P�GUBOSUL CIRCUIT AL COTARLELOR PRIN T�RG
Povestea c�inilor f�r� st�p�n pare a fi f�r� de sf�rsit pentru c� orice form� ar lua legislatia �n domeniu unii se opun vehement, chiar dac� altii doresc ca pe str�zi s� nu mai fie astfel de patrupede. Ieri, Curtea Constitutional� a decis c� legea ce permite eutanasierea cotarlelor este constitutional�, animalele care ajung �n ad�posturi put�nd fi ucise dac� nu s�nt adoptate �n termen de 14 zile. Pentru a fi pus� �n aplicare, legea trebuie s� fie avizat� de c�tre presedintele B�sescu si apoi publicat� �n Monitorul Oficial. �n tar�, de circa o lun� e o v�nzoleal� nebun� pe seama patrupedelor care se adun� �n padocuri, unii sustin�nd c� e bine s� mai fie adunati si st�rpiti, altii strig�nd �n gura mare c� au si ei dreptul la viat�. „Din p�cate, cei c�tiva care se declar� iubitori de c�ini s�nt extrem de vocali si �i acoper� pe cei care s�nt oameni realisti, oameni constienti de faptul c� aceste animale nu �si au locul printre blocuri, printre semenii nostri. Au venit unii pietreni si au f�cut scandal la prim�rie c� le-au fost luati c�inii din fata blocurilor. Tara arde si baba se piapt�n�! S�ntem cu ad�posturile pline si oamenii vin s� cear� c�ini, s� �i tin� �n cotete �n fata blocurilor. Iar noi s�ntem �ntre ciocan si nicoval�, pentru c� avem scandal c�nd �i ridic�m, dar si dac� nu r�spundem solicit�rilor de a-i prinde. De o lun�, toat� societatea rom�nesc� se ocup� doar de c�ini, de parc� nu s�nt probleme mai importante. Dar unde am ajunge dac� ar striga �n strad� toti cei care vor eutanasierea c�inilor, asa cum strig� ap�r�torii lor?“, a declarat viceprimarul Aurelia Simionic�. Societatea Salubritas se ocup� de st�rngerea c�inilor de pe str�zi doar pe baza adreselor scrise si semnate de c�tre cet�teni. Doar c� �n vreme ce unii vor s� scape de animalele f�r� st�p�n, altii se duc la ad�posturi si le revendic�. �n c�teva zile, s-au f�cut revendic�ri pentru patrupede din M�r�teni si zona pietelor Precista si D�rm�nesti. Au fost ceruti din ad�posturi patru c�ini cu care se obisnuiser� unii pe strada Iacomi, �n zona blocului 14. „Noi trebuie s� d�m animalele, dac� oamenii semneaz� c� vor avea grij� de ele, duc�ndu-le �n curti si la case particulare, si nu le vor l�sa printre blocuri. Doar c� noi mergem pe �ncredere, dar asta nu �nseamn� c� nu putem avea surprize. Teoretic, dac� g�sim c�inii �n oras, �n prim� faz� trebuie s� �i atention�m pe oameni pe cale amiabil� c� nu si-au respectat angajamentul, apoi putem merge mai departe cu pl�ngere �n instant�, dar e destul de complicat. Din p�cate, facem un fel de navet� cu c�ini. Si tot ce ne st� �n putere este s� �i adun�m pe cei f�r� crotali pentru sterilizare ori s� �i eutanasiem pe cei bolnavi. �n rest, nu avem nici o putere!“, a declarat Tatiana Ciucanu, directorul firmei. Reprezentanti ai asociatiilor de proprietari se opun categoric practicii unor pietreni de a cere animalele din padocuri, pe motiv c� le-ar duce la tar�, la curte. „Ca s� st�p�nim c�t de c�t practica oamenilor care vin dup� c�ini ar trebui s� li se cear� un document care s� ateste faptul c� au anuntat la asociatie c� vor s� ia animalele �napoi. Asa, noi i-am constr�nge cumva pe cei care nu accept� s� ne descotorosim de animale. Mai bine am �nfiinta �n oras o asociatie a protectiei oamenilor de aceste javre! C� nu poti iesi din cas� de r�ul lor!“, a spus Mihai Stef�nescu, presedintele unei asociatii din centrul orasului. Pentru c� asociatia pe care o coordoneaz� este �n apropierea parcului de l�ng� Blocul Turn Ozana, presedintele respectiv face un apel �n special c�tre p�rintii cu copii mici s� evite zona, av�nd �n vedere c� num�rul javrelor care tr�iesc pe acolo este mare. „Din p�cate, acei c�ini au crotali si noi nu ne mai putem apropia de ei, s� �i adun�m, pentru c� au trecut o dat� prin padocuri si nu mai avem ce face cu ei. S�nt sterilizati, crotalizati, mai departe nu avem ce face, chiar dac� oamenii reclam� c� ar fi violenti!“, a mai spus viceprimarul Aurelia Simionic�.
|