Despre �mplinirea sufleteasc�

Dan Puric - Criza de identitate


Nu demult, la T�rgu Neamt, �n fata unei asistente extrem de numeroase si interesate, actorul Dan Puric - la initiativa pus� �n practic� cu mult zel si simt al detaliului de c�tre un grup de tineri, �n frunte cu cel numit Nicu Copot - a g�sit r�gazul ca �ntre dou� trenuri s� tin� dintr-o suflare, �n stilul ce i-a devenit de acum caracteristic, o savuroas� prelegere despre ceea ce initial trebuia s� se refere la cheia succesului, dar care s-a dovedit ulterior a fi orientat� c�tre notiunile de �mplinire sufleteasc� si valoarea fundamental� a identit�tii. Lucru care, dup� p�rerea noastr�, nu a v�duvit cu nimic spectaculoasa dovad� de elocint� si sens crestin a cuv�nt�torului.
Cum, dupďż˝ prelunga disertatie un interviu clasic s-ar fi dovedit a fi superfluu, ne-am resemnat, multumindu-ne sďż˝ consemnďż˝m, ďż˝n parte selectiv, cďż˝te ceva din consideratiile invitatului de onoare care, ca ďż˝ntotdeauna de altfel, s-au dovedit a fi profunde, ďż˝n ciuda glazurii spectaculare ďż˝n care le-a ďż˝mbrďż˝cat: „Antrenamentul de uitare la care este supus poporul romďż˝n, astďż˝zi, face ca gďż˝ndirea si inima sďż˝ se roteascďż˝ pe loc si, din aceastďż˝ rotire ďż˝n gol, paradoxal, odatďż˝ cu trecutul dispare si viitorul“.

Obsesia succesului si lumea pragmaticďż˝

Un filosof martir spunea cďż˝ ďż˝n jurul valorii trebuie sďż˝ facem corp... Foarte frumos, adicďż˝ sďż˝ amplificďż˝m, sďż˝ nu lďż˝sďż˝m sďż˝ se piardďż˝. Si evident, ca mine sďż˝nt foarte multi ďż˝n tara aceasta, dar nimeni nu face corp. ďż˝i lasďż˝ asa sďż˝ se prďż˝pďż˝deascďż˝ prin strďż˝inďż˝tate, sďż˝ nu aibďż˝ definitie, sďż˝ nu aibďż˝ contur. Am ales ca temďż˝ de meditatie ďż˝mplinirea sufleteascďż˝. Asta e cu totul si cu totul deosebitďż˝ de suces. Trďż˝im ďż˝ntr-o lume care este obsedatďż˝ de suces. Ca sďż˝ nu mai spun de succesuri. Si lumea este competitivďż˝, ea este ďż˝n cursďż˝ tot timpul. Societatea contemporanďż˝ nu are nevoie de ďż˝mplinire sufleteascďż˝. Are nevoie de performantďż˝. Asa cďż˝ ďż˝mplinirea sufleteascďż˝ devine un lucru vetust, anacronic, prin urmare care nu este practic. De ce am venit eu sďż˝ vďż˝ vorbesc dumneavoastrďż˝ despre un lucru care nu este practic? Pentru cďż˝ eu vďż˝ vorbesc de ďż˝mplinire sufleteascďż˝ si seara, la televizor, vedeti cďż˝ nu despre asta e vorba. Iar mďż˝ine ďż˝ti spui: „Ce mďż˝ fac eu cu ďż˝mplinirea sufleteascďż˝ de care mi-a vorbit bďż˝iatul ďż˝la?“ Existďż˝ lucruri pe pďż˝mďż˝ntul ďż˝sta care nu au valoare imediatďż˝ ci ďż˝n timp. Cďż˝teodatďż˝ pentru tot restul vietii. Aici nu este cazul sďż˝ faci teorii, sďż˝ definesti, ci sďż˝ vďż˝ dau niste imagini la care puteti medita. Am mai dat exemplul acesta: Olimpiada din 1948. A treia, dupďż˝ rďż˝zboi. Se spune cďż˝ lumea era mai sensibilďż˝, era mai marcatďż˝ de trauma acestui flagel international cumplit. Filmul pe care l-am vďż˝zut - l-a dat Cristian Topescu, din arhivďż˝ - si-l comentam. Eu l-as da la ďż˝nceputul fiecďż˝rei Olimpiade. Pentru cďż˝ astďż˝zi, la Olimpiadďż˝ nimeni nu vorbeste de desďż˝vďż˝rsirea de sine ci cum sďż˝-l depďż˝seascďż˝ pe ďż˝la. Ce credeti cďż˝ s-a ďż˝ntďż˝mplat atunci? Era cursa de o sutďż˝ metri garduri. O cursďż˝ foarte strďż˝nsďż˝, dar la un moment dat s-au desprins doi insi, ďż˝ntr-o luptďż˝ teribilďż˝ ďż˝n fata ultimilor metri. Numai cďż˝ cel de al doilea s-a ďż˝mpiedicat, iar cel din fatďż˝ a renuntat la medalia de aur, s-a oprit si s-a dus si l-a ridicat. Nu a mai avut suces. E clar. Ce medalie puteai sďż˝-i dai? Ce este interesant e faptul cďż˝ atunci cďż˝nd iesi din cursa vietii te apleci asupra a ceea ce se numeste aproapele tďż˝u. Tolstoi, ďż˝n „Ana Karenina“ are un personaj care spunea exceptional: „Specia m-a ďż˝nvďż˝tat sďż˝ calc pe cadavre. Sďż˝ fiu o bestie cu cealaltďż˝ lume“.

