Dou� bucovinence au predat lectii de �nchistrire a ou�lor

• copiilor din Bicaz le-a fost organizatďż˝ o manifestare care le-a avut ďż˝n prim plan pe douďż˝ sucevence experte ďż˝n arta ďż˝ncondeierii •

La Bicaz, ďż˝nchistrirea ouďż˝lor dupďż˝ model bucovinean a constituit, zilele trecute, prilej de pelerinaj pentru trďż˝itorii locului dornici de a cunoaste cďż˝te ceva din tainele acestui mestesug. Clubul Cimentistilor, Parohia Dodeni si Biblioteca Orďż˝seneascďż˝ au avut ca invitate pe bucovinencele Elena Crďż˝ciunescu si Ionela Tďż˝ran din Ciocďż˝nesti din Suceava, adevďż˝rati mesteri populari, specializati ďż˝n ďż˝ncondeierea ouďż˝lor de Pasti, care aveau sďż˝ explice si sďż˝ demonstreze pe viu ce si cum cu aceastďż˝ preocupare traditionalďż˝ de spiritualitate si artďż˝ crestinďż˝ devenitďż˝ demult unul dintre brand-urile Bucovinei. „Obiceiul ďż˝nchistririi ouďż˝lor este unul vechi ďż˝n Bucovina. Noi o sďż˝ vďż˝ prezentďż˝m modul de inchistrire care se practicďż˝ ďż˝n comuna Ciocďż˝nesti din judetul Suceava, pentru cďż˝ trebuie sďż˝ stiti cďż˝ existďż˝ un specific al zonei“. Cam asa ďż˝si ďż˝ncepeau mesteritele dialogul ďż˝n timp ce-si puneau ďż˝n valoare cunostintele fďż˝cďż˝nd sďż˝ rďż˝sarďż˝ pe imaculata coajďż˝ a ouďż˝lor fel de fel de motive astrale, toate pe fondul culorilor traditionale, astfel ďż˝ncďż˝t ďż˝n momentul expunerii lor ďż˝n cosul special pregďż˝tit, paleta coloristicďż˝ sďż˝ creeze imaginea unui adevďż˝rat curcubeu. Si cum cei mici, ori scolarii au constituit baza publicului prezent la ďż˝ncondeiere, curiozitatea specificďż˝ vďż˝rstei s-a convertit ďż˝n multime de ďż˝ntrebďż˝ri. „Ce fel de ouďż˝ sďż˝nt astea?“, „Cum le-ati fďż˝cut de sďż˝nt unele rosii, iar altele negre?“, „Liniile, cum de sďż˝nt asa drepte?“, „De cďż˝nd ati ďż˝nceput sďż˝ lucrati?“, „Ati ďż˝nvďż˝tat greu?“, „La dumneavoastrďż˝, copiii se pricep la ďż˝ncondeiat ouďż˝?“. Si multe altele, la care bietele bucovinence abia de pridideau cu rďż˝spunsurile. „ďż˝mi aduc aminte cďż˝, atunci cďż˝nd eram copii, ďż˝nainte de sďż˝rbďż˝toarea Pastelui, pďż˝rintii ne duceau la cele mai iscusite ďż˝ncondeietoare sďż˝ ne ďż˝nvete si pe noi cum se ďż˝nchistreazďż˝ ouďż˝le. Si ďż˝n primul an, un pic, ďż˝n urmďż˝torii, mai mult, pďż˝nďż˝ am devenit si noi mesterite. Acum ďż˝nvďż˝tďż˝m pe alti copii, asa cum ďż˝ncercďż˝m si cu voi. Nu-i greu, dar trebuie sďż˝ ai un pic de fantezie, rďż˝bdare multďż˝ si precizie ďż˝n trasarea liniilor. Dacďż˝ cumva gresesti, nu mai poti repara nimic“, a povestit Elena Crďż˝ciunescu. Fermecati de frumusetea celor rezultate din mďż˝inile bucovinencelor, multi si-au dorit sďż˝ ducďż˝ acasďż˝ mďż˝car cďż˝te un ou ďż˝nchistrit, drept amintire. Femeile erau pregďż˝tite si pentru o atare situatie. „8 lei, un ou de gďż˝inďż˝, 18 lei, oul de gďż˝scďż˝ si 150, unul de strut. Acesta-i pretul...“, a spus Ionela Tďż˝ran. Si n-au fost putini aceia care si-au scotocit buzunarele pentru plata „noului ou, palat de nuntďż˝ si cavou“, cum plastic l-a definit Poetul. O datďż˝ cu frumosul ou, copiii, dar si cei mari, au plecat spre case cu un noian de cunostinte si de amintiri despre nobilul mestesug al bucovinencelor. De-acum ďż˝ncolo, de la cei mai mici pďż˝nďż˝ la cei mari, se va sti ce este aceea o chisitďż˝, cum se preparďż˝ ceara cu care se traseazďż˝ liniile, cum se vopsesc ouďż˝le, ori ce reprezintďż˝ culoarea si figurile geometrice din punct de vedere simbolistic. „Albul semnificďż˝ puritatea, galbenul - bogďż˝tia, rosul - iubirea vesnicďż˝, fiind si culoarea Pastelui si negrul - eternitatea. Cďż˝t priveste figurile geometrice, inspirate din scoartele tďż˝rďż˝nesti si costumul popular, surprind steaua ďż˝n opt colturi, simbolizďż˝nd fericirea si bucuria de a trďż˝i, calea rďż˝tďż˝citďż˝ sau cďż˝rarea ciobanului, brďż˝ul popii, crucea pďż˝stii, toate acestea fiind doar cďż˝teva dintre cele mai frecvente ornamente trasate perfect si cu piosenie pe coaja oului, desemnat prin ďż˝nchistrire a deveni simbolul sďż˝rbďż˝torilor pascale“, aveau sďż˝ spunďż˝ bucovinencele. Referitor la noianul de obiceiuri ce au fost tesute de-a lungul vremilor prin ďż˝mbinarea motivului religios cu fantezia romďż˝nului, existďż˝ mai multe legende despre ouďż˝le de Pasti. Se povesteste cďż˝ ouďż˝le aduse de femeile mironosite la Sfďż˝nta Cruce, au fost ďż˝nrosite de sďż˝ngele Mďż˝ntuitorului. Nu lipsite de farmec sďż˝nt versurile spuse de la Maria Tintilďż˝ din Bicaz, la vederea ďż˝ncondeierii ouďż˝lor. O altďż˝ legendďż˝ spune cďż˝ ouďż˝le de Pasti se coloreazďż˝ pentru cďż˝ pietrele cu care iudeii L-au lovit pe Iisus s-au transformat ďż˝n ouďż˝ rosii. Cert e cďż˝ oul joacďż˝ un rol important ďż˝n sďż˝rbďż˝torile pascale. De aceea gospodinele din unele zone ale tďż˝rii, cu precďż˝dere ale Bucovinei, „ďż˝l vindecďż˝“, „ďż˝nchistrindu-l“, iar prin alte pďż˝rti el este „sďż˝pat“, „muncit“, „pictat“, „ďż˝mpuiat“ sau „nďż˝cďż˝jit“. Ideea unui astfel de proiect cultural, la Bicaz a avut-o Petrut Popovici, directorul Clubului Cimentistilor, la care au subscris Parohia Dodeni si Biblioteca Orďż˝seneascďż˝. Pragul celor trei institutii a fost cďż˝lcat de peste 1.000 de bicďż˝jeni, la care s-a adďż˝ugat si un grup de elevi de la Costisa condus de cďż˝tre profesoara Vasilica Livezeanu, partener al Clubului ďż˝n proiectul Pastele prin ochi de copil, aflat la cea de-a III-a editie.