Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2013
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 23 August 2013
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

TEROARE SI GROAZ� AUGUST 1944, LA POIANA TEIULUI

• �n localitatea nemtean�, b�tr�nii locului n-au uitat cele tr�ite pe viu �n lunile august si septembrie 1944 • lupte puternice s-au dat �ntre trupele germane aflate �n retragere si cele rusesti • „Spre dimineat� au ap�rut rusii. Au tras o rachet� si lupta a re�nceput. Nemtii b�teau cu brandurile �n locul unde ne aflam noi. St�team ca sobolanii cu frica-n s�n si ne rugam la Dumnezeu s� ne apere“, ne-a povestit Grigore Cerbu •

Poiana Largului constituie pentru oamenii v�rstnici ai V�ii Bistritei un cr�mpei de istorie tr�it� pe viu �n timpul celei de-a doua conflagratii mondiale. Si asta pentru c� trupele germane, aflate �n retragere, si cele rusesti, �n atac, au dus lupte cr�ncene �n chiar vatra satului lor, unde din nefericire, printre victimele �nclest�rilor armate s-a num�rat si o bun� parte din populatia civil� a Poienii Largului. Din discutiile purtate zilele trecute cu profesorul Dorel Rusu, dar si cu v�rstnicii satului, aveam s� afl�m am�nunte despre unele momente ale groazei tr�ite de c�tre multi dintre poienari, pentru unii acestea �nsemn�nd atunci chiar sf�rsitul lor. „Pe parcursul celor dou� s�pt�m�ni de confruntare armat� si r�zbunare nedreapt� pe populatia civil� acuzat� nejustificat de tr�dare, au fost familii �ntregi decimate, oameni �mpuscati miseleste, s�teni aruncati de vii �n f�nt�n�, iar unii c�zuti victime terenului minat dintre linii. Ziua cea mai neagr� din perioada celor dou� s�pt�m�ni de masacru �nceput spre sf�rsitul lui august a fost duminic�, 3 septembrie 1944, c�nd iuresul atacului rusesc asupra nemtilor avea s�-i scoat� din minti pe acestia din urm�. Dup� 20 august �'44 rusii au trecut prin Moldova �ndrept�ndu-se spre aliniamentul fortificat Pascani - T�rgu Neamt. P�n� pe 22 august au distrus cazematele de la Pascani p�n� la Oglinzi, orasul T�rgu Neamt fiind cutremurat de zgomotul de bombe. A urmat trecerea peste muntii St�nisoarei si cum zona Largului este una de trecere spre Ardeal si nordul Moldovei, soarta a f�cut ca pe-aici, pe la noi, s� se dea lupte mari, cu pierderi de ambele p�rti si cu nenorociri majore pentru oamenii locului. Pentru tinerea sub control a c�ilor de retragere, nemtii au aruncat �n aer podurile din beton de pe Valea Bistritei si Valea Bistricioarei. Din cele povestite de c�tre b�tr�nii satului, �n locul numit Gura Faurului din Poiana Largului, s-au dat lupte dure, nemtii �ncerc�nd pe toate c�ile s� tin� piept puhoiului rusesc pentru a-si preg�ti si asigura retragerea. La locul amintit s-au ad�ugat punctele Bol�t�u, undeva mai jos de M�n�stirea Petru Vod�, P�r�ul Boului si V�rful P�rvu, zone �n care �nclest�rile armate au fost puternice, iar dac� acestea s-au dus la cote �nalte, de p�n� la peste 1.200 de metri, �n Poiana Largului dezl�ntuirile dintre cele dou� armate au avut loc �n c�mp deschis si, dat fiind terminarea munitiei de r�zboi, corp la corp. Pozitia punctelor de observatie instalate de c�tre armata german� �n mai multe locuri si dotate cu mitraliere si tunuri de munte mici si speciale, au f�cut ca multi civili s� fie acuzati de partizanat pentru ajutorul dat rusilor r�niti si ucisi pe nedrept. Culmea a fost faptul c�, la r�ndul lor, rusii i-au acuzat de acelasi partizanat fat� de nemti si au apelat la aceleasi metode de r�zbunare“, a afirmat profesorul Dorel Rusu, unul dintre localnicii ce avea s� ne fie c�l�uz� �ntru aflarea nefericitelor �nt�mpl�ri tr�ite de c�tre oamenii locului.

