Neamtul e un judet de babe
• recens�m�ntul f�cut acum doi ani arat� c� populatia judetului este tot mai �mb�tr�nit�, iar femeile tr�iesc mai mult dec�t b�rbatii • din p�cate, nemtenii cu v�rsta p�n� �n 45 de ani reprezint� grosul celor care muncesc �n str�in�tate • au plecat s� presteze �n folosul altor t�ri 53.000 de nemteni • Judetul Neamt pierde din populatie, fie din cauza sporului natural negativ, fie pentru c� oamenii au plecat spre alte t�ri, unde o duc mai bine. Circa 53.000 de nemteni nu mai erau la casele lor din Neamt, la ultimul recens�m�nt, efectuat �n urm� cu doi ani. Iar dintre cei r�masi, cei mai multi tr�iesc la sate, s�nt b�tr�ni si „dominati“ de femei. Rezultele recens�m�ntului din octombrie 2011 arat� c� populatia Neamtului num�ra la acea dat� 470.766 de persoane, aici fiind incluse cele g�site la locuint� de recenzori, plus cei temporar absenti. Nu au fost �nregistrati nemtenii plecati �n str�in�tate pe perioad� �ndelungat� si cei care erau �n judet pentru perioade mai mici de un an. Din totalul num�ratilor, 50,82% s�nt femei, iar conform centraliz�rii, judetul Neamt este unul preponderent rural, pentru c� 64% din oameni tr�iesc la tar�. 170.000 de oameni s�nt proprietari la bloc. Judetul Neamt este al patrulea ca populatie din regiunea Nord-Est, dup� Iasi, Bac�u si Suceava, si al 17-lea din tar�. Corneliu D�n�il�, director al Directiei de Statistic� Neamt, a precizat c� fat� de momentul 2002, c�nd a avut loc un alt recens�m�nt, au disp�rut 83.750 de nemteni, din cauza sporului natural negativ - natalitatea este �n sc�dere din �'91, iar mortalitatea a r�mas constant�, si ca urmare a migratiei externe. „La recens�m�ntul din 2011 s-a g�sit aceeasi populatie ca la recens�m�ntul din �'66. Populatia urban� este �n sc�dere, cea mai mare reducere fiind �n municipiul Roman, unde s-a simplificat cu 26%, apoi �n Bicaz - 22% si Piatra Neamt - 18%. Municipiul resedint� de judet �nglobeaz� peste 50% din populatia urban� a judetului. Comunele cele mai populate s�nt S�b�oani, Pipirig, R�ucesti si V�n�tori Neamt, iar cele care au sub 1.500 de suflete s�nt Dobreni, Botesti, S�vinesti si Oniceni“. Alt� constatare a statisticienilor vizeaz� o usoar� crestere a ponderii femeilor. Desi, teoretic, se nasc 106 b�ieti la 100 de fete, femeile tr�iesc mai mult dec�t partenerii lor si dup� v�rsta de 40 de ani predomin� reprezentantele sexului feminin. „Pentru b�rbati, desi viata lor e mai agreabil�, se c�s�toresc mai t�rziu si mor mai repede. De aceea se �nregistreaz� o �mb�tr�nire a populatiei, ceea ce nu e deloc bine pentru generatiile urm�toare“, a glumit directorul Corneliu D�n�il�.
Din �'92 si p�n� �n 2011 se constat� c� indicele de �mb�tr�nire a populatiei e mai bine dec�t dublu, asta �nsemn�nd persoanele de peste 65 de ani, raportate la suta de persoane. Recenzorii au avut de �nregistrat si num�rul de cet�teni dup� etnie. N-a fost obligatoriu, dar cei care au vrut au putut recunoaste c� apartin etniei rome si s-a constatat c� din 1992 si p�n� �n prezent s-a dublat num�rul lor, astfel c� de la 0,67% s-a ajuns la 1,43% din populatia judetului. Criteriul de educatie �mparte judetul �n 53% oameni cu studii de nivel primar si gimnazial, 37% - nivel mediu si 9,4% s�nt oameni cu studii superioare. 4.400 de nemteni s�nt analfabeti, acestia reprezent�nd 1% din populatia si judetului. La nivel de tar� procentul analfabetilor e de 1,4%. Rom�nii plecati �n str�in�tate - circa 53.000 de persoane - au v�rste �ntre 20 si 45 de ani. 78% dintre ei s�nt plecati �n Italia, 9% �n Spania, 5% �n Anglia si Irlanda si restul prin alte z�ri.
|