Comedia contemporan� sau fetele realit�tii

• scriitorul Constantin Munteanu s-a destďż˝inuit la Monitorul • ciclul de romane scris ďż˝ntr-un deceniu, a vďż˝zut lumina tiparului • ďż˝n aproape 4.000 de pagini autorul plďż˝smuieste o cronicďż˝ a timpurilor de dupďż˝ ďż˝'90 •

Lucian Blaga spunea: „Frate, o boalďż˝ ďż˝nvinsďż˝ ti se pare orice carte“. Pornind de la aceastďż˝ afirmatie, iatďż˝ cďż˝ astďż˝zi vom discuta despre nenumďż˝ratele boli ďż˝nvinse de cďż˝tre autorul celor sapte romane apďż˝rute ďż˝n librarii de-a lungul ultimelor opt luni, o intreprindere, dupďż˝ cďż˝te stiu, rarďż˝ ďż˝n spatiul romanesc autohton si, cu atďż˝t mai putin ďż˝n spatiul nemtean. De altfel de cďż˝teva zile a iesit de sub tipar si ultimul volum. Vorbim, asadar, de romanele: „Pentru o salbďż˝ de mďż˝rgele“, „Doamna ďż˝n herminďż˝ albďż˝“, „Groapa cu lei“ si „Steaua polarďż˝“ - acestea patru reunite sub titlul generic „Cristina“, iar urmďż˝toarele trei, „Femei cardinale“, „A trecut un scriitor...“ si „Bufonul sortii“, reunite sub titlul „Viata la second hand“. Toate sapte fac parte din ciclul romanesc „Comedia contemporanďż˝“. Pe ultima copertďż˝ a fiecďż˝rui roman un text succint, scris sub poza autorului, substituie o carte de vizitďż˝. Primul e edificator: „Cristina, tďż˝nďż˝ra cu ochi verzi, mari si luminosi, frumoasďż˝ si inteligentďż˝, ďż˝ncrezďż˝toare ďż˝n viitorul ei, crescutďż˝ si educatďż˝ de omul de culturďż˝, ajunge pe mďż˝na omului de afaceri bogat, micul bisnitar, ajuns, cu un trecut dubios. Cine pe cine va ďż˝nvinge?! Cine pe cine va modela?... sau va distruge...“ Cďż˝nd Constantin Munteanu si-a reeditat „Cursa rapidďż˝“, roman ce transpare ďż˝n prezentul univers al scriitorului Mihai Vlďż˝deanu sub numele de „ďż˝ntroienirea“, ďż˝mi exprimam ďż˝ncrederea cďż˝ personajele din acea corabie a nebunilor, navigďż˝nd prin foamea, frigul si frica anilor ďż˝'80, vor ajunge si la cheiul prezentului. Cele patru cďż˝rti ale romanului „Cristina“ - parabolďż˝ a Romďż˝niei creatďż˝ de omul de culturďż˝, ajunsďż˝ vremelnic pe mďż˝na bisnitarului contemporan - le-au adus deja, dimpreunďż˝ cu povestile lor de dragoste si urďż˝, clementďż˝ si rďż˝zbunare, idealuri si ratďż˝ri, entuziasm si depresie - ďż˝ntr-un cuvďż˝nt, lumea contemporanďż˝, cu rďż˝dďż˝cinile ďż˝nfipte adďż˝nc ďż˝n acel secol abia ďż˝ncheiat, sifilitic, numit asa de muziciana de geniu, amestec de Sfďż˝ntďż˝ Vineri si Ghionoaie, stďż˝pďż˝nďż˝ peste un tinut invadat de ciori si corbi degenerati, pentru alungarea cďż˝rora bďż˝trďż˝na pajurďż˝ duce pe aripile ei mitice, ďż˝ncďż˝rcate de ani si ostenite de victorii, doar pe cei care au o Stea polarďż˝. Dar mai importantďż˝ este ďż˝ncheierea: economicul prosper, bine temperat si condus cu harul cinstei si priceperea unei inteligente native, sub auspiciile unei iubiri puternice, face sďż˝ ďż˝nfloreascďż˝ ďż˝ntreaga societate, tot asa cum un economic de cďż˝pďż˝tuialďż˝ pďż˝rjoleste pe unde trece - iar un trecut nefast dďż˝rďż˝mďż˝ totul.

