GAL Ceahl�u, bilant si proiecte de viitor
Statiunea Dur�u a fost vineri, 15 noiembrie, gazda �nt�lnirii conducerii Grupului de Actiune Local� Ceahl�u cu cei 41 de membri pentru analiza activit�tii de la �nfiintare si p�n� �n prezent si discutarea modului de actiune �n vederea elabor�rii si implement�rii strategiilor de dezvoltare. „GAL Ceahl�u a depus si considerat conforme 33 de proiecte, 10 fiind deja contractate, acestea din urm� totaliz�nd suma de 364.586 euro. Dintre acestea cinci s�nt pe M�sura 322, dezvoltarea satelor, si cinci pe M�sura 125, colectare de torenti. Din nefericire, suma la care am f�cut referire reprezint� doar 21% din 1,7 milioane euro, total finantare european� nerambursabil�. Problemele cu care ne-am confruntat s�nt lipsa fondurilor proprii, modificarea frecvent� a procedurilor de implementare, adic� schimbarea regulilor �n timpul jocului, apoi perioadele foarte lungi de implementare a proiectelor, fapt ce afecteaz� latura financiar� a GAL lipsa de sprjin real si necesar din partea reprezentantilor APDRP. Nu de putine ori am fost confruntati cu situatii delicate pe proiectele beneficiarilor privati �n care noi, ca evaluatori, ne d�m girul s� nu fie acceptate, fiind declarate ca neconforme de Oficiul judetean al APDRP“, a declarat Laura Ionel, manager de proiect �n cadrul GAL Ceahl�u. Asociatia cuprinde 13 localit�ti (11 comune si Bicaz, �n Neamt si o comun� sucevean�). La Dur�u a fost prezent ca invitat si prof. dr. Radu Rey, specialist �n tot presupune din punct de vedere economic, social si cultural zona montan� a t�rii. „Trebuie s� �ntelegem c� 51% din subventiile Rom�niei intr� �n 1% din fermele mari de la ses. 3,8 milioane din fermele familiale, din care 850.000 din zona de munte iau numai 49%. Aceasta este o anomalie national� de proportii fantastice. Si asta trebuie schimbat. �n Europa se vorbeste de ferma familial�. S-a renuntat la ideea de ferm� de subzistent�. �n acest cadru, �n zona de munte european�, ferma familial� reprezint� regula. Iar noi, pentru noi �n Rom�nia, este superregula. Asa am rezistat si ca natiune. �n aceast� orientare general� care schimb� contextul, noi, cei din Carpati, s�ntem o lume diferit� �ntr-o conjuctur� diferit�. Ce producem noi �n zona de munte? Pe cel mai prost p�m�nt producem m�ncare. Dar ce m�ncare? De cea mai �nalt� calitate, care deriv� din dou� aspecte: flora polimorf� montan� creat� �n decurs de secole si mediul curat, nepoluat. Iat� de ce trebuie s� acces�m fondurile europene p�n� la ultimul euro si s� lupt�m pentru promovarea fermelor familiale. Dumneavoastr�, ca organism asociativ o puteti face“, a spus Radu Rey.
|