Culmea corectitudinii la Apa Serv
• cet�tenii de pe str�zile Muresului si Jiului, din Piatra Neamt, nu se pot racorda la reteaua de canalizare din pricina... Comisiei Europene • reprezentantii Apa Serv afirm� c� de la data execut�rii proiectului si p�n� la efectuarea lucr�rilor s-ar fi intervenit pe carosabil si astfel s-ar fi modificat cota • desi s-a stiut acest lucru, executantii lucr�rii nu au s�pat mai ad�nc cu c�siva zeci de centimetri pentru a nu se sup�ra Comisia European� • �n opinia celor de la Apa Serv pompele submersibile, necesare elimin�rii dejectiilor nu s�nt prea costisitoare • cet�tenii r�spund: „Poate la salariile lor n-o fi mult 40 de milioane, la pensiile noastre suma este colosal�“ •
Cet�tenii de pe str�zile Jiului si Muresului din Piatra Neamt au retea de canalizare din anul 2007, dar nu pot s� o foloseasc� dintr-un motiv ce tine de domeniul absurdului. Conducta care colecteaz� dejectiile se afl� la o cot� mult peste cea a caselor. Multi s�nt de p�rere c� la mijloc a fost vorba de o gaf� a executantului lucr�rii, �ns� din preciz�rile oferite de reprezentantii companiei Apa Serv se pare c� la mijloc a fost vorba de o indeferent� cras� care este acum scuzat� �n fel si chip. Concret, cei de la Apa Serv, care au catadicsit s� r�spund� la o adres� oficial� �naintat� de cotidianul „Monitorul“ dup� 49 de zile si numai dup� aparitia unui articol pe acest� tem�, �ncearc� s� dea vina pe Comisia European� care nu ar fi acceptat o modificare de proiect. Proiectul ar fi fost f�cut �n anii 2004-2005, iar lucrarea efectiv� �n 2007. �ntre timp, spun cei de la Apa Serv, administratorul drumului ar fi aplicat lucr�ri de balastare, iar cota retelei de canalizare s-a modificat. Cu alte cuvinte, executantul lucr�rii a realizat c� reteaua de canalizare va fi la o cot� mai �nalt� dec�t ce a caselor, �ns� nu a luat nici o m�sur� �ntruc�t s-ar fi �nc�lcat proiectul. Cet�tenii din zon� spun c�, �n timpul lucr�rilor de executie, le-au cerut constructorilor s� �ngroape conducta mai ad�nc, �ns� nu au fost ascultati. „Dac� ne-ar fi ascultat si ar fi �ngropat conducta la 1,2-1,3 metri, nu am mai fi fost �n situatia asta, s� nu putem folosi reteaua de canalizare“, a declarat unul dintre nemtenii care locuiesc �n zona respectiv�. Dup� ce a analizat r�spunsul oferit cotidianului Monitorul de compania Apa Serv, nemteanul a spus sec: „Numai baliverne, nimic altceva. Mai degrab� ar fi trebuit s� spun� c� nu au mai fost la fata locului c�nd au f�cut proiectul si au folosit informatiile vechi din baza de date. Chiar si asa s-ar fi putut face ceva c�nd le-am spus c� au �ngropat conducta la o cot� mai �nalt� dec�t a caselor. V�d c� spun c� unele locuinte nu ar putea s� foloseasc� reteaua, �ns� le transmit c� toate locuintele de pe cele dou� str�zi, cu o singur� exceptie, nu pot s� foloseasc� aceast� conduct�. Nu cred c� cei de la Comisia European� s-ar fi sup�rat dac� executantii lucr�ri ar fi �ngropat conducta cu 50 de centimetri mai mult. Ar fi interesant de aflat ce s-a urm�rit prin implementarea acestui proiect: s� renunt�m la haznale sau nu? Ce zice Uniunea European� c� au dat at�tia bani, iar noi folosim �n continuare haznale? “, a declarat Vlad Berea.
Doar pompele submersibile pot �nvinge forta gravitational�
Cei de la Apa Serv afirm� c� locuitorii se pot recorda la reteaua de canalizare doar cu ajutorul unor pompe submersibile care nu ar costa foarte mult. „Str�zile Jiului si Muresului au fost obiective care s-au executat �n cadrul proiuectului ISPA de c�tre firma austriac� Strabag AG. �n documentatia de proiectare pentru aceste obiective s-a tinut cont de relieful terenului si s-a stabilit ca punctul de colectare a noii retele de canalizare este strada Olteniei. Lucr�rile au fost executate conform proiectului care a fost realizat de o firm� international� si orice abatere de la proiect se putea face cu acordul Comisiei Europene pe baza justific�rilor pertinente, care nu au existau �n cazul de fat� si care ar fi tergiversat efectuarea lucr�rilor. Orice �nt�rziere �n finalizarea proiectului ar fi atras corectii financiare din partea Comisiei. Proiectul a fost realizat �n anii 2004-2005, iar lucr�rile pe str�zile mentionate s-au efectuat �n anul 2007, perioad� �n care s-a intervenit la carosabil prin lucr�ri de balastare efectuate de administratorul str�zii, modific�ndu-se astfel cota traseului retelei de canalizare construite. Aceast� modificare a determinat ca pentru unele propriet�ti de pe st�zile respective cota de racordare gravitational� la reteaua public� colectoare s� nu fie posibil�. Preciz�m c� reteaua de canalizare s-a realizat conform proiectului. Acest proiect care a fost finantat din fonduri europene de preaderare a avut ca beneficiar unit�ti administrativ-teritoriale mari, scopul lui fiind unul general si anume �mbun�t�tirea infrastructurii de ap� si canalizare �n Piatra Neamt. Faptul c� �n mod izolat unele propriet�ti nu se pot racorda prin desc�rcare gravitational� la reteaua de canalizare nu �nseamn� c� proiectul nu si-a atins scopul si obiectivele. Asa cum se �nt�mpl� �n toate t�rile care tind spre un standard de civilizatie. Solutia pentru racordarea la reteua public� de canalizare o constituie achizitionarea de c�tre proprietar a unor pompe de mici dimensiuni care necesit� consumuri mici de energie si care nu s�nt costisitoare“, se arat� �n comunicatul semnat de directorul Ionut C�t�lin Dughir. „O fi ieftin pentru ei, c� au salarii de zeci de milioane de lei, �ns� pentru noi, la pensiile de mizerie pe care le avem, s� d�m 40 de milioane vechi pentru o pomp� submersibil� �nseamn� mult. F�r� s� mai punem la socoteal� c� si energia cost�. Probabil, aceast� retea va r�m�ne asa, adic� nefolosit�“, a declarat sup�rat un locuitor de pe strada Jiului.
|