„Dacďż˝ ti-ai pierdut sufletul nu mai ai nimic“

ďż˝nvďż˝tďż˝tura aceasta cu care m-am nďż˝scut ďż˝mi spune sďż˝ am grijďż˝ de cel de aproape. Dacďż˝ vedeti, omul de astďż˝zi este dus spre biologizare. Ce vezi disearďż˝ la televizor, ce vezi prin cďż˝rtile literaturii contemporane si ďż˝n cinematografie, omul trebuie coborďż˝t la specie. Mďż˝ mir cďż˝ poporul acesta atďż˝t de amďż˝rďż˝t are ceea ce se numeste milďż˝ ďż˝n sďż˝n. Romďż˝nul, cďż˝t e de necďż˝jit, are mila ďż˝n sďż˝n. Mila este cel mai mare dar pe care l-a dat Dumnezeu acestui om. Grecilor le era fricďż˝ de zei. Erau foarte rďż˝i si rďż˝zbunďż˝tori. Nu si-a ďż˝nchipuit niciodatďż˝ umanitatea aceasta cďż˝ Dumnezeu ar fi blďż˝nd. Si ďż˝ntr-o zi s-au pomenit cu un „Om“ care mďż˝ngďż˝ia ceea ce nimeni nu a mďż˝ngďż˝iat niciodatďż˝: un orfan, un om bolnav, un lepros, un orb... Si atunci, pentru prima oarďż˝ s-a pus valoare pe suflet. Pentru prima oarďż˝ ďż˝n istoria omenirii sufletul a avut consideratie. Cel care a pus valoare pe suflet a fost Iisus Hristos. Si ce important este sufletul din moment ce Sfďż˝ntul Apostol Pavel zicea: „Tot poti sďż˝ ai, dar dacďż˝ ti-ai pierdut sufletul nu mai ai nimic“. Si atunci, dacďż˝ vďż˝ uitati, asupra poporului romďż˝n este un atac asupra structuri lui sufletesti. Atďż˝t ďż˝n economie, unde nu mai avem nimic, atďż˝t ďż˝n politicďż˝, unde nici nu mai are rost sďż˝ discutďż˝m... Structura sufleteascďż˝ a acestui popor... Nu blazarea ci mila. Hristos nu era bleg; era milos si drept. Si atunci vedeti cďż˝ ďż˝mplinirea aceasta sufleteascďż˝ este primul pas pe care trebuie sďż˝-l facďż˝ omul ca om dumnezeit. Iatďż˝, tot la Olimpiada din ďż˝'48 a mai fost un moment teribil de impresionant, aproape ca o tragedie greacďż˝, cďż˝nd un supravietuitor al lagďż˝rului de la Auschwitz, fost maratonist, era cďż˝t pe ce sďż˝ cďż˝stige. Numai cďż˝ atunci cďż˝nd a intrat pe stadion a cďż˝zut la numai o sutďż˝ de metri de linia de sosire. A fost dus ďż˝n brate de cďż˝tre publicul care a nďż˝vďż˝lit ďż˝n arenďż˝ pďż˝nďż˝ la linia de sosire. Asa trebuia sďż˝ se poarte Uniunea Europeanďż˝ cu poporul romďż˝n dupďż˝ cincizeci de ani de comunism. Toti oamenii aceia care au fost coparticipativi la asa ceva s-au ďż˝mplinit sufleteste.

