Profuˋ „Dumi“ despre scoala de ieri si de azi

„Fiti vrednici si munciti pentru a fi respectati de elevi!“, este mesajul profesorului Gheorghe Dumitreasa, adresat dascďż˝lilor din judet, cu ocazia Zilei ďż˝nvďż˝tďż˝torului • comparďż˝nd perioadele ďż˝n care activa la catedrďż˝ cu cele actuale, emeritul dascďż˝l e de pďż˝rere cďż˝ ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul a decďż˝zut mult ďż˝n democratie • vina este atďż˝t a pďż˝rintilor care se amestecďż˝ ďż˝n treburile scolii, cďż˝t si a multor dascďż˝li care sďż˝nt permisivi si poate mai putin dedicati profesiei •

ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul de azi nu mai e ce a fost odatďż˝! E pďż˝rerea renumitului dascďż˝l nemtean Gheorghe Dumitreasa, care desi a rupt legďż˝tura cu meseria sa de suflet de ceva ani, azi se simte sďż˝rbďż˝torit alďż˝turi de toti dascďż˝lii din tarďż˝, pentru cďż˝ pe 5 iunie este Ziua ďż˝nvďż˝tďż˝torului. Administratia cďż˝reia i s-a dedicat vreo opt ani, fiind viceprimar de Piatra Neamt, plus anii ďż˝n care si-a ďż˝ntrerupt activitatea efectiv, nu l-au ďż˝ndepďż˝rtat cu totul de sistem, chiar dacďż˝ a ales sďż˝ se bucure de linistea casei mostenite de la pďż˝rinti, ďż˝n comuna Girov. Iar astďż˝zi, cu toate cďż˝ nu va petrece timpul ďż˝n mijlocul elevilor si ďż˝n cancelarie, va simti cďż˝ e o zi specialďż˝, dedicatďż˝ celui care presteazďż˝ la catedrďż˝. „Meseria mea e cea de cadru didactic, cu asta mďż˝ laud si simt cďż˝ apartin acestei tagme, chiar dacďż˝ am ďż˝ncetat de multi ani sďż˝ mai predau. Sďż˝nt pensionar de zece ani si cel mai mult timp din viatďż˝ mi l-am petrecut la Colegiul Rares, unde am predat 29 de ani, ďż˝ntre 1959 si 1998. Dupďż˝ perioada de la Rares am fost viceprimar de Piatra Neamt, cďż˝nd primar era Ion Rotaru. La 69 de ani am iesit la pensie si am ales sďż˝ mďż˝ mut la Girov, ďż˝n casa pďż˝rinteascďż˝. Am douďż˝ camere, toate utilitďż˝tile si mďż˝ bucur de ceea ce vďż˝d ďż˝n fiecare zi - flori, copaci, zarzavaturi, vie, pentru cďż˝ am o grďż˝dinďż˝ de patru mii de metri pďż˝trati. Dar chiar si asa urmďż˝resc problemele din Educatie si nu de putine ori mďż˝ deranjeazďż˝ ceea ce aud despre sistemul de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt si compar cu ceea ce era pe vremea cďż˝nd predam. ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul de atunci era foarte bine organizat si se fďż˝cea «carte», iar copiii erau cuminti. Singurul defect era politizarea care se fďż˝cea, dar eu n-am dat atentie acestui aspect. Toti elevii mei mergeau la facultate si dacďż˝ nu intrau la concursul din varďż˝, erau admisi toamna. Acum, dacďż˝ nici 50% dintre liceeni nu iau BAC-ul, e clar cďż˝ nu se mai ďż˝nvatďż˝. Elevii se ocupďż˝ de droguri, filme, de fumat, de distractii! Ce poti sďż˝ mai spui, dacďż˝ profesorul a ajuns sďż˝ fie bďż˝tut ďż˝n clasďż˝!? Din pďż˝cate, la fiecare incident nedorit tot timpul cadrul didactic e cel vinovat de cele petrecute. Dar nu se gďż˝ndeste nimeni cďż˝ elevul stďż˝ la scoalďż˝ sase - sapte ore pe zi, iar restul timpului si-l petrece ďż˝n familie! Asa cďż˝ obrďż˝zniciile la care se preteazďż˝ copiii nu pot fi corectate neapďż˝rat de scoalďż˝. Gresesc si pďż˝rintii, care se bagďż˝ prea mult ďż˝n treburile scolii. Desigur, problemele din scoli au foarte mare legďż˝turďż˝ si cu cadrele didactice, care nu mai au puterea de a-i stďż˝pďż˝ni pe copii. Dacďż˝ as fi acum la catedrďż˝, cred cďż˝ m-as impune ďż˝n fata lor si i-as tine ďż˝n frďż˝u prin stiintďż˝. Eu munceam foarte mult ca sďż˝ pot lucra cu ei asa cum ďż˝mi doream. Dacďż˝ nu reuseam sďż˝ termin sďż˝ mďż˝ pregďż˝tesc seara pentru a doua zi, mďż˝ trezeam dimineata la ora 4 si ďż˝mi puneam totul la punct. Astďż˝zi, multi dascďż˝li nu mai procedeazďż˝ asa si copiii simt profesorii nepregďż˝titi si ďż˝si bat joc de ei. E drept cďż˝ ďż˝n ziua de azi si cadrele didactice sďż˝nt amďż˝rďż˝te, prost plďż˝tite, li s-au tďż˝iat salariile, dar meseria trebuie fďż˝cutďż˝. Si la acestea se adaugďż˝ desele schimbďż˝ri, care nu sďż˝nt bune pentru sistem! Se fďż˝ceau schimbďż˝ri si pe vremea comunismului, dar se schimbau lucrurile rele. Acum se schimbďż˝ ministrii precum mďż˝nusile si fiecare pune ďż˝n aplicare ideile sale, fie cďż˝ sďż˝nt bune sau rele“, a spus profesorul Dumitreasa.

