De ce nu ne vor, domnule?

Intrarea �n Spatiul Schengen


1. Septembrie 2001, Bucuresti, Sala Mare a Palatului, concert simfonic ďż˝n cadrul Festivalului International „George Enescu“. Cďż˝teva mii de spectatori asteptďż˝m, cu rďż˝suflarea tďż˝iatďż˝, aparitia reputatului dirijor Kurt Masur. La exact fďż˝rďż˝ un minut acesta apare ca de obicei, sobru, dar parcďż˝ marcat de o apďż˝sare. Salutďż˝ publicul, apoi orchestra si, ďż˝n loc sďż˝ ridice bagheta, se ďż˝ntoarce din nou cu fata cďż˝tre salďż˝ si spune apďż˝sat: „presupun cďż˝ ati aflat ce s-a ďż˝ntďż˝mplat ďż˝n capitala Statelor Unite ale Americii“. Nu stiam nimic: noi ne aflam pe altďż˝ planetďż˝...
2. Seara, la stiri, afl�m c� �n capitala celei mai puternice t�ri din lume avuseser� loc c�teva repetate si grave atacuri teroriste, care vizeaz� c�teva puncte vitale strategice (Casa Alb�, Pentagonul, Congresul etc). Nu stiam, �ns�, nu aveam cum s� ne �nchipuim c� acest tragic eveniment avea s� constituie �nceputul unor schimb�ri fundamentale �n aranjamentul geopolitic al lumii. Nu aveam de unde s� stim c�, imediat dup� agresiune, au fost convocati statmajoristii, analistii, tot felul de experti care au c�utat o explicatie si niste solutii, ce aveau s� aibe consecinte si pentru Europa, pentru Balcani, deci si pentru noi.
3. Pe scurt, din aproape ďż˝n aproape, Administratia americanďż˝ a profitat de aceastďż˝ rearanjare tectonicďż˝ pentru a realiza reunificarea Europei divizatďż˝ de comunism, reunificare mai demult gďż˝nditďż˝, dar care, iatďż˝, trebuia grďż˝bitďż˝. Asa s-a ajuns cďż˝, dupďż˝ laborioase negocieri, ďż˝n decembrie 2004, Romďż˝nia a semnat Tratatul de Aderare, iar la 1 ianuarie 2007 a avut loc intrarea propriu-zisďż˝ ďż˝n „clubul alesilor“...
4. Sďż˝ o recunoastem: nu eram pregďż˝titi sďż˝ „intrďż˝m“, nu meritam sďż˝ fim primiti, dar si-au cďż˝lcat pe inimďż˝ si ne-au acceptat ca sďż˝ stabilizeze Balcanii (si din multe alte motive pe care nu avem loc sďż˝ le enumerďż˝m aici). De ce nu eram pregďż˝titi? Pentru cďż˝, la noi, coruptia fďż˝cea ravagii, independenta justitiei era mereu pusďż˝ ďż˝n discutie; de economie, de piatďż˝ functionalďż˝ nici nu putea fi vorba. Institutiile statului erau discretionar controlate de oligarhia politico-economicďż˝. Adoptate doar pe hďż˝rtie, reformele erau lipsite de substantďż˝, dar europenii au ďż˝nchis ochii. Mďż˝car de formďż˝, lucrurile pďż˝reau cďż˝ se miscau...

„Zicem ca ei si facem ca noi“

5. Delicat, dar apďż˝sat, din capul locului ne-au atras ďż˝nsďż˝ atentia cďż˝ nu putem sďż˝ ne bucurďż˝m numai de avantajele aderďż˝rii, cďż˝ avem si niste obligatii: sďż˝ respectďż˝m statul de drept si valorile fundamentale ale Uniunii Europene, sďż˝ asigurďż˝m independenta justitiei, sďż˝ eliminďż˝m coruptia. „Spatiul european trebuie sďż˝ devinďż˝ un spatiu comun de drept“, tot repeta Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
6. Ca la scoal�, �n mod repetat, ca s� ne intre �n cap, ni s-a tot spus: drepturile omului, democratia si statul de drept s�nt �n centrul identit�tii noastre europene. Credibilitatea proiectului european depinde de capacitatea noastr� de a tr�i dup� standardele pe care ni le-am impus. Deci, o sincronizare de valori si principii, demonstrabil� prin decizii care s� ne fac� previzibili pentru toti cei cu care avem proiecte comune: dovezi concrete de transparent�, onestitate, integritate si justitie.
7. „Zicem ca ei si facem ca noi“, au spus ai nostri. Adicďż˝, nu am fďż˝cut ceea ce am promis. Nu am ďż˝nlďż˝turat din guvern ministrii urmďż˝riti penal, trimisi ďż˝n judecatďż˝ sau aflati ďż˝n stare de incompatibilitate. Am blocat anchetarea unor demnitari. Am ďż˝ncercat sďż˝ creďż˝m un fel de superimunitate parlamentarďż˝. La selectarea procurorilor pentru sefia Parchetelor, nu avem ďż˝n vedere, neabďż˝tut, criteriile, ďż˝n mod repetat, evidentiate de Comisia Europeanďż˝ (transparentďż˝, competentďż˝, experientďż˝, rezultate etc).
8. Nu am luat toate mďż˝surile necesare stopďż˝rii jefuirii banului public. La noi, coruptia este, ďż˝n continuare, endemicďż˝ ďż˝n ciuda pasilor fďż˝cuti ďż˝n directia combaterii fenomenului. „Romďż˝nia se confruntďż˝ cu grave infractiuni ďż˝n domeniul achizitiilor publice - unde, din cauza coruptiei, ďż˝ntre 20 si 25% din valoarea contractelor este pierdutďż˝“, declara Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru Afaceri Interne, situatie confirmatďż˝ de Organziatia Transparency. Parcďż˝ numai ďż˝n domeniul achizitiilor publice?!...