Grija si �ngrijorarea

Deseori vorbesc despre dragostea crestinďż˝. Stiti cďż˝ ďż˝n traducere eros nu are legďż˝turďż˝ cu sexul. Acesta din urmďż˝ ďż˝nseamnďż˝ de fapt separatie. Acolo este numai descďż˝rcare hormonalďż˝. Eros ďż˝nseamnďż˝ ďż˝mplinire sufleteascďż˝. Este un lucru extraordinar: dorinta de nemurire, faptul cďż˝ te ďż˝mplinesti ďż˝ntr-un copil, ďż˝n acea tainďż˝ extraordinarďż˝. Un copil este o ďż˝mplinire sufleteascďż˝, nu este un act de reproducere. Este un act de procreatie. Reproducerea este ďż˝n spatiul politic; unde se ďż˝mpart, dar sďż˝nt aceiasi. Ca la primate: ďż˝n douďż˝ cu cutitul si sďż˝nt aceiasi. Dar aici este procreatie, este taina lui Dumnezeu. Si atunci, este foarte interesant cďż˝ nouďż˝ nu ni se dďż˝ voie sďż˝ ne ďż˝mplinim sufleteste. Societatea pe care o trďż˝im este de tip atomizat. Credeti cďż˝ ďż˝n zadar se aruncďż˝ cu petarde ďż˝n fiecare emisiune de televiziune, sďż˝ te agite si sďż˝ te supunďż˝ grijilor? Un om care are griji tot timpul nu se poate ďż˝mplini sufleteste. Pentru cďż˝ el devine ďż˝ngrijorat. Biserica spune cďż˝ poti sďż˝ ai griji, dar sďż˝ nu fii ďż˝ngrijorat. Mi-a zis un sofer de taxi: „V-am vďż˝zut domďż˝'le ultima oarďż˝, v-am vďż˝zut! Ziceti tare, domďż˝'le! Tare, tare, dar sďż˝nteti putini ďż˝stia care...“ Si mi-a zis sďż˝-i explic cum e chestia aia cu grija si cu ďż˝ngrijoratul. ďż˝i zic: „Uite, domďż˝'le! Dumneata te uiti ďż˝n oglinda retrovizoare, te uiti ďż˝n dreapta, te uiti ďż˝n stďż˝nga, uite securistul ďż˝sta vrea sďż˝ dea peste tine, vezi ďż˝n partea ailaltďż˝ pe aia cum conduce, cam asa... Ai griji; pentru cďż˝ trebuie sďż˝ te salvezi si pe tine si pe mine. Dar dacďż˝ eu ďż˝ti pun o pďż˝turďż˝ pe parbriz atunci esti ďż˝ngrijorat“. „Aha!“ Deci, iatďż˝ despre ce e vorba: cďż˝nd ai grijďż˝ ďż˝l rogi pe Dumnezeu si el te ajutďż˝ ďż˝n grijďż˝ sďż˝ o rďż˝zbati. Cďż˝nd esti ďż˝ngrijorat ďż˝l scoti pe Dumnezeu si devii comisar european. Sau activist de partid. Vrei sďż˝ le rezolvi tu pe toate... ďż˝la cu talpa gďż˝uritďż˝, Gefrey Franks. I-ati vďż˝zut vreodatďż˝ ceva din aerul cu care venea el, asa? Era ďż˝ntr-un neant. Nu adulmeca poporul ďż˝n care a venit; nici nu-l interesa. Pe el ďż˝l interesau finantele.

