PRIN M�RUNTAIELE BARAJULUI AM FOST
• un gazetar de la Monitorul a f�cut o incursiune �n interiorul barajului de la Bicaz • dac� nu stiati, mastodontul de beton este un imens labirint • �n el este si un seismograf de mare finete • pe l�ng� misc�rile tectonice, �nregistreaz� p�n� si trepidatiile produse de masin� care trece peste baraj •
Barajul de la Bicaz, dup� mai bine de jum�tate de secol de la aparitie, continu� s� fie un loc de mare atractie pentru cei ce descind �n zon�. Dac� prin m�retia sa colosul de beton impresioneaz� si te duce cu g�ndul la cei ce l-au g�ndit si zidit �n anii �'50, prin p�trunderea �n m�runtaiele sale r�m�i uimit de �ntregul labirint al galeriilor si tunelurilor concepute anume pentru controlul de-a fir a p�r a rezistentei obiectivului. Numai c�, pentru a obtine dreptul de a face cunostint� cu fata nev�zut� a barajului, ai nevoie de aprob�ri speciale. Si le-am obtinut, noi, un grup de gazetari nemteni, �nsotitori ai artistilor plastici implicati �n proiectul national Portret, ce se deruleaz� �n Potoci. Si asa am p�truns �n intimitatea „muntelui“ de beton. Nu �nainte �ns� de a asculta o interesant� prezentare f�cut� de Ion Braniste, reprezentantul echipei de specialisti, ce tin 24 din 24 de ore sub control parametrii tehnici ai mastodontului hidroenergetic, care z�g�zuieste �n spatele s�u 1,2 miliarde metri cubi de ap�. „Asta da presiune, nu glum�!“, a afirmat unul dintre ascult�tori cu urechile ciulite pentru receptarea fiec�rei informatii. Mai o �ntrebare, mai un r�spuns si c�teva am�nunte, mai ales privind sacrificiile f�cute de generatia anilor �'50. „A fost o b�t�lie titanic�. Ceea ce admirati a �nsemnat 10 ani de munc�, cu sacrificii, pentru c� a fost nevoie de asezarea a peste 1,5 milioane metri cubi de beton, f�r� vreo fisur�, astfel �nc�t cursul Bistritei s� fie oprit pentru totdeauna“, a povestit Ion Braniste, completat cu am�nunte de inginerul Nicolae S�l�gean, primarul Bicazului, care a tinut s� ne �nsoteasc� �n temerara noastr� plimbare prin p�ntecele barajului. Mai �nt�i ni s-au deschis usile „�mp�r�testi“. Deschiz�tor de drum avea s� ne fie electricianul Petric� Diaconu. �nc� de la primul pas, ne-am simtit �nv�luiti de umezeala si aerul rece din interior. C�t priveste lumina, poate pentru c�rtite ar fi fost numai bun�. O liniste morm�ntal� ne-a ajutat lesne s� auzim doar zgomotul pasilor printre b�t�ile inimii. �ncercam cu oarece greutate s� tinem aproape, iar din loc �n loc, ajutati de c�te o raz� de lumin� de la vreun neon, puteam deslusi luciul de ap� al condensului. La o privire mai atent� sesizam apa din asa-zisul trotuar al galeriei, adev�rate b�ltite pe urma pasilor fostilor constructori �ncrustate �n beton pentru eternitate. Zeci de metri, la dreapta ori st�nga, alte zeci tot �nainte p�n� �n sala pompelor cu ochelari. Ni se explic� rostul lor si principiul de functionare. „Asta numai �n caz de infiltratii, ceea ce nu-i cazul“. Alti zeci de metri, c�teva zeci de sc�ri str�mte si c�lc�m cu smerenie �ntr-o alt� sal� a pompelor, ce tin de ast� dat� sub control de peste jum�tate de secol, preaplinul str�fundului de baraj. Arunc�m si noi, la �ndemnul gazdei, un ochi piezis pe un tub de control si ni se deschide v�zului o ad�ncitur� de peste 50 de metri. „M�i s� fie!“. Si, facem ocol, d�nd dreptul fiec�ruia de a fi zguduit de un pic de spaim�.
