Noul Cod Silvic, falimentul firmelor
• aceasta este p�rerea deputatului PSD de Neamt Ioan Munteanu • parlamentarul va face o declaratie politic� �n legislativul Rom�niei, tr�g�nd un semnal de alarm� cu privire la anumite prevederi p�guboase din noul Cod Silvic • actul normativ se afl� �n dezbatere la Camera Deputatilor si, mai mult ca sigur, va suferi modific�ri majore • Discutiile pe marginea noului Cod Silvic au generat numeroase controverse si, cu sigurant�, nici forma final� nu va multumi pe toat� lumea. �ns� faptul c� actul normativ a intrat �n dezbatere, asta si datorit� parlamentarului de Neamt Ioan Munteanu, la Camera Deputatilor, poate fi considerat un succes pentru cei care nu-l accept� �n forma actual�. Noul Cod Silvic contine o serie de schimb�ri majore �n ceea ce priveste activitatea �n silvicultur�, unele acceptate de specialisti, altele nu. Cert este c� s�nt sanse mari ca �n urma discutiilor din Comisia pentru agricultur�, silvicultur� si industrie alimentar� din Camera Deputatilor, Codul Silvic s� ias� �ntr-o nou� form�, mult mai apropiat� de realit�tile din tar�. Deputatul Ioan Munteanu, secretar al Comisiei pentru agricultur�, va prezenta �n Parlament care s�nt punctele slabe din noul Cod Silvic. Alesul nemtean este de p�rere c� �n forma lui actual� codul va produce �n Neamt peste 5.000 de someri. Este vorba despre angajatii care deservesc cele 289 de societ�ti de exploatare a masei lemnoase, care pot r�m�ne r�m�ne f�r� locuri de munc�. Reprezentantii Sucursalei Neamt a Asociatiei Forestierilor din Rom�nia (ASFOR) au formulat o serie de observatii pe baza c�roa au solicitat eliminarea acelor prevederi referitoare la v�nzarea lemnului pe picior si interzicerea transportului de lemn �ntre anumite ore. „Experienta anilor 2005-2007, atunci c�nd Regia National� a P�durilor a decis s� se renunte la v�nzarea de mas� lemnoas� pe picior, a demonstrat c� s-a ajuns la realiz�ri de doar 50-60% si c� aceast� interdictie a afectat grav activitatea firmelor de exploatare, transformate �n simpli prestatori de servicii de exploatare. Esecul acestui mod de v�nzare a masei lemnoase se explic� prin faptul c� RNP nu dispune de infrastructura necesar�, respectiv depozite, platforme, unde s� poat� sorta, depozita si gestiona masa lemnoas�. Prin urmare, apar c�teva �ntreb�ri firesti: Ce fac cei care au investit �n dot�ri si au credite ipotecate cu bunurile personale? Merg la prest�ri de servicii? Cine primeste dreptul de a presta servicii? Oricine sau doar «prietenii»? Dac� pentru unele directii silvice mici este rentabil� v�nzarea pe picior a unor specii valoroase de stejar, cires etc, cum se poate generaliza aceast� modalitate la judetele cu fond forestier mare? Nu cumva aceste prevederi ar favoriza la capitolul «materie prim�» firmele mari, �n detrimentul celor mici si mijlocii? As vrea s� nu am dreptate, dar cred c� se doreste r�m�nerea pe piat� a doar dou�-trei societ�ti cu capital extern, care s�nt deja cunoscute. Iar noul Cod Silvic pare croit anume pentru a le servi interesele“, a declarat deputatul Munteanu. �n opinia acestuia interzicerea transportului lemnului pe timp de noapte nu ar face altceva dec�t s� conduc� la micsorarea perioadei de lucru, ceea ce �nseamn� blocaje si aparitia unor probleme neprev�zute. „Rezolvarea este simpl�: institutiile statului s�-si fac� treaba! Nu trebuie distruse mii de societ�ti din cauza c�torva infractori“, este de p�rere alesul nemtean. O alt� modificare vizat� si care i-a adus numeroase critici Luciei Varga, ministrul liberal al P�durilor, Apelor si Pisciculturii, se refer� la pedeapsa pentru furtul de lemn. Prezent� la Piatra Neamt �n urm� cu c�teva luni, ministrul declara c� �n noul Cod furtul va fi pedepsit conform Codului Penal, indiferent de cantitatea sustras�. Personalit�ti marcante din Rom�nia s�nt de p�rere c� nu este normal s�-l pedepsesti pe cel care cur�t� p�durea de usc�turi pentru a-si �nc�lzi locuinta la fel ca pe individul care fur� cu autocamionul. Se va vedea ce va fi.
|