Omul rom�nesc

Dar altceva voiam sďż˝ spun: cďż˝nd intri pe aceste locuri si nu vezi cďż˝ cerul s-a schimbat, ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ esti un dobitoc. S-a schimbat ceva. Asa este tara asta. Orice colt al ei are o tainďż˝. ďż˝mplinirea sufleteascďż˝ constďż˝ foarte mult si ďż˝n aceastďż˝ recunoastere. Fr. Nietzsche, care a fost un nihilist, dar prost nu a fost, a spus cďż˝ valoarea unui popor nu constďż˝ numai ďż˝n oamenii mari pe care i-a dat ci ďż˝n faptul dacďż˝ sďż˝nt recunoscuti si stimati de cďż˝tre ceilalti. Si atunci te ďż˝mplinesti prin valoare. Acum cďż˝teva zile am avut o conferintďż˝ despre suferinta din ďż˝nchisorile comuniste si am vorbit de Mircea Vulcďż˝nescu. Stiti ce gďż˝nd avea el? Sďż˝ facďż˝ omul romďż˝nesc. Adicďż˝ sďż˝ nu fim centrifugali ci sďż˝ ne adunďż˝m toti ďż˝ntr-o esentďż˝. Si stiti cum spunea esenta? Omul romďż˝nesc este format asa: din Creangďż˝ si Eminescu. Este extraordinar. Creangďż˝ ďż˝ti asigurďż˝ talpa aia romďż˝neascďż˝ si de un umor nemaipomenit, cu o inteligentďż˝ virilďż˝ extraordinarďż˝, cu un univers lďż˝untric nemaipomenit; iar Eminescu asigurďż˝ transcendenta neamului, constinta. El a ďż˝nceput ca sufleor al Teatrului National si a terminat ca sufleor al constiintei nationale. Si atunci vedeti cum a gďż˝ndit omul acesta care a murit la Aiud ďż˝ntr-o groapďż˝ comunďż˝? El nu a vrut sďż˝ fie european, el a zis cďż˝ trebuie sďż˝ participďż˝m la valorile europene, dar cu omul romďż˝nesc. Cosmopolitismul si nationalismul sďż˝nt precum calea feratďż˝: nu se ďż˝ntďż˝lnesc niciodatďż˝. N-ai cum sďż˝ te ďż˝ntďż˝lnesti dacďż˝ tu n-ai identitate. Omul ca sďż˝ se ďż˝mplineascďż˝ sufleteste trebuie sďż˝ aibďż˝ identitate. Ati vďż˝zut cďż˝ sďż˝nt tone de insulte pe poporul romďż˝n. Pentru cďż˝, totusi, ďż˝n ultimďż˝ instantďż˝ sďż˝ntem un popor suferind, un popor care a fost martirizat, care a fost infirmizat dupďż˝ cincizeci de ani de puscďż˝rie si ďż˝ncďż˝ douďż˝zeci de ani de criminalitate politicďż˝. Normal cďż˝ nu mai avem resurse. Pe un om care a fost accidentat de masinďż˝ si ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ meargďż˝, tu ďż˝l lauzi. Noi nu putem participa la o sutďż˝ de metri garduri dupďż˝ ceea ce s-a ďż˝ntďż˝mplat. Existďż˝ la Mircea Vulcďż˝nescu aceastďż˝ remarcďż˝ extraordinarďż˝ vis a vis de poporul romďż˝n: „Dacďż˝ printr-o calamitate nefericitďż˝, naturalďż˝, poporul romďż˝n ar dispare, ar veni o altďż˝ populatie aici si s-ar transforma tot ďż˝n popor romďż˝n.“ ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ spatiul acesta are o anumitďż˝ dimensiune a lui, un anumit destin. ďż˝mplinirea de care vďż˝ spuneam este aceastďż˝ realizare a identitďż˝tii. Este un atac asupra identitďż˝tii de a fi romďż˝n. Cam de douďż˝zeci de ani ďż˝ncoace s-a inoculat ďż˝ncet si pervers, si directionat rusinea de a fi romďż˝n. Eu n-am zis niciodatďż˝ sďż˝ deschidem pieptul si sďż˝ zicem cďż˝ sďż˝ntem romďż˝ni. Nu, pentru cďż˝ romďż˝nul are ďż˝ntotdeauna enorm de mult bun simt, o tandrete, o candoare si o mďż˝surďż˝. Dar s-a inoculat rusinea de a fi romďż˝n. Nu trebuie sďż˝ ne fie rusine. Din contrďż˝, trebuie sďż˝ multumim lui Dumnezeu pentru aceastďż˝ conditie, pentru cďż˝ poporul acesta a fost un popor martirizat. Asa ďż˝ti dai seama cďż˝ tu ai o altďż˝ menire. Cďż˝ esti un popor crucificat. Prin urmare ai o demnitate de tip hristic. Si aceasta nu se poate recunoaste decďż˝t de cďż˝tre un om cu o constintďż˝ hristicďż˝; ceilalti nici nu se uitďż˝.

