Salar
La vita e bella
• O stire tonic�; si, mai ales, frumoas�. Undeva, l�ng� Roman, un �ntreprinz�tor privat a creat 49 de noi locuri de munc� �ntr-o fabric� ce produce, �n sf�rsit,... ceva. Polistiren, pare-mi-se. Putea s� produc�, la fel de bine, papuci de cas�, halate de baie, pingele pentru tenisi, placheuri sau caiele de potcovit puricii. Pentru c� toate s�nt bunuri materiale palpabile si care satisfac anumite necesit�ti ale unor anumite categorii de oameni. Asa da! Mai mult dec�t at�t. Zilele trecute, am v�zut �n buricul t�rgului, la parterul unei vechi cl�diri care, de bun� seam�, ar fi ispitit plosnitele financiare ce au infectat urbea, ceva care, �n sf�rsit, pare s� nu fie o banc�. Ci o pr�v�lie. Semn c� normalitatea d� semne vagi c� �nc� nu a murit de tot si c� rom�nul mai are palide urme de bun simt si �ndreptare c�tre cele firesti.
• Grafie de mare functionar al unei t�ri europene, �n limba p�rinteasc�, �ntemeiat� de cronicari si des�v�rsit� de clasicii literaturii rom�ne. Grafie de care s-ar rusina si secretara de la scoala unde lucrez, dac�, �n ciuda faptului c� ortografiaz� asijderea, n-ar avea circumstanta atenuant� c� ea nu este �nc� cea mai mare peste... Nu spui cine, persoan� important�! „Venituri din salar...“. Auziti, „salar“! Poate solar; sau sonar, sobar, salat�, sonat� sau salvamar, sau salam sau mai stiu eu ce. C� doar n-o s� spunem salamiu, nu-i asa? Cine dracu�' s�nt idiotii �stia care ne conduc? Cum poate o natie care a dat minti str�lucite si inteligente sclipitoare �n toate domeniile s� suporte asaltul jegos, agramat si tembel al acestor impostori analfabeti p�ziti de mascati si de alte jivine asem�n�toare? Salar... Ptiu!
• Cred c� cea mai mare nenorocire a Rom�niei s�nt asa zisii intermediari. Samsarii, jigodiile sc�rboase, putrede si puturoase ale natiei. Care nu tr�iesc ca noi toti, din salar. De la cump�r�torii de drepturi litigioase la intermediarii din piat�, de la speculantii verosi ai retroced�rilor la executorii c... lui, de la speculantii m�runti la asa zisii recuperatori bancari, samsarii jegosi care vor, f�r� cel mai mic efort, dec�t acela de a teroriza prin telefoane am�r�tii de rom�ni, s� c�stige copios. Unii �i numesc cesionari si nu exist� �n Rom�nia un domeniu care s� nu fie cesionat. Pentru c� toat� lumea stie c�t de greu este s� tr�iesti numai din salar.
• �ncerc�nd s� ia ap�rarea managerilor privati din fruntea companiilor de stat, ale c�ror salare, nu-i asa?, au dimensiuni astronomice, un valoros individ cu fat� de mutant - ceva �ntre maistru comunist, secretar de organizatie de baz� si sofer de basculant� - afirm� c� nu ar lucra, cu priceperea si competenta lui, exersate la conducerea unei firme de salubritate de dinainte de �'89, �ntr-o asemenea functie pentru un salar de numai o mie si jum�tate de euro. P�i da, �sta-i salar?!
