AIKIDO - Calea Armoniei sau Arta Pãcii

Sensei Morihei Ueshiba (1883 - 1969)
„Eu nu am dusmani. Respir odatã cu cerul si cu pãmďż˝ntul. Universul este ďż˝n interiorul corpului meu. Cďż˝nd iau sabia, sabia si cu mine sďż˝ntem unul si acelasi. Dacã esti viu, ai acces la secretele veacurilor, pentru cã adevãrul universului sãlãsluieste ďż˝n fiecare fiintã umanã“.
Morihei Ueshiba este cunoscut pretutindeni ďż˝n lume ca fondatorul Aikido-ului, cea mai spriritualã si iluminatoare dintre artele martiale moderne. Imaginea venerabilului maestru ďż˝nalt de numai 154 cm, care dobora fãrã efort un sportiv masiv, este familiarã. Ueshiba este cunoscut de practicantii de Aikido ca O-Sensei („Marele ďż˝nvãtãtor“).
Acesta s-a nãscut pe 14 decembrie 1883 ďż˝n Tanabe ďż˝ntr-un sat de pescari si fermieri din districtul Kii, actuala prefecturã Wakayama, ďż˝n inima unei regiuni ďż˝n care ďż˝si au originile cele mai vechi rãdãcini ale misticismului japonez. Acest district cunoscut sub numele de Kumano, era considerat „poarta catre Dumnezeu“. Morihei era astfel ďż˝nconjurat, de la nastere, de o ambiantã ce palpita de prezenta divinitãtii, a supranaturalului si misteriosului. A fost al patrulea si singurul bãiat din cei cinci copii ai lui Yoroku Ueshiba, un fermier care poseda circa douã hectare de pãmďż˝nt. Tatãl sãu era o persoanã foarte respectatã ďż˝n comunitate, fãcďż˝nd parte din Consiliul local de mai bine de 20 de ani. Mama sa - Yuki Hokawa - era descendenta unei familii de proprietari de terenuri cu ascendentã nobilã.
Ca o consecintã a nasterii premature, Morihei a fost un copil fragil, de timpuriu manifestďż˝nd o atractie deosebitã atďż˝t cãtre stiinte esoterice cďż˝t si cele exoterice. ďż˝n primii ani ai copilãriei, Morihei a fost un copil destul de bolnãvicios, avďż˝nd mereu tendinta de a sta ďż˝n casã ďż˝n loc de a iesi afarã cu ceilalti copii. Deoarece bãiatul devora sute de cãrti de facturã foarte variatã, fiind ďż˝n special atras de matematicã si fizicã, ďż˝n jurul vďż˝rstei de sapte ani a fost trimis la Jizadera - o scoalã localã a templului sectei Shingon, unde se studiau clasicii chinezi, sub ďż˝ndrumarea preotului. Plictisit de textele seci si moralizatoare confucianiste, Morihei l-a rugat pe preotul Shingon sã-i povesteascã din legendele miraculoase ale lui „En no Gyoja“ si „Kobo Daishi“, si sã-l ďż˝nvete ritualurile esoterice Shingon, tehnicile de meditatie si incantatiile secrete. Budismul Shingon utiliza metodele tantrice de antrenament si senzualitate ale artei, muzicii si al propriului corp pentru a aduce iluminarea chiar din timpul acestei vieti.
Vãzďż˝ndu-l atďż˝t de marcat de lumea spiritualã si pentru a contraataca starea visãtoare a fiului sãu, Yoroku a ďż˝nceput sã ďż˝i spunã povesti despre strãbunicul lui - „Kichiemon“ - care se spune cã ar fi fost unul dintre cei mai puternici samurai. Avďż˝nd ďż˝n vedere si fizicul insuficient dezvoltat si temperamentul nervos al fiului sãu, Yoroku l-a ďż˝ncurajat pe Morihei sã participe la antrenamente de lupte sumo, la alergare si ďż˝not. Bãiatul s-a alãturat si expeditiilor locale de pescuit, devenind rapid un bun mďż˝nuitror al harponului. Sub privirea atentã a lui Yoroku si a unui profesor ce a ďż˝nceput sã se intereseze ďż˝n mod special de neobisnuitul copil, Morihei si-a modelat treptat corpul. Constient de puterea sa potentialã, baiatul visa sã se transforme ďż˝ntr-o bunã zi ďż˝n cel mai puternic om din lume. Si-a cãlit pielea fãcďż˝nd zilnic dusuri cu apã rece ca gheata si rugďż˝ndu-si prietenii sã arunce ďż˝n el cu castane ďż˝n coajã. Puterea lui a crescut atďż˝t de mult, ďż˝ncďż˝t era chemat sã care ďż˝n spate copiii bolnavi spre orasul cel mai propiat, la aproape 80 km distantã, pentru ďż˝ngrijire medicalã. Necesitatea de a dobďż˝ndi putere i-a fost ďż˝ntãritã ďż˝ntr-o noapte, cďż˝nd tďż˝nãrul a fost martor la lupta tatãlui sãu cu un grup de bãtãusi trimisi de rivalii sãi politici.