„Nici acum nu �nteleg cum am sc�pat din acel cosmar“

Cum aveau s� ne fie povestite unele �nt�mpl�ri de la sf�rsitul lui august �'44, v�zute si ast�zi prin ochiul de copil de atunci, aveam s� afl�m de la Grigore Cerbu, care are acum 83 de ani si de la fratele s�u J�nic�, de 80 de ani, fiii Anei si ai lui Iosub Cerbu, care-si aveau gospod�ria situat� �n marginea satului Poiana Largului. „Eram copil prin acele vremuri de groaz�. Eu aveam 14 ani, iar fratele J�nic�, 11. Ce s� v� spun? Nici acum nu �nteleg cum am sc�pat din acel cosmar. Numai Dumnezeu ne-a ajutat. �mi amintesc c� totul a �nceput �ntr-o s�mb�t�, pe la sf�rsitul lui august �'44. �n sat nu erau dec�t femeile, b�tr�nii si noi, copiii. B�rbatii erau pe front, asa cum era si tata. Se vorbea prin sat c� r�zboiul �si schimbase frontul, iar armata noastr� trecuse de partea rusilor. Nemtii ap�ruser� deja �n Poiana Largului, �n retragere si �ncercau s�-si �nt�reasc� pozitia pentru a-i opri pe rusii care trebuiau s� apar� dinspre T�rgu Neamt. �n s�mb�ta despre care v-am zis, Ileana lu�' Macovei, o femeie din sat, a mers la Lutu Negru dup� vacile care erau la p�scut. Acela a fost botezul. Au g�sit-o rusii si i-au cerut s� le arate podul de la Gura Largului, unde stiau ei c� stau de paz� nemtii. Au venit �mpreun�, pe ascuns, au v�zut si i-au dat drumul femeii, cu conditia s� nu spun� o vorb� despre ei dac� nu vrea s� fie �mpuscat�. Fratele meu, J�nic�, s-a dus si el la marginea p�durii dup� c�rlani si fiind prins de rusi a fost retinut o zi si-o noapte pentru a nu povesti lumii c� sovieticii stau ascunsi �n zon�. Dar nemtii, care aveau posturi de observatii de partea cealalt� a satului, pe coast�, i-au v�zut pe rusi si unde n-au pornit o ploaie de pusc�turi de credeam c� s-a n�ruit cerul peste noi. Eu eram �n cas� cu un frate mai mic, dar c�nd am v�zut care-i pericolul am fugit �ntr-o r�p� de l�ng� cas� si m-am ascuns. Mama a stat dup� butoiul cu mur�turi. A avut noroc mare, c� o fat� de-a unuia Ropotic�, vecin de-al nostru a fost �mpuscat� si a murit pe loc. C�nd r�p�itul de gloante s-a mai r�rit, ne-a strigat mama si ne-a spus s� mergem cu totii �n p�r�utul din spatele casei, dar s� lu�m si o sap� cu care aveam s� vedem c� are de g�nd s� sape un locsor, care s� ne apere de gloante. Tocmai atunci au trecut pe acolo niste militari austrieci, care fiind mai buni la suflet, ne-au spus s� plec�m de acolo, dar noi nu i-am ascultat. Noaptea a fost liniste, dar mai t�rziu, spre dimineat�, au ap�rut rusii. Au tras o rachet� si lupta a re�nceput. Nemtii b�teau cu brandurile �n locul unde ne aflam noi. Nu stiam ce s� facem. St�team ca sobolanii cu frica-n s�n si ne rugam la Dumnezeu s� ne apere. Acum realizez c� ne aflam �ntre cele dou� fronturi. Dup�-amiaz�, rusii au b�tut �n retragere, cu r�niti cu tot. Sc�pasem si de aceast� dat�. Dou� s�pt�m�ni au durat confrunt�rile. Lupta a fost pe viat� si pe moarte. Noi eram c�nd la nemti, c�nd la rusi, c�nd �ntre fronturi. Atunci a fost si povestea de groaz� c�nd nemtii au aruncat grenade peste oamenii din sat care se ascunseser� de gloante �ntr-un beci, de i-au m�cel�rit si o alta, c�nd patru ciobani au fost aruncati de vii �ntr-o f�nt�n�, g�sindu-si sf�rsitul �n chinuri groaznice. Astea aveam s� le aflu dup� ce s-au retras nemtii si au trecut rusii peste noi. C�t priveste viata �n sat, totul era condus de c�tre femei, pentru c� asa cum spusesem, b�rbatii nu erau acas�. De-abia dup� trecerea armatelor au �nceput si ei s� apar�. C�nd a venit tata de pe front, la c�teva zile dup� toate nenorocirile, �nc� mai erau cadavre prin zon�. Prima grij� a fost s�-i adune si s� le fac� cele crestinesti, indiferent de natie ori religie. Era o dezordine total� si la noi acas�. Nu mai erau animalele, vaca fiind m�ncat� de rusi, cum aveam s� afl�m, iar cei doi juncani cu care ne f�ceam treaba �n gospod�rie disp�ruser� definitiv. Nu i-am mai g�sit niciodat�. De altfel, putini oameni �si mai recuperaser� c�te ceva din animalele din gospod�rie. Dup� cele dou� s�pt�m�ni de groaz� si teroare eu eram alt b�iat. Aveam tot 14 ani, dar nu mai stiam de fric�. Tare as vrea s� scriu o carte unde s� povestesc cele tr�ite atunci. Asa, ca s� r�m�n� de mine...“, a povestit Grigore Cerbu. Referitor la povestea cu beciul �n care a avut loc m�celul, despre cele �nt�mplate atunci am aflat de la una din putinele supravietuitoare, Ana Vatamanu, pe care numai o minune a sc�pat-o de moarte. La nici 9 luni, c�t avea �n ziua masacrului, Ana Vatamanu avea s� se nasc� pentru a doua oar�. Despre ciobanii aruncati �n f�nt�n�, aveam s� afl�m c� a fost vorba despre cei doi feciori ai lui Tanas� Chiruta, o familie asezat� �n Poiana Largului. Asadar, peste povestile zguduitoare tr�ite de poienari �n urm� cu 69 de ani se pare c� s-a asternut uitarea. Sigur, �ns� nu peste memoria celor cu care am avut ocazia s� discut�m, Grigore si J�nic� Cerbu, ce tr�iesc ast�zi, unul �n Ceahl�u si altul la Bicaz. Ei, si �nc� altii care-or mai tr�i constituie istoria vie a acelor vremuri si locuri. Lunca Poienii Largului - crucea drumurilor, ce leag� Moldova cu Ardealul.

Articol afisat de 2724 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI, Daniel DIEACONU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective