COMPROMIS SI COMPROMITERE

(numirea procurorilor-sefi)


1. Compromis: modalitate de rezolvare a unor tensiuni si conflicte, de realizare a consensului, �n conditii de diversitate de interese si/sau puncte de vedere, caracterizat� prin faptul c� solutia adoptat� este rezultatul unor ced�ri reciproce, minimiz�ndu-se astfel conflictul si promov�nd cooperarea. �n acest fel, se evit� situatiile conflictuale, latente sau manifeste, cresc�nd stabilitatea sistemului prin realizarea unui anumit echilibru �ntre p�rti.
2. Exist�, �ns�, si situatii c�nd compromisul are mai degrab� consecinte negative: a). c�nd solutia adoptat� creaz� un sistem instabil �n perspectiv�, care duce la agravarea tensiunilor si conflictelor; b). c�nd forteaz� o parte s� accepte o solutie care, structural, o dezavantajeaz� si c). c�nd solutia la problem� este determinat� prin jocul si compromisul dintre interesele secundare, particulare, �n locul consider�rii interesului general. Aceste cazuri, negative, de compromis s�nt desemnate prin termenul de compromis de principii, pentru c� nu s�nt respectate principiile fundamentale care garanteaz� corectitudinea solutiei. �n acest caz, compromisul compromite, discrediteaz�, dezonoreaz�. Ne temem c�, vai, ne afl�m �n aceast� din urm� situatie...
3. Sďż˝ recapitulďż˝m, deci: la Parchetul General, Directia Nationalďż˝ Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatďż˝ (DIICOT), trebuie sďż˝ fie numiti noi sefi si noi adjuncti ai acestora, iar Comisia Europeanďż˝ ne cere, ďż˝n mod repetat, ca selectia candidatilor la aceste importante functii sďż˝ fie transparentďż˝ si sďż˝ aibďż˝ ďż˝n vedere expertiza, integritatea si performanta obtinutďż˝ ďż˝n activitatea desfďż˝suratďż˝ pďż˝nďż˝ ďż˝n prezent. Cu alte cuvinte, fiecare candidat sďż˝ aibďż˝ un CV, un background, sďż˝ stie carte, sďż˝ aibďż˝ „ďż˝n spate“ o activitate cďż˝t de cďż˝t compatibilďż˝ cu aceea desfďż˝suratďż˝ ďż˝n ultimul timp ďż˝n Parchet deoarece, altfel, noul-numitul devine vulnerabil ďż˝n fata subordonatilor si, mai ales, ďż˝n fata celor ce fac presiuni pentru o solutie sau alta.
4. Deci, nu procedurďż˝ de dragul procedurii, ci concurs public, cum a fďż˝cut, ďż˝n 2005, ministrul justitiei Monica Macovei, care a anuntat, prin presďż˝, examenul si a fďż˝cut comisie de selectie ďż˝n care a cooptat si un psiholog. Lipsa concursului ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ nu cauti omul potrivit la locul potrivit, ci sďż˝ te bazezi pe aranjamente obscure, de culise, pe pile. ďż˝n lumea civilizatďż˝, ďż˝n care vrem sďż˝ accedem (unii pretind cďż˝ ne aflďż˝m, deja, acolo), toate functiile publice de conducere sďż˝nt ocupate prin concurs, bazat pe CV. Or, la noi, alegrea candidatilor se face pe baza cunostintelor si relatiilor. Este omeneste sďż˝ ne bazďż˝m pe cunostinte, dar, aceastďż˝ „procedurďż˝“ este contraperformantďż˝, contraproductivďż˝.
5. ďż˝n cazul sefilor Parchetelor, cu atďż˝t mai mult este nevoie de concurs, deoarece cel ales prin concurs se raporteazďż˝ altfel la autoritatea de deasupra lui, ďż˝si stie valoarea si nu se lasďż˝ intimidat. Lipsa concursului, tďż˝rgul politic de azi, poate legitima tďż˝rguri politice viitoare, foarte pďż˝gubitoare pentru ideea de justitie. Fďż˝rďż˝ un asemenea concurs procurorii sefi nu mai pot pretinde cďż˝ au meritat respectivele functii, ďż˝ncďż˝t pot deveni vulnerabili ďż˝n fata politicienilor. Procurorul ajuns sef prin „pile si relatii“ poate sďż˝ ajungďż˝ la cheremul celor care l-au propulsat ďż˝n functie, ďż˝ncďż˝t nu mai poate sďż˝ iasďż˝, public si sďż˝-si apere activitatea si statutul.

