BOLNAVII PSIHIC, BOMBE CU CEAS

• medicii psihiatri au stabilit cďż˝ ďż˝n judet existďż˝ 324 de bolnavi psihic periculosi • dintre acestia 270 umblďż˝ liber putďż˝nd oricďż˝nd sďż˝ devinďż˝ un pericol pentru cei din jur • doar spitalul de la Grajduri oferďż˝ pentru toate judetele din Moldova servicii de specialitate • atentatorul cu bombďż˝ de la Iasi, sau profesoara care si-a ucis ďż˝nvďż˝tďż˝torul ďż˝n Neamt sďż˝nt doar douďż˝ exemple de bolnavi periculosi lďż˝sati ďż˝n libertate •

Putini nemteni constientizeaz� c� tr�iesc l�ng� semeni de-ai lor care s�nt efectiv niste bombe cu ceas, put�nd exploda �n orice clip�. Este vorba despre persoanele care sufer� de afectiuni psihice severe si pe care psihiatrii i-au �ncadrat �n categoria pacientilor periculosi, ce necesit� tratament si supraveghere continu�. Din p�cate, nimeni nu verific� cu adev�rat dac� acesti oameni �si iau tratamentul astfel �nc�t, pot avea oric�nd o criz� �n urma c�reia s� devin� ucigasi feroce. �n Neamt exist� 324 de astfel de pacienti care, desi s�nt categorisiti drept un pericol, s�nt l�sati �n libertate. Statisticile �ntocmite de DSP Neamt arat� c� la finele primului semestru al acestui an, �n judet erau �n evidentele medcilor psihiatri 7.702 persoane cu diverse probleme psihice, dintre care 4.600 �n mediul rural iar putin peste 3.100 �n urban. Dintre acestia, 324 s�nt considerati bolnavi periculosi, cei mai multi, mai exact 270, primesc tratament la domiciliu, si doar 54 s�nt spitalizati, fie la Spitalul de Psihiatrie Roman, fie la Spitalul Grajduri, din judetul Iasi, loc special destinat pentru aceast� categorie de pacienti. Cei mai multi au v�rste cuprinse �ntre 18 si 64 de ani iar 32 au peste 65 de ani. Medicii specialisti sustin c� internarea permanent� nu este o solutie pentru astfel de bolnavi, �n primul r�nd pentru c� nu exist� suficiente unit�ti sanitare capabile s� ofere servicii de specialitate (�n toat� Moldova exist� doar spitalul de la Grajduri) iar �n al doilea r�nd, este benefic pentru bolnav s� se afle �n mijlocul familiei. Legislatia prevede c� �n cazul suferinzilor de afectiuni considerate periculoase, familia trebuie s�-si asume r�spunderea c� acesta �si ia tratamentul iar un asistent social trebuie s� verifice acest lucru. Din p�cate �ns�, monitorizarea statului este aproape inexistent�, astfel �nc�t, exist� cazuri �n care bolnavii care nu si-au mai luat tratamentele au ajuns s� comit� atrocit�ti. S�nt de notorietate c�teva cazuri, cel mai recent fiind al ieseanului Oliver Stan, care a vrut s� detoneze o bomb� �n amfiteatrul unei facult�ti. Acesta a fost externat de la Grajduri sub semn�tura mamei sale, dar nu si-a mai luat tratamentul pentru schizofrenie si astfel doar norocul a f�cut s� nu ucid� persoane nevinovate. Acum c�tiva ani, un vasluian de 35 de ani, schizofrenic, a ucis un c�lug�r din Neamt, pe care l-a confundat cu p�rintele Iustin. Un alt caz cutremur�tor a fost cel al Ramonei Croitoru, o profesoar� de rom�n� din Iasi, n�scut� la Grum�zesti, bolnav� psihic, dar care �si �ntrerupsese tratamentul. Aceasta a venit �n vizit� la p�rinti �n Neamt si, �ntr-un acces de furie si-a omor�t fostul �nv�t�tor. Medicii sustin c� doar o schimbare a legislatiei referitoare la s�n�tatea mintal� ar putea duce la o monitorizare corect� a acestor categorii de pacienti l�sati �n libertate, dar si construirea mai multor spitale special destinate acestor cazuri.