„Este frumos si emotionant sďż˝ faci ceva bun pentru tara ta“

• dialog purtat cu nemteanca Gabriela Marcoci, doctor ďż˝n Stiinte Umane Aplicate, care trďż˝ieste de mai multi ani ďż˝n Canada • ea este profesor la Universitatea Sadbury din Ontario • Gabriela Marcoci a sustinut la ďż˝ntďż˝lnirea stiintificďż˝ de la Durďż˝u prilejuitďż˝ de Sďż˝rbďż˝toarea Muntelui Ceahlďż˝u, o comunicare pe tema experientei canadiene privind turismul si societatea • cu acest prilej, a acordat un interviu ďż˝n exclusivitate pentru Monitorul •

Reporter: Doamna Marcoci, am aflat c� s�nteti de ob�rsie din Neamt, mai precis de la poale de Ceahl�u. Cum ati ajuns s� tr�iti si s� v� des�v�rsiti profesional �n Canada?
Gabriela Marcoci: E un drum lung al vietii. Pďż˝nďż˝ ďż˝n Canada am avut o cale mai ďż˝ntortocheatďż˝. Am terminat Asistentďż˝ Socialďż˝ la Facultatea de Teologie Ortodoxďż˝ din Bucuresti. Am dat un concurs la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, am lucrat cďż˝tiva ani, acolo oferindu-mi-se mai apoi o bursďż˝ din partea Consiliului Mondial al Bisericilor pentru specializarea ďż˝n practici sociale la Strasbourg, ďż˝n Franta. Am lucrat cu mai multe institutii, ONG-uri, institutii guvernamentale, cu unele biserici si Patriarhia Romďż˝nďż˝, la aceasta din urmďż˝ initiind o retea de asistenti sociali ďż˝n toate protopopiatele si mitropoliile. Am plecat ďż˝n ďż˝'98, am urmat cursurile si am obtinut o diplomďż˝ ďż˝n ďż˝nalte Studii Sociale. M-am ďż˝ntors ďż˝n tarďż˝, mi-am continuat activitatea si dupďż˝ alte cďż˝teva luni am revenit la Strasbourg, fiind acceptatďż˝ la Institutul de Studii Europene, din cadrul Universitďż˝tii „Robert Schuman“. Dupďż˝ terminare am revenit acasďż˝, dar mi-am depus dosarul la Consiliul Europei pentru functia de functionar european. A trebuit sďż˝ urmez un stagiu ďż˝n Consiliul Europei pe care l-am si fďż˝cut, ďż˝ntre timp fiind ďż˝nscrisďż˝ pentru doctorat, ďż˝n Romďż˝nia, dar am bďż˝tut si la portile universitare canadiene tot pentru doctorat, primind acceptul. Eram eu asa curioasďż˝ sďż˝ aflu ceva mai mult si din experienta nord-americanďż˝. Am plecat, asadar, ďż˝n Canada, ďż˝ntre timp Patriarhia numindu-mďż˝ membru ďż˝n Consiliul Mondial al Bisericilor, prima femeie ortodoxďż˝ acceptatďż˝, ďż˝n general fiind numiti numai cďż˝lugďż˝ri.