N-avem osti!

Dar eu mďż˝ ďż˝ntorc la ďż˝mplinirea sufleteascďż˝. Stiti cďż˝ existďż˝ o remarcďż˝ nemaipomenitďż˝ a lui Alexandru Dragomir. Un mare filosof romďż˝n, care pe vremea lui Ceausescu era pontator pe santier. A fost studentul lui Heidegger. Si el scrie asa: „Cel mai frumos dialog unde se contureazďż˝ identitatea acestui neam este Scrisoarea III. Fiara istoricďż˝, Baiazid - cum sďż˝nt si acum, tot niste fiare istorice ďż˝n jurul nostru, niste rechini fďż˝rďż˝ scrupule - si «un bďż˝trďż˝n atďż˝t de simplu, dupďż˝ vorbďż˝ dupďż˝ port»“. N-a zis cu trei coroane... Doar, atďż˝t de simplu. Asceza voievodalďż˝. Tďż˝ranii ďż˝l recunosteau: el era voievodul. ďż˝n fata unui colos ďż˝narmat, un bďż˝trďż˝n atďż˝t de simplu. Este un miracol. Si zice Alexandru Dragomir cďż˝ dialogul este paradoxal. Pentru prima datďż˝, acestei bestii istorice nu i se rďż˝spunde cum s-ar fi asteptat ci i se rďż˝spunde cum ne rďż˝spundem ďż˝n intimitatea noastrďż˝ sufleteascďż˝ si cum fiecare dintre dumneavostrďż˝ si cu mine rďż˝spundem prin tďż˝cere. Pentru cďż˝ avem alt rďż˝spuns. Cam ďż˝n stilul ďż˝n care rďż˝spunde - nemaipomenit - Mircea cel Bďż˝trďż˝n: „N-avem osti“. Asta e! N-avem osti. „Dar iubirea de mosie e un zid, care nu se ďż˝nspďż˝imďż˝ntďż˝ de-a ta faimďż˝, Baiazid!“ Dintr-o datďż˝ a intrat ďż˝n ecuatie o imponderabilďż˝. Un acel ceva pe care nu-l poti simti cu mďż˝na. Aristotel zice cďż˝ realitatea e formatďż˝ din substantďż˝: uite o masďż˝! Pot sďż˝ pun mďż˝na. Uite o canďż˝! Pot sďż˝ pun mďż˝na. Dar pe timp nu pot sďż˝ pun mďż˝na. Cum nu pot sďż˝ pun mďż˝na pe istorie, pe demnitate, pe dragoste... Si Mircea cel Bďż˝trďż˝n ďż˝i scoate ďż˝n fatďż˝ o imponderabilďż˝. Cu care si noi ne apďż˝rďż˝m acum. Imponderabila aceasta este sufletul crestin romďż˝nesc. El n-are osti. El nu e ďż˝narmat; este ďż˝ntr-armat. Asa zic sfintii pďż˝rinti: „ďż˝ntr-armeazďż˝-mďż˝, Doamne!“ Cu nďż˝dejde, cu credintďż˝, cu dragoste. Rďż˝zboiul acesta a ďż˝nceput de mult. Sďż˝ntem ďż˝n plin rďż˝zboi. Noi n-avem osti. Si atunci trebuie sďż˝ punem ďż˝n miscare aceste capacitďż˝ti sufletesti. ďż˝n Occident putem vedea o lume foarte civilizatďż˝, foarte informatďż˝; cu osti. Foarte multi osteni. Noi putem contracara doar prin zestrea geneticďż˝; zestrea crestinďż˝ care trebuie pusďż˝ ďż˝n miscare.