Bagatela de cinci parale
7
„M�i cre�tine, cine �i-a scos ochii?“ „Frate-meu“. „Aha! De-aia �i i-a scos a�a de ad�nc!“
Adic�telea, vine signor Frattini, geant� latin�, dac� nu cumva �i-o fi latinizat un olandez numele, vine fratele nostru �ntru b�dica Traian �i ne �nva�� una-alta, cu v�rgu�a �nv���torului �n m�n�. Nu m� mir. �n �ara dumnealui, un str�mo� a �nfiin�at fascia, o leg�tur� de nuiele bune de b�tut pruncii obraznici la posterior. Iar un �nv���tor italian a inventat fascismul. Acela a v�ndut fr��e�te jum�tate de Ardeal Ungariei lui Horty. Dar asta nu are nici o leg�tur� cu domnul Frattini. De altminteri, �nv���torul cu pricina a pierit sp�nzurat cu capul �n jos de c�tre cona�ionalii s�i. Mai r�u ca Nicolae �nt�iul, al nostru.
Ce m� impresioneaz� p�n� la sublim este nivelul de informare a domniei sale, �tiind ce func�ie �nalt� are: la c�teva s�pt�m�ni dup� ce parlamentul Rom�niei a aprobat f�r� valuri ordonan�a DNA, controlorul UE la r�runchii justi�iei noastre ne porunce�te s� vot�m legea cu pricina. Care lege, dom' �nv���tor?!?
Pe vremea c�nd mig�leam la Constitu�ie, exper�ii europeni ne d�deau o m�n� de ajutor, cu pricepere �i cu un respect declarat pentru poporul �i parlamentul nostru, poreclit de SC „parlamentul ru�inii“. Acum unii ne dicteaz� cu nedisimulat� emfaz�, pun�nd parlamentul �n genunchi pe coji de nuci.
Da' las� c� intr�m noi �n Uniune! Habar nu au, bie�ii de ei, c� a �nceput deja, cu succes, cucerirea Occidentului de c�tre rom�ni.
8
Tiberius Claudius Drusus Germanicus (NERO), �mp�ratul Romei (54-68 dup� Christos), plictisit de monotonia �i mizeria din capitala imperiului, l-a chemat �ntr-o zi pe Primus Inter Pares, arhitectul �ef al megalopolisului roman, cer�ndu-i p�rerea asupra modului de a face din capitala sa un ora� aerisit �i bun pentru a g�zdui miile de care de lupt� �i de protocol ale locuitorilor, inclusiv caii acestora. „M�rite Caesar, ar fi zis Primus, am un sclav me�ter �ntru acestea“. „S�-l consult�m!“ a decis imperatorul. �i �ndat� �i fu adus �nainte un dac rotofei, pe nume Dollophanus Maximus. Numai ce afl� problema pus� de Nero, c� dacul �i sclam�: „M�riti Z�u, �i musai s� aplica� metoda din urbea me natal�, Petrodava Dacica, numit� pin alti p�r� Buldozerensis, dup� numili greculu care o inventat-o. S� radi t�t �i ap�i s� cl�de�ti la loc. Da cost� foarti mult. Plus comisioanili, drepturili de autor et caeterra. Ave� asfel posibilitatea de a r�m�ne ve�nic nemuritor �n istoria Urbii, dac� nu s� r�scoal� senatorii �i nu V� �njunghii ca pe m�ritu Caius Iulius Caesar“.
Augustul imperator a c�zut o ��r� pe g�nduri: „Senatorii… Care senatori?!?“; apoi s-a luminat la fa�� �i a strigat grece�te (c� �tia �i limbi de circula�ie interna�ional�): „Evrika! Am o solu�ie mult mai bun�! Da�i-i, pe acest sclav dac �i pe senatori, prad� leilor, min�ind vulgul Nostru c� ar fi cre�tini, vai de m�m�liga lor! Am s� rezolv EU problema!“
�i �n noaptea aceea, Nero d�du foc Romei. Gratis �i radical…
9
A fost odat' un tinerel, cam guraliv, cam vai de el, dar curajos, f�r� prihan�, av�nd cu sine-o daraban�. �i el, �n orice diminea��, se-nf��i�a gr�bit �n pia��, unde striga �n gura mare, ca s�-l aud� ori�icare, c� dom' primar n-are habar de s�r�cia din hambar, c�-n t�rg e cam harababur�, c� �i consilierii fur�, c� gazu-i scump �i apa-i rea etcetera etcetera.
Dar �ntr-o bun� diminea��, taman c�nd se ducea la pia��, s� strige iar �n gura mare, fu invitat la dom' primare, uns m�c�leandru* de onoare, membru �ntr-o administrare, cu zurg�l�i la cheotoare �i prin urmare… (…prin urmare, eu nu �tiu toat� tevatura) nu-i mai aude nimeni gura!
Se �nt�mpla acum un an, departe, �n Belucistan.
(* �n Belucistan, „m�c�leandru“ �nseamn� „cet��ean“.)
10
C�nd mi-a ap�rut pentru prima oar� �n fa�a ochilor, am exclamat: „Iat� Cavalerul Tristei Figuri!“. (Era pe vremea pre�edintelui Constantinescu.) L-am v�zut la televizor. Pe figura sa scria clar c� este un tip indecis, oarecum confuz, cu un limbaj tipic diploma�ilor �nv��a�i s� vorbeasc� mult �i s� nu spun� nimic.
Pe urm�, nu am �n�eles de ce un mare partid, aflat �n opozi�ie �i av�nd nevoie de oameni duri la c�rm�, pentru a face fa�� unei presiuni nemaiv�zute �nc� �n politica rom�neasc� din anii 1945-1963 �ncoace, �i-a pus �n frunte un Don Quijote lipsit de lance �i incapabil s� lupte cu ciomegele patent DNA.
Lipsit de Rocinante �i av�nd �n fa�� nu mori de v�nt, ci abordaje verificate de-a lungul �i de-a latul oceanelor cu pira�i �i uragane, Cavalerul Tristei Figuri nu mai seam�n� cu str�mo�ul s�u sublim, ci mai cur�nd cu Sancho c�lare pe m�g�ru�. Face doar figura�ie �ntr-o telenovel� lacrimogen�, de Mizil.
|