„Stat de drept, nu stat cleptocratic. Democratie autenticďż˝, nu de fatadďż˝“

9. De aceea, liderii europeni leag� aderarea la Spatiul Schengen de Mecanismul de Cooperare sI Verificare (MCV) si de recomand�rile privind statul de drept si justitia continute �n periodicele Rapoarte ale Comisiei Europene. Olanda, Danemarca, Germania si Finlanda se opun ader�rii Rom�niei la Schengen, �n primul r�nd, din cauza neeradic�rii coruptiei. Acesti lideri europeni si nu numai ei, ne cer fidelitate fat� de principii si orient�ri de fond, nu fat� de lideri politici momentani. Ei ne mai cer punerea binelui public deasupra coteriilor, a g�stilor, a micilor smen�rii. F�r� asemenea m�suri - ne atrag, ei, atentia - progresul societ�tii este nu numai problematic, ci de-a dreptul compromis. Deci, valori si idealuri �nalte, nu delincvent�. Stat de drept, nu stat cleptocratic. Democratie autentic�, nu de fatad�.
10. Desi, �n mod repetat, ni s-a cerut ceea ce noi �nsine ne angajasem ca, �n interesul nostru, s� facem, am tot am�nat sau diluat preconizatele m�suri. De aceea, la 7 martie 2013, ministrii de Interne si de Justitie din statele Uniunii Europene au convenit am�narea, pe termen nedefinit, a ader�rii noastre la Schengen. Ne am�n� pentru c� nimeni nu ne mai crede pe cuv�nt! Ni se cere s� demonstr�m, prin fapte, c� s�ntem angajati, f�r� echivoc, �n favoarea valorilor occidentale - stat de drept, justitie, independent�, integritate, continuarea anticoruptiei.
11. T�rile din Uniunea European� vor s� fie sigure c� frontierele lor cu exteriorul s�nt bine supravegheate, �ncredere ce trebuie c�stigat� cu dovezi. Esecul ader�rii noastre la spatiul Schengen doare prin prisma pierderilor transportatorilor din station�rile, �n exces, la punctele vamale, dar, �n mai mare m�sur�, si din perspectiva investitiilor pentru securizarea frontierelor, respectiv a perceptiei oficialilor europeni c� frontiera rom�neasc� e permeabil� la coruptie. Esti �n Schengen, circuli liber. Asteptarea la granit� �nseamn� bani pierduti pentru transportatori, costuri suplimentare cu carburantii, cu perisabilit�tile, cu penalit�tile pl�tite �n cazul �n care contractele prev�d termene precise de livrare. Deci, productivitate mai mic�, profituri mai mici, PIB mai mic, salarii mai mici, nervi mai multi...

Dar oare putem tr�i f�r� Schengen?