„Soldatul lui Dumnezeu“
La vďż˝rsta de 13 ani, dupã ce obtine diploma scolii primare superioare, este admis si la cursurile secundare ale Prefecturii Tanabe pe care le pãrãseste ďż˝nsã ďż˝nainte de a obtine diploma, gãsindu-si de lucru la oficiul serviciilor funciare, ďż˝ndeletnicindu-se mai apoi cu diferite meserii mãrunte. ďż˝n 1901 studiazã pentru putin timp Tenjin Shin Yo-ryu Ju-jutsu sub ďż˝ndrumarea maestrului Tozawa Tokusaburo. ďż˝n 1902, ďż˝n urma modificãrii unor prevederi legislative si a protestului sãu fatã de acestea ďż˝si dã demisia din administratie si pleacã la Tokio, ďż˝n districtul Nihobashi unde-si deschide propriul magazin („Ueshiba magazin - librãrie si papetãrie scolarã“). Dupã o crizã de Beri-Beri, dar si pentru cã era prea putin potrivit pentru viata de negustor, se ďż˝ntoarce ďż˝n satul sãu natal, Tanabe. Anul respectiv l-a petrecut studiind principiile scolii Yagyu shinkage-ryu. Perioada de sedere la Tokio (si mai ales cea imediat urmãtoare) a fost debutul sãu veritabil ďż˝n studiului artelor martiale, ďż˝n principal Ju-jutsu si Ken-jutsu traditional, realizďż˝nd cu adevãrat afinitatea pe care o are fatã de artele martiale. A studiat Ju-jutsu traditional la Dojo-ul Kito-ryu si arta sabiei la centrul de instruire Yangyu Shinkage-ryu.
ďż˝n 1903 se cãsãtoreste cu Hatsu Itogawa Hokaw pe care o cunostea ďż˝ncã din copilãrie. La sfďż˝rsit de decembrie, a fost ďż˝nrolat ďż˝n armata imperialã, fiind ďż˝ncorporat ďż˝n regimentul al 61-lea de infanterie din Wakayama, dupã o ďż˝ncercare nereusitã de ďż˝nrolare, cďż˝nd a fost respins din serviciul activ (rãmďż˝nďż˝nd ďż˝n rezervã la Osaka) pe motiv cã era prea scund. Acest fapt l-a afectat atďż˝t de tare pe Ueshiba, ďż˝ncďż˝t ďż˝n disperarea lui se spune cã ar fi recurs la metode ridicole, de a se atďż˝rna ďż˝n pãdure de crengile copacilor, ďż˝n speranta de a i se lungi corpul. Desi nu a cďż˝stigat ďż˝n ďż˝nãltime, a reusit totusi sã se remarce (trimis fiind ďż˝n Manciuria - 1904) prin temperamentul, talentul, hãrnicia, onestitatea, dar mai ales prin mãiestria cu care mďż˝nuia baioneta, lucruri care i-au adus denumirea de „Soldatul lui Dumnezeu“.
Dupã rãzboiul ruso-japonez ce a durat pďż˝nã ďż˝n 1906, de unde s-a ďż˝ntors cu gradul de sergent pentru faptele sale de curaj ďż˝n luptã, a trecut ďż˝n rezervã si s-a ďż˝ntors acasã la Tanabe. Pregãtirea din timpul armatei si al rãzboiului ďż˝l determinã sã continue exercitiile fizice si studiul artelor martiale, la ďż˝ntoarcere el continuďż˝nd sã se instruiascã ďż˝n stilul Yagyu-ryu, sub conducerea maestrului Nakai Masakatsu (un om dur, care a cãlit si modelat dorinta tďż˝nãrului Ueshiba). Ueshiba a continuat studiul artelor martiale la Scoala Goto din Yagyu-ryu Jujutsu si apoi, din 1907, tatãl sãu obtine aprobarea pentru a-l face elev si la Judo Kodokan Dojo. ďż˝n 1908 obtine certificatul de instructor ďż˝n Yagyu-ryu Jujutsu si, cu ajutorul tatãlui sãu, deschide imediat un dojo ďż˝n Tanabe, chiar la ferma unde trãiau, continuďż˝ndu-si cu pasiune antrenamentul. Tot acolo a fost invitat si binecunoscutul antrenor de Jujutsu, Takake Kiyoichi, pentru a-l instrui.
Academia Ueshiba
ďż˝n 1910 ďż˝ncepe un proiect de organizare a unei „colonii“, pe care ďż˝l si pune ďż˝n practicã ďż˝n primãvara lui 1912, pãrãsind Tanabe ďż˝n fruntea unui grup de 84 de persoane (tãrani si militari) din Kishu si stabilindu-se ďż˝mpreunã cu familia sa ďż˝n insula Hokkaido, ďż˝ntr-un loc numit Aza-Shirataki (ďż˝n apropierea orasului Yobetsu - regiunea Mombetsu). Avea atunci vďż˝rsta de 29 de ani. Grupul condus de el abordeazã o serie de proiecte de dezvoltare economicã ďż˝n domeniul agricol si zootehnic, angrenďż˝ndu-se ďż˝n muncile cele mai grele, ca tãietor de lemne si cultivator, continuďż˝nd totodatã si studierea artelor martiale. ďż˝n anul 1910 se naste si prima lui fatã, Matsuko.