„Familia romďż˝neascďż˝ ďż˝n perioada tranzitiei“

Rep.: �ntr-adev�r, un drum al �ntortochelilor, dar mereu ascendent. V-a fost greu s� v� acomodati cu alt stil de viat�, cel nord-american? Cum l-ati definit?
G.M.: N-a fost usor. Experienta canadianďż˝ este foarte diferitďż˝ de cea europeanďż˝. Acolo trebuie sďż˝ muncesti pentru a te ďż˝ntretine, iar costurile pentru studii sďż˝nt mult mai mari, pentru cďż˝ doi ani de studii pentru doctorat sďż˝nt obligatorii, comparativ cu sistemul european unde nu esti silit sďż˝ faci asa ceva. Asa cďż˝, pe perioada studiilor am lucrat ca cercetďż˝tor la Centrul de Studii Germanice si Europene, coordonat de cďż˝tre una dintre cele mai renumite universitďż˝ti din Montreal. Teza de doctorat s-a intititulat „Familia romďż˝neascďż˝ ďż˝n perioada tranzitiei“, pe baza unei lucrďż˝ri de teren ďż˝n Romďż˝nia. Am interogat familii, pentru cďż˝ am plecat de la premiza cďż˝ realitatea socialďż˝ si transformďż˝rile atďż˝t de mari din perioada post-comunistďż˝ sďż˝nt privite mai ales din perspectiva statisticii macro-institutionale, a oamenilor politici, fapt care nu este recomandat de specialistii ďż˝n Stiintele socio-umane. Experienta contactului cu oamenii a fost extraordinarďż˝. Oamenii gďż˝ndesc altfel, pentru ei realitatea este alta fatďż˝ de cea dictatďż˝ sau analizatďż˝ institutional. Mai ales, cďż˝ de cele mai multe ori ni se impun modele teoretice, care vin din lumea occidentalďż˝. Institutiile internationale nu tin cont de tďż˝rile din estul Europei, si vorbesc aici de Romďż˝nia, care se particularizeazďż˝ din multe puncte de vedere, din perspectiva modelului comunist si chiar cel post-comunist. Orďż˝' ideea studiului meu a fost sďż˝ aflu ce fel de societate vor sďż˝ construiascďż˝ romďż˝nii. N-am tras eu concluzii, neavďż˝nd competenta sďż˝ judec la un nivel atďż˝t de ďż˝nalt, dar faptele se pot cunoaste.

„Stďż˝ ďż˝n puterea poporului de a selecta si a ne continua drumul pe o cale bunďż˝“

Rep.: Dac� ati adus vorba, din cele aflate ca urmare a studiului si ca persoan� care ati tr�it �n Rom�nia p�n� nu demult, care este p�rerea dumneavoastr� despre cele ce se petrec ast�zi �n tar�?
G.M.: Cred c� transform�rile din Rom�nia s�nt importante, chiar dac� nu s�nt asa cum ne-am fi asteptat. Se cunoaste stiintific c� transformarea unui sistem at�t de �nr�d�cinat �ntr-o perioad� istoric� mare nu se poate face �n c�tiva ani. Toti vrem s� tr�im ca �n America, dar nu este cazul, deoarece acum nici acolo nu mai e ce-a fost, si nici Occidentul nu mai este asa cum ni-l imaginam si-l proiectam. Eu cred c� Rom�nia e pe un drum bun si s�nt bucuroas� c� s-a integrat �n UE, chiar dac� s�nt si unele aspecte negative. Pentru c� era stiut faptul c� vom �nghiti si unele lucruri care nu concord� cu valorile noastre. Dar, cred c� st� �n puterea poporului nostru de a selecta si a ne continua drumul pe o cale bun�. P�rerea mea este c�, desi at�t democratia c�t si capitalismul trec printr-o perioad� dificil�, s�nt totusi cele mai bune sisteme inventate de c�tre omenire p�n� acum. Asadar, este greu s� treci printr-o tranzitie si s� te adaptezi �n viata personal�, dar�mite �n cea social�. S�nt probleme mari, dar poate si noi avem astept�ri prea mari, raport�ndu-ne la cei care ne conduc. Eu consider c� trebuie s� devenim mai activi, s� avem un simt civic mai dezvoltat, s� avem initiativ�, s� ne respect�m pe noi, s� respect�m mediul �n care tr�im. Asta este democratia spre care tindem cu totii. Poate eu vorbesc prea teoretic, dar asa v�d eu lucrurile. Consider c� Rom�nia e bine.

„Revin mereu ďż˝n tarďż˝ pentru a nu pierde contactul cu oamenii de aici, cu bucuriile si greutďż˝tile lor“

Rep.: C�ndva v� veti �ntoarce definitiv �n Rom�nia?
G.M.: Nu stiu. Deocamdat� �mi place ceea ce fac �n Canada, ca profesor universitar, dar asta nu �nseamn� c� nu voi putea face unele lucruri si pentru Rom�nia dac� va fi nevoie. Este un fapt deosebit de frumos si emotionant s� faci ceva bun pentru tara ta. Sper �n realizarea unor proiecte �ntre universit�ti, �n unele colabor�ri stiintifice si alte lucruri. De altfel, nu �nt�mpl�tor revin mereu �n tar� pentru a nu pierde contactul cu oamenii de aici, cu bucuriile si greut�tile lor. C�t priveste comunicarea prezentat� la simpozionul stiintific de la Dur�u, a fost pentru mine un bun prilej de a �mp�rt�si c�te ceva din experienta mea canadian� si de a dialoga cu oamenii de valoare prezenti la acest eveniment cultural de nivel �nalt.