12. A fi ďż˝n Schengen ďż˝nseamnďż˝ multe avantaje, cel mai mare, ďż˝n plan simbolic: credibilitate! Sigur cďż˝ „putem trďż˝i si fďż˝rďż˝ Schengen“ (cum, din pďż˝cate, s-a si spus la nivel „ďż˝nalt“), asa cum putem trďż˝i si fďż˝rďż˝ Uniunea Europeanďż˝, adicďż˝ marginalizati, la cheremul unei elite corupte si abuzive. Dacďż˝ spunem asa, uitďż˝m cďż˝ nu am fost ďż˝nglobati cu forta ďż˝n Uniunea Europeanďż˝: ne-am dorit sďż˝ fim acolo si ne-am bucurat sďż˝ cďż˝lďż˝torim, sďż˝ muncim, sďż˝ ďż˝nvďż˝tďż˝m ďż˝n Vest, dupďż˝ cum ne-am bucurat de fondurile europene.
13. Dacďż˝ „putem trďż˝i fďż˝rďż˝ Schengen“, ďż˝nseamnďż˝, vai, cďż˝ nu putem trďż˝i fďż˝rďż˝ minciunďż˝, fďż˝rďż˝ dublu discurs, fďż˝rďż˝ coruptie, fďż˝rďż˝ delapidare, fďż˝rďż˝ clientelism, fďż˝rďż˝ incompetentďż˝, fďż˝rďż˝ prostie fudulďż˝, fďż˝rďż˝ cďż˝lcarea ďż˝n picioare a cuvďż˝ntului dat etc!, ďż˝ntr-un cuvďż˝nt, fďż˝rďż˝ credibilitate, adicďż˝ respectabilitate, ceea ce ar fi foarte grav: refuzarea noastrďż˝ de a intra ďż˝n Schengen este un blam adus Romďż˝niei si capacitďż˝tii liderilor ei de a duce la bun sfďż˝rsit reforme vitale ďż˝n justitie si ďż˝n alte domenii. Acest refuz este si un semnal emotional trimis pietelor financiare sensibile la orice informatie, ďż˝n caz de aderare (scďż˝derea dobďż˝nzilor la credite, cresterea interesului pentru actiunile societďż˝tilor autohtone etc).
14. Ar trebui, poate, s� b�g�m de seam� c� lumea se schimb� sub ochii nostri si c� dac� refuz�m s� vedem, risc�m s� fim decuplati de la evolutiile globale si europene si s� esu�m �n s�r�cie cronic�, �n faliment. Declansarea, �n 2008, a crizei economico-financiare a dus la gr�birea integr�rii politico-economice, sub bagheta Germaniei, care a preluat, de la americani, rolul de prim-solist pe continent (iar noi ne �ng�duim s� o ironiz�m pe Angela Merkel!...).

„Deci, libertate, legalitate si prosperitate, ori sďż˝rďż˝cie si coruptie“

15. Aceastďż˝ integrare ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ Europa va fi condusďż˝ de la Bruxelles dupďż˝ reguli noi: din ce ďż˝n ce mai multe dintre responsabilitďż˝tile politicienilor la nivelul european vor trece ďż˝n sarcina unor experti europeni care vor putea controla si sanctiona politicile guvernelor nationale. Astfel, politica europeanďż˝ va deveni, se pare, din ce ďż˝n ce mai constrďż˝ngďż˝toare pe mďż˝surďż˝ ce interdependenta si gradul de integrare vor creste. Mai devreme sau mai tďż˝rziu se va ajunge la „cui nu-i convine, poate sďż˝ plece“. Da, dar unde?! ďż˝n Est? Acolo am fost, am vďż˝zut si stim cum este... Nu mai vrem acolo.
16. Deci, nu avem de ales: trebuie sďż˝ respectďż˝m principiile fundamentale ďż˝n materie de stat de drept si libertďż˝ti cetďż˝tenesti, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ integrarea, aprofundatďż˝ ďż˝n UE va veni, la schimb, cu mďż˝surile anticoruptie, independenta justitiei si reformele administrative. Deci, libertate, legalitate si prosperitate, ori sďż˝rďż˝cie si coruptie: „din aceastďż˝ dilemďż˝ nu putem iesi“, vorba lui nenea Iancu.
17. Noi, romďż˝nii (nu putini) am cam vrea „o tarďż˝ ca afarďż˝“ - cu salarii, pensii si ajutoare sociale ca ďż˝n Vest, cu autostrďż˝zi ca acolo, cu tot ce e bun si lďż˝udabil acolo. Dacďż˝ vrem asa, atunci nu ne rďż˝mďż˝ne decďż˝t sďż˝ facem o alegere fundamentalďż˝ si sďż˝ ne asumďż˝m optiunea fďż˝cutďż˝: sďż˝ ne dorim o tarďż˝ ďż˝n care sďż˝ domneascďż˝ legea, ďż˝n care sďż˝ trďż˝im liberi, ďż˝n egalďż˝ demnitate si nu o tarďż˝ condusďż˝ de o elitďż˝ autoimpusďż˝, imunďż˝ fatďż˝ de lege, ďż˝n care institutiile statului sďż˝nt ocupate de mafie, iar cetďż˝teanul ďż˝si negociazďż˝ libertatea ďż˝n schimbul ďż˝ngďż˝duintei celor mari si tari.
18. Deci: stat de drept, regim democratic, economie de piat� privat�, NATO si UE si Schengen, ordine de drept constitutional�. Dreptatea si legea s�nt de partea noastr� dac� vrem cu t�rie asta. Dac� vrem ca Europa s� ne acorde �ncredere si respect, trebuie ca nici noi s� nu ne �ndoim c� putem s� �mp�rt�sim aceleasi valori cu europenii pe care �i admir�m si la al c�ror standard de viat� r�vnim. Dac� nu, nu, lumea merge �nainte, nu se �mpiedic� de noi...

Judec�tor Mihai CIUBOTARU

N.R.: Intertitlurile acestei analize apartin Redactiei Monitorul