ďż˝n acest timp, Ueshiba a devenit tot mai puternic, forta lui fizicã, ďż˝n special a bratelor, devenind aproape legendarã.
ďż˝n 1915, Morihei ďż˝l cunoaste pe Sokaku Takeda, celebrul maestru de Daito-Ryu Aiki-Jutsu. Aflďż˝nduse ďż˝n fata unui asemenea maestru, ďż˝si dã seama de cďż˝t de slab este ďż˝ncã, uitã de toate si ďż˝ncepe un antrenament asiduu. Dupã aproximativ o lunã, ďż˝ntors ďż˝n Shirataki, construieste un Dojo unde ďż˝l invitã pe Takeda sã locuiascã. Acesta acceptã si ďż˝l ďż˝ndrumã pe Morihei ajutďż˝ndu-l sã evolueze ďż˝n artele martiale. ďż˝n septembrie 1916, obtine certificatul „kyoji dairi“ (de profesor, respectiv maestru) ďż˝n Daito-Ryu Aiki-Jutsu. Sokaku Takeda a fost fãrã ďż˝ndoialã unul dintre cei mai valorosi budoka ai tuturor timpurilor, dar caracterul sãu nu era prea evoluat: era impulsiv, vanitos si se lãuda mereu cu numãrul oamenilor ucisi. Tot Ueshiba povesteste cã antrenamentele erau foarte grele si costisitoare. El continuã totusi sã se mai antreneze cu Takeda ďż˝ncã patru ani, dupã care, ďż˝n 1920, cei doi se despart, urmďż˝ndu-si fiecare drumul lui. Motivul era simplu: modurile diferite ďż˝n care vedeau artele martiale si viata ďż˝n general. Dojo-ul din Shirataki ďż˝i rãmďż˝ne ďż˝nsã lui Takeda.
Din 1920, dupã moartea tatãlui sãu (ďż˝n ianuarie), se stabileste cu familia ďż˝n Ayabe, vďż˝nzďż˝nd restul pãmďż˝nturilor pe care le mai avea. Apoi, dupã moartea celor doi fii (Takemori de trei ani - ďż˝n august si Kuniharu de o lunã - ďż˝n septembrie), ajungďż˝nd ďż˝ntr-o stare de instabilitate emotionalã, devine foarte apropiat maestrului spiritual Onisaburo Deguchi al sectei politico-religioase Omoto-Kyo (celebrã prin chikon kishin, tehnicã de meditatie care conduce la reapropierea de divin) unde participã timp de opt ani la toate ceremoniile spirituale si sacre din religia Omoto.
ďż˝n ciuda capabilitãtilor martiale el era ďż˝ncã dezamãgit pe plan spiritual, astfel dedicďż˝ndu-se ďż˝n totalitate practicilor religioase, devenind ďż˝n aceastã perioadã discipolul acestui vizionar, Deguchi Onisaburo, cufundďż˝ndu-se ďż˝n scrierile „profetului“ sperďż˝nd ďż˝n acest fel sã gãseascã semnificatia mai adďż˝ncã a vietii.
Apropierea de Onisaburo i-a afectat profund viata lui Ueshiba, el afirmďż˝nd cďż˝ndva cã desi Sokaku Takeda i-a deschis ochii fãcďż˝ndu-l sã ďż˝nteleagã esenta din Budo, iluminarea si purificarea sufletului au venit din experientele Omoto-kyo. Tot ďż˝n Ayabe ďż˝si deschide un dojo - o micã scoalã de arte martiale - „Academia Ueshiba“ (Ueshiba Juku Dojo), care avea pentru antrenamente un numãr de 18 saltele din paie (rogojini).
La 11 februarie 1921, autoritãtile japoneze hotãrãsc desfiintarea sectei Omoto Kyo si arestarea lui Onisaburo. Acest incident nu are repercusiuni asupra activitãtii Academiei Ueshiba, unde viata a mers mai departe. ďż˝n tot acest timp, continuã antrenamentele ďż˝mpletind exercitiile fizice pentru cãlirea trupului cu exercitiile spirituale pentru purificarea sufletului. Ueshiba obtine ďż˝n 1922 certificatul de maestru ďż˝n Shinkage-ryu Ju-jutsu. Anul 1924 ďż˝l gãseste pe Morihei studiind cu ďż˝ndďż˝rjire lupta cu sulita ďż˝n stilul Naginata-do.
(continuare ďż˝n editia de sďż˝mbãtã, 1 aprilie 2006)