Primesc pe „meil“ de la Maria Diana Popescu, c�teva note din „Art-emis“, Stutgart, duminic�, 09 iunie 2013: „V� asteptati la protectie din partea guvernului sau a presedintiei?“ (Nu, nici g�nd! Ziceam si noi asa, c�...) „Fiti seriosi, dragi rom�ni! Pentru ei s�nteti doar pl�titori de taxe, (Asa e!), evidente de stors bani, (Sigur!), masini de vot (Nu mai merg!) si buzunare de �ntors pe dos. (S�nt rupte). At�t! Cel mai �nalt oficial �n Justitia american�, Procurorul General Eric Holder a afirmat public c� bancherii s�nt niste criminali ce nu pot fi �nchisi, c� b�ncile jefuiesc �ntreaga natiune si c� ceea ce fac ele este �mpotriva legii, dar pe de alt� parte aceleasi b�nci s�nt mai presus de lege, astfel �nc�t Departamentul Justitiei din America nu va face nimic �mpotriva lor. (Si noi, care mai credeam �n americani!) La noi, presedintele T�rii ordon� folosirea fortei �mpotriva rom�nilor datornici la b�nci. Citez de pe o hot�r�re judec�toreasc� de executare silit�, trimis� �n redactie: «Noi - (adic� el, care face c�t doi sau c�t noi; toti) - Presedintele Rom�niei, d�m �mputernicire si ordon�m executorilor judec�toresti s� pun� �n executare titlul executoriu... si ordon�m agentilor fortei publice s� sprijine �ndeplinirea prompt� si eficient� a tuturor actelor de executare silit�». (Putea s� zic� asta, mai degrab�, �n mai 2010, c�nd a t�iat salarul pentru tot restul vietii. Erau penalit�tile mai mici). �n �nteles mai clar, trimite mascatii fortosi peste rom�nii am�r�ti, pe care tot presedintele si guvernul i-au l�sat f�r� locuri de munc�, pentru ca acum s� li se ia cu forta casa si patul, aragazul si masa de buc�t�rie, pentru o datorie de c�teva sute sau mii de lei. Am citit un anunt de v�nzare a obiectelor confiscate prin executare silit�. S� te crucesti, nu alta: «De v�nzare: fotoliu, aragaz, televizor, pat, sifonier, calculator, fier de c�lcat, central� electric�, poart� din fier...» (E, he! Ar mai fi c�te ceva: biberon cehoslovac de 200 ml, c�rucior copil model rusesc 1967, jant� auto pe 13, r�snit� manual� de piper, statuet� chinezeasc� cu betiv si sticl�, tol de cordele, cos de nuiele �mpletite pentru tinut cartofi, damigean� de vin 20 l, goal�, fireste... Nemaivorbind de sus pomenitul salar). De un sfert de secol, cei din fruntea bucatelor nationale, gunoaiele din politic�, fur� de la stat, fur� unii de la altii, se iart� unii pe altii si �si sterg datoriile �ntre ei. Sper c� va veni ziua c�nd vor r�spunde la �ntreb�ri �n fata poporului. Prea mic, prea ne�nc�p�tor e «Zidul de la T�rgoviste» pentru c�t de multi la num�r s�nt tr�d�torii si v�nz�torii T�rii! De ce Anghela si Baroso (sau, tradus din german� si portughez�, Secera si Barosu) nu se cramponeaz� de �nc�lcarea drepturilor constitutionale ale rom�nilor, care pl�tesc taxe europene din salarii (pardon, salare) de lumea a treia? Europenii au �ntre 1.500 si 3.000 euro lunar, rom�nii, 200 sau 300 de euro lunar. Din toate aceste pricini avem o economie imaginar�, datorii uriase cum n-a avut niciodat� Rom�nia, viitorul poporului amanetat, aparatul administratiei de stat �ntesat de tr�ntori, hoti si retele de prostitutie.“ Mai mult, g�ndesc eu, totul a fost premeditat diabolic. Dup� t�ierile proverbiale din... salar, c�nd omul nu a mai putut pl�ti nimic h�mesitilor, au �nceput executiile �n mas� cu de c�te zece ori valoarea initial� a creditelor. Pentru c� timpul nu iart�, nu-i asa? Si peste toat� aceast� ruin�, triumf�toare si prospere, b�ncile; si recuperatorii. Si executorii, fireste. Scuze pentru omisiune! Care ne iau si ei cu poft� si nesat din... salar.
• Capugiul care m� are �n primire, ca pe izmenele de p�nz� date pe inventar �n armat�, se d� fortos si de neclintit �n nobila datorie de ruinare financiar� a victimei. Cu o cutie postal� �n spate, pe care scrie numele pompos al vreunei adun�turi de jegosi n�r�viti la belire - o s� vedem cur�nd, ca s� stiti si dumneavoastr� cine s�nt cretinii ce spal� bani la cipriotii greci sau turci cu binecuv�ntarea justitiei rom�ne - se chinuie pe la toate usile pe unde as putea c�stiga un ban cu care s�-mi cump�r o p�ine, s� prind� o f�r�m� de os. De ros. Aceast� obstinatie �n a obtine bani nemunciti m� cam �ntristeaz�, m� cam irit� si m� cam zg�r�ie pe nervi. �n fine, cum am luat hot�r�rea s� nu mai pl�tesc nimic dec�t executat silit, si cum si recuperatorii si alti tr�ntori s�nt si ei - �n cele din urm�, chiar dac� cei mai multi se �ndoiesc - oameni, �mi �nving idiosincrazia si hot�r�sc s� �mpart crestineste, ca si cu at�tia altii, bietul meu salar. S� fie primit! Si s� tr�im fericiti p�n� la urm�torul. Prin octombrie. Salar, fireste!
|