Afacere bio cu mistreti de curte
• Vasile Tifui din Poiana Teiului creste de vreo trei ani mistreti • s-a reorientat spre agricultura bio din cauza problemelor de s�n�tate • nemteanul a sc�pat de kilogramele �n plus si de colesterol cu ajutorul c�rnii de mistret • acum omul are de v�nzare opt purcei proasp�t �nt�rcati • nemteanul mai creste �n microferma din gospod�rie capre elvetiene si prepelite Agricultorii se pl�ng la unison c� afacerile nu merg, c� nu au profit sau c� nu au piat� de desfacere. Cu toate acestea, exist� zone de nis� �n acest domeniu unde pasionatii pot face bani frumosi sau m�car pot scoate profituri peste medie. Este si cazul unui nemtean din comuna Poiana Teiului care a descoperit agricultura eco sau bio dup� ce a avut unele probleme de s�n�tate. Vasile Tifui are 54 de ani si locuieste �n satul P�r�ul Fagului din comuna mentionat�. �n acest moment, �n ograda lui cresc tot felul de or�t�nii, unele neaose, ca �n orice gospod�rie care se respect�, altele �ns� mai putin obisnuite pe meleagurile noastre, dar care au devenit foarte c�utate de cunosc�tori sau de fitosii ce vor s� se laude cu rarit�tile pe care le consum�. „Am fost vreme de vreo 30 de ani electromecanic, dup� care mi-am f�cut o mic� f�bricut� de cherestea aici �n sat, nu de alta, dar c�dea lemnul pe noi. Din p�cate, am luat mai mult tepe dec�t am f�cut profit, astfel �nc�t au fost zile c�nd nu aveam bani nici de-un pachet de tig�ri. Colac peste pup�z�, m-am trezit si c� aveam tot felul de probleme de s�n�tate. Ajunsesem la 120 de kile, aveam colesterolul asa de mare c� se speriau si doctorii si mai aveam si diabet. Dup� ce o rud� de-a mea care este medic m-a pus s� fac niste analize, aceasta mi-a spus c�, dac� o tin tot asa, nu m� vede deloc bine. Atunci am zis c� trebuie s� fac ceva dac� vreau s� mai tr�iesc“, a povestit, h�tru, Vasile Tifui, care tocmai a �mplinit 54 de ani de Sf�ntul Ilie, „dar m� cheam� Vasile, c� asa a vrut preotul“. Nemteanul auzise c� la o st�n� de prin creierii muntilor un cioban avea de v�nzare o scroaf� de mistret si, auzind c� acest animal are carnea lipsit� de colesterol si mult mai bun� pentru s�n�tate, a mers si-a cump�rat-o. C�nd a venit acas�, dup� o vreme, omul a constatat c� purceaua, cam neagr� si ur�t�, era si gestant�. Cu aceast� ocazie s-a c�p�tuit dup� c�teva luni cu mai multi purcelusi mistreti, iar, pentru c� erau mai multi dec�t �i trebuiau, proprietarul i-a v�ndut. „Habar n-aveam c�t fac purceii, dar am c�utat pe internet si am v�zut c� pretul lor e de vreo trei ori mai mare dec�t la cei obisnuiti. Anul urm�tor, pentru c� nu am mai avut mistret de �mperechere, am folosit un porc din rasa Mangalita. Acesta este un animal primitiv, care nu a suferit nici un fel de modific�ri genetice si care la r�ndul lui are o carne la fel de s�n�toas�. Purceii obtinuti s�nt astfel metisi, dar tot la fel de s�n�tosi, carnea fiind lipsit� de colesterol, iar stratul de sl�nin� ca si inexistent. Astfel m-am apucat eu de agricultur� bio. Cresc acum si capre elvetiene, al c�ror lapte este extrem de s�n�tos, dar am si prepelite, astfel �nc�t m�n�nc foarte s�n�tos. Pe de alt�, si animalele pe care le am le hr�nesc tot bio, adic� doar cu ce am prin ograd�. Nu le dau concentrate sau alte chimicale pentru c� vreau s� avem cu totii o alimentatie c�t mai s�n�toas�“, a mai spus cresc�torul de mistreti de la Poiana Teiului.
Desi mistretul are faima de a fi un animal destul de agresiv, nemteanul spune c� animalele lui s�nt extrem de bl�nde, mai ales purcelusii, care s�nt exact cum s�nt cei domestici. Medicii confirm� spusele omului, ei consider�nd c� aceast� carne de mistret este foarte s�n�toas� fiind lipsit� de colesterol si de tot felul de toxine care abund� la celelalte animale, mai ales la cele crescute �n marile ferme. Pe de alt� parte, costurile cresterii unui mistret s�nt mult reduse fat� de cele pentru a creste un porc obisnuit, primul necesit�nd mai putin� hran�. �n judetul Neamt mai exist� o ferm� unde se cresc porci mistreti, situat� �n localitatea Izvoare, de l�ng� Piatra Neamt. At�t aceasta c�t si microferma de la Poiana Teiului nu fac fat� num�rului mare de solicit�ri, av�nd cererea mult peste ceea ce pot produce.
|