O nulitate, o prestatie rusinoasďż˝

6. Aceastďż˝ discutie a ajuns la urechile Presedintelui Bďż˝sescu, care, la o conferintďż˝ de presďż˝, a replicat astfel: „responsabilitatea propunerilor pentru functiile de sefi la Parchete revine ministrului justitiei si punct!“ Da, este adevďż˝rat ce spune seful statului, numai cďż˝ organizarea concursului nu-l exonereazďż˝ de rďż˝spundere pe ministrul justitiei. Si ďż˝n caz de concurs decizia de nominalizare apartine tot ministrului, cu observatia cďż˝ opinia publicďż˝ are dreptul sďż˝ stie pe ce bazďż˝ a fďż˝cut domnul ministru nominalizďż˝rile. Tiberiu Nitu a fost coleg cu domnul prim-ministru, la data nominalizďż˝rilor, interimar la justitie, care este prieten si cu Alina Bica si cu Georgiana Hosu, dar aceste „antecedente“ nu sďż˝nt suficiente pentru a accede la functii atďż˝t de ďż˝ncďż˝rcate de responsabilitate. Deci, criteriul „ďż˝l cunosc eu (o cunosc eu), e un bďż˝iat bun (o fatďż˝ bunďż˝)“, nu poate sďż˝ convingďż˝ marele public.
7. Oarecum supďż˝rat pe unii jurnalisti care insistau pe tema concursului candidatilor, Presedintele i-a pus la punct: „Ce atďż˝ta vorbďż˝? Potrivit legii, ministrul justitiei propune, Presedintele dispune si cu asta, basta!“ Da, numai cďż˝ legea nu spune cum sďż˝ decidďż˝ ministrul: aici intrďż˝ ďż˝n discutie buna credintďż˝ si buna practicďż˝ instituitďż˝ de fostul ministru Macovei care, prin concurs fďż˝cut ca la carte, i-a selectat si nominalizat pe Daniel Morar la DNA si pe Laura Codruta Kovesi la Parchetul General, ambii avďż˝nd rezultate foarte bune. Simplul enunt „asa zice legea“ poate lďż˝sa impresia, gresitďż˝, cďż˝ selectia meritocraticďż˝ este un moft, ceea ce nu e deloc asa, subliniazďż˝ mai toti analistii politici de prestigiu (Andrei Cornea, Cristian Ghinea, Cristian Cďż˝mpeanu etc).
8. Urmarea: premierul, interimar la Ministerul Justitiei, ignor� exigentele Comisiei Europene - care cerea selectie transparent� pe baz� de concurs si performante anterioare - si face nominaliz�ri directe, prin asumare, nu prin concurs: Tiberiu Nitu, pentru functia de procuror general, Laura Codruta Kovesi, pentru functia de sef al DNA, Alina Bica, pentru sefia DIICOT si al adjunctilor acestora (Georgiana Hosu, Bogdan Licu, Codrut Olaru).
9. Audiat, ďż˝n public, de Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca si la prima rundďż˝ de alegeri din urmďż˝ cu cďż˝teva luni, Tiberiu Nitu se prezintďż˝ lamentabil: nu cunoaste texte de lege pe care le cunosc si studentii de la Drept, nu stie cďż˝ ďż˝n sistemul judiciar nu mai existďż˝ parchete militare si fluviale, nu stie cďż˝ procurorii militari se subordoneazďż˝ si Ministerului Apďż˝rďż˝rii, de unde primesc gradele si salariile, nu stie cum se fac restructurďż˝rile parchetelor, nu cunoaste rolul si atributiile grefierilor, nu stie ce are de fďż˝cut ďż˝n cazul desfiintďż˝rii unor parchete. ďż˝ntr-un cuvďż˝nt, o nulitate, o prestatie rusinoasďż˝! ďż˝n loc sďż˝-i crape obrazul de rusine, omul se aratďż˝ relaxat si, cu zďż˝mbetul pe buze, debiteazďż˝ glumite ieftine si generaltďż˝ti menite sďż˝-i camufleze abisala-i ignorantďż˝ convins cďż˝, oricum, va fi uns ďż˝n functie: are „spate lat“, adicďż˝ pe cineva „mare si tare“, care l-a asigurat cďż˝, indiferent ce rďż˝spunsuri o sďż˝ dea, o sďż˝ capete postul atďż˝t de mult rďż˝vnit. Culmea e cďż˝ acest monument de suficientďż˝ si arogantďż˝ primeste o notďż˝ de „trecere“ din partea CSM, care, astfel, se discrediteazďż˝ iremediabil!
10. Tot ďż˝n fata CSM, Bogdan Licu, propus pentru functia de adjunct al procurorului general, apare ca o copie palidďż˝ a unui judecďż˝tor (Iulian Dragomir), de la care a „ďż˝mprumutat“ proiectul. ďż˝n plus, el are o problemďż˝ de imagine: a fost un neavenit interlocutor ďż˝n interceptďż˝rile sulfuroaselor convorbiri ale procurorilor George Bďż˝lan si Marcel Sďż˝npetru, trimisi ďż˝n judecatďż˝ pentru cďż˝ si-au folosit ďż˝naltele functii din parchet ďż˝n beneficiul propriu. ďż˝n pofida acestor hibe, CSM-ul ďż˝i dďż˝ aviz pozitiv si lui Licu.