Seismograful
Cum am fi putut pleca f�r� s� facem cunostint�, m�car pentru o clip�, cu vestitul seismograf. Despre care auzisem noi asa un zvon c� �nregistrase aproape de perfectiune, �n urm� cu c�tiva ani, tsunami-ul din Pacific. „Este adev�rat. Acest seismograf este de o mare sensibilitate. Pe l�ng� misc�rile tectonice, �nregistreaz� si trepidatiile datorate fiec�rei masini, ce trece peste baraj“, ne-a zis ghidul. Si omul avea dreptate, pentru c� acul seismografului �nregistrase dese plimb�ri pe h�rtia diagramelor. F�r� �ns� a ne b�ga frica �n oase, doar asa, de-un exemplu, privind sensibilitatea aparatului despre care ne asigurase specialistul. „Legat de acest aspect, proba de foc a fost trecut� de c�tre baraj la cutremurul din �'77. La acea vreme, pe l�ng� aparatura clasic� de supraveghere, se afla si una capabil� s� �nregistreze cutremurile provocate de reasezarea terenului de fundatie sub efectul sarcinilor exercitate de constructie, de apa lacului si variatiile nivelului acesteia. Oscilatiile pe orizontal� nu l-au clintit. Au fost �nregistrate �ns� 0,02 milimetri deplasare �n amonte si o crestere nesemnificativ� a infiltratiilor de ap�, ce au revenit la normal a doua zi. Asa c� fiti f�r� grij�“, ne-a asigurat Ion Braniste. Si totusi, c�nd te g�ndesti c� mastodontul, ce pare pe dinafar� o st�nc�, este pe din�untru scorburos, poate prea scorburos, �nc�t s� nu ne punem firesc �ntrebarea cum de rezist� presiunii de peste un miliard de metri cubi de ap�? D�m din cap a ne�ncredere si afl�m cu stupoare c� vizita s-a terminat. Nu st�m prea mult pe g�nduri si cu oarece regret o lu�m la „s�n�toasa“. �nspre cas�, desigur, desi nu v�zusem nici a zecea parte din ceea ce presupune interiorul labirintic al barajului de la Bicaz. Dar, poate pe alt�dat�, o spun cu elegant� gazdele si am �nteles-o si noi. �n fond prea ne zguduise frigul �n plin� var�. Am iesit la lumin� si ne-am trezit „p�liti“ de c�ldur� �n moalele capului. Dar si de un adev�rat sentiment de libertate spre care t�njisem aproape un ceas. Si c�nd te g�ndesti c� la lucr�rile de ridicare a barajului puseser� um�rul si multi detinuti politici. Oare cum percepeau ceea ce se cheam� ast�zi libertate? Dar s� revenim la subiect. O dat� aflati sub soare, am f�cut pe scurt o sintez� a cele aflate si tr�ite pe viu prin vizita noastr�, am multumit gazdelor pentru amabilitate si ca totul s� ne fie �mplinit, prin grija primarului S�l�gean am efectuat si o croazier� pe lac. F�r� fric�, deoarece sc�pasem de sentimentul de claustrofobie ce ne-a �nsotit �n m�runtaiele barajului. Si-apoi, acum stiam c� undeva, �n p�ntecele colosului de beton, vegheaz� zi si noapte un seismograf performant, controlat de trei ori pe zi de oamenii barajului ce vegheaz�, p�n� la urm�, la linistea noastr�.
C�te ceva despre baraj
Lacul de acumulare de la Bicaz este cel mai mare de pe r�urile
interioare ale Rom�niei, ocup�nd o suprafat� de 3.300 hectare. Barajul este unul de greutate, �nalt de 127 m, cu profil aproximativ
triunghiular. L�timea la baz� este aproximativ c�t �n�ltimea. Volumul de beton si beton armat pus �n oper� �n �ntreaga lucrare dep�seste 1.625.000 metri cubi. Volumul lacului de acumulare este de 1.230 milioane mc, are o lungime de 35 km si o l�time maxim� de 2 km, �n zona Hangu. A fost g�ndit ca un lac cu folosinte complexe: irigarea �mpreun� cu Siretul a 300.000 ha de teren arabil, atenuarea viiturilor de pe Bistrita, alimentarea cu ap� potabl� a complexelor industriale de pe Valea Bistritei, pentru dezvoltarea turismului si
a exploat�rilor forestiere din zon�. Acumularea �n lac a �nceput efectiv pe 1.07.1960, iar primul grup a �nceput s� produc� energie pe 1.10.1960.
|