Fostul c�ine politist va fi comunitarul trist?

MOTTO : „Viata romďż˝nului este alcãtuitã ďż˝n esentã din rďż˝s si plďż˝ns. Restul e cãscat...“

Unui rusãlãu cãruia ďż˝i plãcea mai mult stiinta decďż˝t vodca a scos o lege care spune cã ďż˝n lumea asta totul se transformã. Asa cã era normal sã se transforme si ce a fost militie ďż˝n politie, respectiv ce a fost politie ďż˝n civilitie sau cum naiba s-o mai fi chemďż˝nd de acum. Nu asta-i problema, oamenii se adapteazã repede, o sã se descurce ei cumva. Necazul este cu cďż˝inii, cďż˝inii politisti, cum naiba sã-i transformi deodatã, cã-s animale dom’le si pricep greu!
ďż˝n primul rďż˝nd e o chestie de mďż˝ndrie. Pãi, cďż˝nd l-a luat de cãtelandru de la stďż˝nã si l-a dus la canisã la Sibiu, jãvruta umilã s-a simtit deodatã de parcã pleca la Harvard. Dupã cďż˝teva luni de dresaj de tip sovietic, cã nu-s ce boala ďż˝i injectau ďż˝n creieras acolo, se ďż˝ntorcea acasã cu grade si mofturi de lup alsacian. Adicã fatã de studiile si diploma lui, toti inginerii, doctorii, profesorasii erau zero. Acuma stiti cã lupul ďż˝si schimbã blana, dar nãravul ba, asa cã trecerea cďż˝inelui politiot ďż˝n civilie va isca probleme de comportament pentru cã: acum nu mai latri cďż˝nd vrei, acum nu mai musti cďż˝nd vrei, acum nu mai ataci la comandã, acum n-ai voie nici mãcar sã mďż˝rďż˝i sau sã-ti arãti coltii la cetãteanul contribuabil, cã te si saltã hingherii...
Este si o problemã de pedigree. Nu mai conteazã cã esti nepot sau cumãtru de colonel, cã tãticul tãu umbla la tinerete ďż˝n haitã cu nu-s care general, acuma trebuie sã te cumãtresti cu primarul sau vicele, cã de ei depinde ciolanul pe care-l rozi pďż˝nã la sfďż˝nta pensie. Schimbarea stãpďż˝nilor, bucuria nebunilor!
Trebuie remarcatã si latura sentimentalã a transformãrii canine. Sã vã fie clar cã e greu de suportat, chiar si de un cďż˝ine, ideea cã deodatã nu mai esti „organ“, cã cei din jur nu prea te mai bagã ďż˝n seamã si nu te mai gďż˝dilã ca altãdatã. Cã pe vremea cďż˝nd stãteai numai cu coada pe sus nu era cãtea sã nu intre automat ďż˝n cãlduri, cďż˝nd ďż˝ti ďż˝ncepeai rondul de noapte. Cã nu era ďż˝nainte infractor sã nu tremure sau sã nu se gudure, habar n-aveau ei de drepturile omului si de Strassbourg. Acuma te dau imediat ďż˝n primire la presã sau procuraturã, una douã ďż˝ti scot ochii cã esti plãtit din banul lor...
Sigur cã se pune si problema ciolanului. Aparent el pare acuma mare pe statul de platã, dar nu se stie dacã-l luãm la timp si cu sigurantã cã de acuma nu mai picã nimic pe lďż˝ngã. Care au fost cďż˝ini destepti si-au tras pďż˝nã acuma custi ultimul rãcnet, s-au umplut de lanturi si zgãrzi, au ďż˝ngropat pe la locuri ferite ciolane albe pentru zile negre. Multi s-au si lãsat de politie si au revenit la stďż˝nile de unde au plecat ďż˝n tinerete, dar acum ďż˝si pãzesc propriile turme de oi, pe care le-au cumpãrat cu ciobani cu tot…
Partea bunã este cã acum se va vedea cine este cďż˝ine pďż˝nã la moarte, meserias ďż˝ndrãgostit de meseria lui si cine este doar o jigodie. Automat cei fãrã chemare ďż˝n meserie se vor ďż˝mprãstia ďż˝n toate pãrtile: la pensie bolnãvicioasã, la afaceri cu cei pe care-i adulmecau pďż˝nã mai ieri, sau mari patroni cãlare pe maldãrul de ciolane afumate din timp ca sã tinã. Restul ďż˝si vor duce treaba pďż˝nã la capãt, dovedind cã ďż˝ntr-adevãr cďż˝inele este cel mai bun prieten al omului. Acceptďż˝nd noile transformãri care ďż˝nlocuiesc lesa Ministerului de Interne cu o alte douã lese: una tinutã de primar si alta de cetãteni. Viatã de cďż˝ine!