Penibililor nu le-a p�sat: stiau c� au menirea asigurat�

11. La fel de slab se prezintďż˝ la audieri si Alina Bica si Georgiana Hosu, propuse pentru conducerea DIICOT. Primesc aviz pozitiv si ele. Ceva mai bine se prezintďż˝ Codrut Olaru, ďż˝ncďż˝t, la 29 aprilie, la B1 TV, premierul declarďż˝ lui Ion Cristoiu cďż˝ este sigur cďż˝ toti cei sase procurori vor fi numiti de Presedinte ďż˝n functiile pentru care au fost nominalizati, ceea ce se si ďż˝ntďż˝mplďż˝, prin decretele semnate de seful statului la 15 mai 2013. Cu acest prilej, presedintele sustine o conferintďż˝ de presďż˝, unde declarďż˝, rďż˝spicat, cďż˝ „ďż˝n pofida zvonurilor de tot felul, pactul de coabitare cu Victor Ponta nu mďż˝ obligďż˝ sďż˝ semnez decretul de numire a lui Tiberiu Nitu ďż˝n functia de procuror general“; cďż˝, „la numirea tuturor celor sase sefi ai Parchetelor nu a existat un «tďż˝rg» ďż˝ntre mine si premier, ci doar o «discutie», asa cum am procedat si atunci cďż˝nd ministrul justitiei a fost Monica Macovei“. Poate cďż˝ asa este, numai cďż˝ Macovei organizase concurs, ceea ce Ponta nu a fďż˝cut...
12. Or, adeptii unei justitii curate si independente considerďż˝ cďż˝, prin acest compromis („discutie“, „ďż˝ntelegere“, cum vrem sďż˝-i spunem, fiind vorba de aceeasi Mďż˝rie cu altďż˝ pďż˝lďż˝rie), se ocoleste cerinta Comisiei Europene ca magistratii numiti ďż˝n asemenea functii hotďż˝rďż˝toare pentru delimitarea corectďż˝ a rolului celorlalte puteri ďż˝n stat (legislativďż˝, executivďż˝ si judecďż˝toreascďż˝), sďż˝ fie alesi ďż˝n urma unui concurs transparent organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. De aceea, ďż˝n urma acestor numiri, s-a lďż˝sat o liniste grea, ďż˝ncďż˝rcatďż˝, ca o vinďż˝, ca o pace obtinutďż˝ prin „reevaluďż˝ri“ si tranzactii oculte.
13. Este adevďż˝rat cďż˝ politica este arta compromisului, a negocierii, a „ďż˝ntelegerilor“, cu conditia, ďż˝nsďż˝, ca nu cumva compromisul sďż˝ compromitďż˝, adicďż˝ sďż˝ nu fie lipsit de logcďż˝ si de realism, caz ďż˝n care justitia nu mai apartine natiunii, ci ďż˝mi apartine „mie“ sau „tie“ sau „nouďż˝“, partidelor, majoritďż˝tii parlamentare, grupurilor de interese etc.
14. Sďż˝ spunem lucrurilor pe nume si sďż˝ nu ne mai ascundem ďż˝n spatele unor cuvinte: asa cum s-a vďż˝zut ďż˝n varďż˝, la referendum, ďż˝ntre Presedinte si actuala majoritate parlamentarďż˝ a existat un conflict major. Acest conflict s-a ďż˝ncheiat cu un armistitiu: premierul a sacrificat-o pe Mona Pivniceru, iar Presedintele pe Daniel Morar, ambii fiind retrasi la Curtea Constitutionalďż˝. ďż˝n urma pactului de coabitare, s-a ajuns la „compromisul» numirii sefilor Parchetelor prin asumare, fďż˝rďż˝ procedurďż˝ de selectie transparentďż˝ (concurs). Solutia s-a dovedit inacceptabilďż˝ rational si moral, dupďż˝ cum s-a vďż˝zut cu prilejul prestatiilor, ďż˝n fata CSM, a candidatilor Nitu, Bica, Hosu si, partial, Licu, unde, public, s-au dovedit incompetenti, inconsistenti, penibili. ďż˝nsďż˝, penibililor nu le-a pďż˝sat: stiau cďż˝ au menirea asiguratďż˝. Ce justitie este asta?!
15. ďż˝ncepe „Era Compromisului“? Politicienii si grupurile de interese ďż˝si vor recďż˝pďż˝ta influentďż˝ din vremea lui Nďż˝stase, Cozmďż˝ncďż˝ si Amariei? Independenta justitiei va fi, iar, negociatďż˝? Statul de drept va deveni obiect de tranzactie, ca atunci? ďż˝ntrebďż˝ri legitime, cďż˝tďż˝ vreme, ďż˝n ianuarie, Presedintele declara cďż˝ este de preferat rďż˝zboiul politic unui compromis pe justitie, care, atunci, „nu era negociabilďż˝“. Azi, ne temem cďż˝ seful statului a uitat de valorile pe care el ďż˝nsusi si le asumase: Dreptate, Adevďż˝r, Domnia Legii si ne vorbeste de comandamente pragmatice, despre o coabitare intensďż˝ si de lungďż˝ duratďż˝, cu ce si cu cine?! De la care valori sďż˝ ne mai revendicďż˝m noi, dacďż˝ justitia este datďż˝ pe mďż˝na cui se vede cu ochiul liber?!...

Judec�tor Mihai CIUBOTARU