Dasc�lul pensionar are o list� lung� de olimpici

Profesorul Dumitreasa, „Dumi“ - asa cum ďż˝i spune foarte multďż˝ lume, este unul dintre cei mai buni pe care i-a avut ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul nemtean. ďż˝si aminteste cu plďż˝cere de anii de dďż˝scďż˝lie, dar recunoaste cďż˝ e frumos si cďż˝nd scapi de grijile aferente aceste meserii. „Si mi-e dor, si nu mi-e dor de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt. De cďż˝nd am iesit la pensie nu m-am mai preocupat deloc de matematicďż˝. Am urmďż˝rit subiectele care s-au dat pe la BAC, pe la examenele nationale, dar asta am fďż˝cut-o asa, din curiozitate, sďż˝ vedem cum sunďż˝ cerintele! ďż˝n fiecare an mďż˝ ďż˝ntďż˝lnesc cu generatii de elevi care au terminat Raresul acum 15, 20, 25, 30 de ani sau poate mai mult si ďż˝mi face plďż˝cere cďż˝ sďż˝nt invitat. De fapt, mďż˝ bucur cďż˝ lumea nu mďż˝ ocoleste, cďż˝ oamenii ďż˝mi dau «Bunďż˝ ziua!». Mďż˝ vďż˝d cu olimpicii «mari», cu Tďż˝taru si Savin, care sďż˝nt recunoscuti ďż˝n America. Atunci cďż˝nd vin acasďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim si povestim ce e pe la ei, cum e pe la mine... Cu olimpicii care au rďż˝mas ďż˝n tarďż˝ mďż˝ ďż˝ntďż˝lnesc mai des si sďż˝nt fericit cďż˝ nu mďż˝ uitďż˝. Am o listďż˝ cu toti - peste treizeci cu premii la nationala de matematicďż˝, am avut olimpici la Balcaniada de matematicďż˝ si la internationalďż˝ elevii mei au adus acasďż˝ cinci premii - patru de aur si unul de argint. Datoritďż˝ celor de la internationalďż˝ am ajuns sďż˝ fac parte de patru ori din comisia de evaluare. Acolo mergeau doar profesorii cu pile si ďż˝ntr-un an Ceauseasca a spus sďż˝ meargďż˝ cu elevii si profesorii coordonatori. Asa cďż˝ am mers de douďż˝ ori la Balcaniadďż˝ - o datďż˝ ďż˝n Romďż˝nia si o datďż˝ ďż˝n Grecia si de douďż˝ ori la internationala de matematicďż˝, ďż˝n Polonia si Cuba. Datoritďż˝ Ceauseascďż˝i, eu, bďż˝iat de la tarďż˝, am ajuns ďż˝n Cuba! Mďż˝ simt mďż˝ndru cďż˝ am fďż˝cut ceva ďż˝n acest domeniu si asemeni mie sďż˝nt multe cadre didactice, chiar dacďż˝ mai existďż˝ si uscďż˝turi ďż˝n sistem. Sďż˝nt profesori care se uitďż˝ la fete... Pďż˝i pe vremea mea ďż˝ndrďż˝zneai sďż˝ te uiti la o elevďż˝ ca la o femeie? Pentru Ziua ďż˝nvďż˝tďż˝torului le spun dascďż˝lilor doar atďż˝t: «Fiti vrednici si munciti pentru a fi respectati de elevi! Pregďż˝titi-vďż˝ ca sďż˝ vďż˝ duceti cu lectiile ďż˝nvďż˝tate la scoalďż˝»“. ďż˝ntrebat ce regretďż˝ cďż˝ n-a fďż˝cut cďż˝t a apartinut ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului, „Dumi“ a spus: Cďż˝ n-am descoperit mai devreme olimpicii. M-am apucat sďż˝ ďż˝i pregďż˝tesc pe la 42 de ani, desi as fi putut cu mult ďż˝nainte. Trebuia doar sďż˝ ďż˝i zďż˝psesc pe acei copii care veneau cu alte idei decďż˝t cele pe care le aveam eu ca sďż˝ rezolvďż˝m problemele. Si pentru un rďż˝spuns deosebit, puneam zece pe loc, desi lumea spune cďż˝ nu puneam nota asta... Aveam un creion mare, rosu, cu care treceam notele de zece ďż˝n carnet. Iar elevii erau extrem de fericiti cďż˝nd primeau o notďż˝ rosie!“.