Energia verde, o provocare pentru Mecanica Ceahl�u
• la firma nemtean� a avut loc un seminar care a avut �n prim plan cultura de salcie energetic� • „Am trecut prin toate situatiile economice, iar 2010-2012 a fost o perioad� foarte bun� din punct de vedere financiar. S-a trecut la fabricarea �ntregii game de masini agricole, dar simultan asigur�m si piese de schimb. Al doilea domeniu spre care ne-am orientat vizeaz� sursele de energie regenerabil�. Pentru sursele de energie verde, cum este salcia energetic�, este nevoie de masini de cultivare, de plantat sau masini de tocat“, a declarat Neculai Timaru, directorul general al societ�tii Mecanica Ceahl�u • Societatea Mecanica Ceahl�u a g�zduit ieri, 20 mai 2013, seminarul cu tema „Salcia energetic�, o alternativ� pentru agricultur� si surs� inepuizabil� de energie regenerabil�“. La manifestare au fost prezenti reprezentanti ai INMA - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii, Asociatiei Green Energy Sf�ntu Gheorghe, Prefecturii Neamt, Consiliului Judetean, Camerei de Comert, Directiei Agricole, Camerei Agricole, APIA, ADRNE, primari nemteni si fermieri interesati de tema �n discutie. „Recunosc c� nu am cunostinte mari �n acest domeniu, dar astfel de manifest�ri s�nt de dorit �n Neamt, iar Mecanica Ceahl�u este una din firmele care au r�mas �n picioare �n industria rom�neasc�“, a declarat �n deschiderea simpozionului subprefectul de Neamt, Daniela Soroceanu. Andrei Ignat, vicepresedintele Consiliului Judetean, a remarcat faptul c� Mecanica Ceahl�u a dep�sit problemele grele din punct de vedere economic, iar acum lucreaz� �n cercetare, �n crearea de noi tehnologii si a urat societ�tii succes �n viitor. Directorul general al firmei Mecanica Ceahl�u, Neculai Timaru, a l�sat specialistii s� vorbeasc� despre salcia energetic� si le-a prezentat celor de la simpozion c�teva date reper despre firma pe care o conduce, dar si trendul ascendent pe care l-a cunoscut Mecanica Ceahl�u �n ultimii ani. „Am trecut prin toate situatiile economice, iar 2010-2012 a fost o perioad� foarte bun� din punct de vedere financiar. S-a trecut la fabricarea �ntregii game de masini agricole, dar simultan asigur�m si piese de schimb. Ar fi nevoie de programe strategice de dezvoltare a agriculturii si Mecanica Ceahl�u are sansa de a tr�i �n continuare. Al doilea domeniu spre care ne-am orientat vizeaz� sursele de energie regenerabil�. Am creat locuri de munc� si vrem s� le p�str�m, de aceea s�ntem �ntr-o continu� transformare, iar pentru sursele de energie verde, cum este salcia energetic�, este nevoie de masini de cultivare, de plantat sau masini de tocat“, a declarat Neculai Timaru, directorul firmei nemtene. Noua strategie este pe placul Consiliului de Administratie al firmei, iar presedintele Dumitru Bontas a apreciat c� energia verde este o aplicatie din noua strategie pe termen lung a societ�tii: „�ncerc�m s� demonstr�m c� trei milioane de familii din Rom�nia care ard lemn vor putea apela la salcia energetic� si avem posibilitatea de a salva p�durea si de a pune �n valoare cultura de plante energetice. S� ajut�m la productia de serie si s� nu ne �ndep�rt�m de profilul de baz�, dar s� extindem activitatea c�tre sursele regenerabile de energie. Directorul general Timaru are o echip� de aur si vrem ca ferma independent� din punct de vedere energetic s� fe o surpriz� pe care s� o facem nemtenilor“. Presedintele Clusterului Green Energy, Vajda Lajos, a explicat celor prezenti la simpozion care s�nt avantajele unei astfel de organiz�ri si cum se poate cultiva salcia energetic� astfel �nc�t aceasta s� devin� o alternativ� pentru agricultur� si surs� de energie regenerabil�. Salcia energetic� trebuie plantat� pe un teren cur�tat foarte bine cu un an �nainte, iar cultura tine cam 30 de ani. Plantele se cultiv� prim�vara, cel mai t�rziu �n a doua jum�tate a lunii mai si r�sare dup� cel mult dou� s�pt�m�ni. �ntr-un an cu umiditate suficient� planta ajunge la maturitate la o �n�ltime de 3-3,5 metri. Recolta poate fi transformat� �n brichete sau peleti care pot fi utilizati la centralele termice.
|