Rom�nia ca o fat�... frumoas�

Aceasta este si ideea pe care autorul o lanseaz�. De-a lungul celor peste 2.000 de pagini ale primelor patru romane, ne prezint� Rom�nia ca pe o fat� frumoas�, crescut� si educat� de omul de cultur�, dar ajuns� vremelnic pe m�na bisnitarului cu pretentii de om de afaceri. Cum �nsusi autorul ne d� de �nteles pe coperta primului volum, romanul �n totalitatea celor patru volume ne prezint� drumul acestei Cristine de la statutul de r�tusc� ur�t�, cum apare la �nceput, p�n� la leb�da din final - o m�ndrete de t�n�r�, trecut� prin toate �ncerc�rile unui secol �nc� sifilitic, cum �l numeste b�tr�na muzician� de geniu, Anastasia Petropulos-Vlada. T�n�ra Cristina, trecut� p�n� si printr-o depresie crunt�, �si �ncheie traseul prin roman �ntorc�ndu-se victorioas� de la Congresul International de Genetic� de la Rio, unde si-a sustinut cu succes lucrarea stiintific� �n fata marilor savanti ai lumii, unii aflati chiar �n anticamera Premiului Nobel. De remarcat replica pe care Constantin Munteanu o d� productiilor culturale, �ndeosebi celor cinematografice, si ne prezint� pe rom�nii ajunsi �n str�in�tate ca pe niste reprezentanti de valoare, adev�ratii ambasadori ai poporului nostru, nicidecum ca pe o adun�tur� de boschetari ori de hoti de buzunare, care au speriat Europa. Desi, metaforic vorbind, personajele de o �nalt� tinut� intelectual�, cu realiz�ri de exceptie, venite din Est, sperie mai mult lumea �ntreag� dec�t niste nefericiti de hoti. O dovad� cert� este reactia str�in�t�tii la prezenta valorilor noastre pe meleagurile lor: si le asimileaz�, prezent�ndu-le ca fiind ale lor, ori le resping; primite cu bratele deschise si c�ntate �ndelung, cum ne spune autorul, sunt productiile culturale care scot la iveal� ur�tul si mizeria din societatea noastr�.
Odat� cu odiseea acestei Cristine, care pare a simboliza natiunea rom�n� �n devenirea ei dup� Revolutie, asist�m la modul �n care omul de afaceri este transformat �ncet-�ncet din grobianul violent si rapace care era la �nceput �ntr-un adev�rat gentleman, este propulsat de fata care �l �ndr�geste spre demnitatea de vicepremier, apoi spre aceea de senator, unde face fat� cu brio unei lumi corupte, aflate �n degringolad� si este �n c�rti, cu sansele cele mai mari pentru viitoarele alegeri prezidentiale. Succesul acestui om de afaceri nu este dat dec�t de felul �n care economicul prosper al s�u este canalizat cu �nalt� stiint� de t�n�ra Cristina spre a �nflori �ntreaga societate (cu precizarea c� �n spatele Cristinei st� unchiul ei, un veritabil om de cultur�). Drama acestui roman, finalul s�u caracteristic operelor de literatur� care nu-s din categoria c�rtilor pe care s� le citesti �n tren, apoi s� le uiti pe banchet�, indiferent c� le-ai terminat ori ba, drama deci este aceea c� trecutul nefast al oric�rui om care ajunge demnitar al unei t�ri, oric�t de demnitar ar fi, �n ciuda tuturor relatiilor sale si oric�t de multi bani ar �nv�rti, dac� are un trecut incert, acest trecut �l va ajunge si se r�zbun�. �n Comedia contemporan�, ca si �n viata de zi cu zi din jurul nostru, este o perioad� de profunde convulsii, c�nd avutiile ne-au fost v�ndute pe nimic. Tr�im drama lui D�nil� Prepeleac, pentru c� am plecat la t�rg cu o pereche de boi frumosi - ne spune autorul - si ne-am �ntors cu o pung� goal�. �n aceast� perioad�, r�scolit� mai ales �n ultimele luni de scoaterea la lumin� a unor fapte de coruptie demne de fantezia unui scriitor de romane stiintifico-fantastice, Constantin Munteanu a scris cu ani �n urm� - c�rtile s�nt trudite de-a lungul ultimilor 10 ani -, a scris, deci, despre toate acestea, c�nd �nc� se t�cea cu �nversunare despre coruptia din tar�. Finalul acestui ciclu relev� momentul �n care trecutul nefast al omului de afaceri d�r�m� totul. R�m�ne �n picioare doar ceea ce este temeinic construit, de valoare si cu coloan� vertebral�. �n mare, am aruncat o privire peste actiunea care se �ntinde, cronologic, pe trei ani, dar cuprinde prezentarea societ�tii rom�nesti pe �ntreg secolul trecut, cu prec�dere jum�tatea a doua, de la r�zboi �ncoace, aduc�nd �n scen� personaje din toate mediile, de la t�rani, la mari intelectuali; de la creatoare de mod� ajunse celebre, la mari muziciene; fosti prim-secretari convertiti �n oameni de afaceri, tortionari ai regimului comunist clam�nd �n public frumusetea democratiei actuale, savanti fugiti �n str�in�tate, ajunsi si eliminati de m�na lung� a securit�tii sau r�masi �n viat�, dar cu sufletul al�turi de tara natal�. Si peste toti si toate, este prezent�, vorba lui Dante, iubirea, care misc� sori si stele.

„Durerile tďż˝rii mele sďż˝nt si ale mele“

• interviu cu scriitorul Constantin Munteanu

Fetele autorului

Reporter: Domnule Constantin Munteanu, iatďż˝-ne la o nouďż˝ ďż˝ntďż˝lnire, dupďż˝ aceea din urmďż˝ cu cďż˝tiva ani, cďż˝nd am vorbit despre Sďż˝vinesti, unde ati fost inginer peste 20 de ani, despre filmul „Sezonul pescďż˝rusilor“ si despre cďż˝rtile publicate pďż˝nďż˝ la acea datďż˝. Acum, odatďż˝ cu prezentarea cďż˝rtilor publicate ďż˝n 2012, am vďż˝zut pe coperta a patra si pozele autorului. Pentru a fi ďż˝n interiorul titlului dat materialului, fetele realitďż˝tii, am putea spune cďż˝ acestea sunt fetele autorului. La care pozďż˝ tineti cel mai mult?
Constantin Munteanu: La aceea care nu apare pe nici o carte, pentru c� nu a avut cine mi-o face. �nchipuiti-v� un om de v�rsta mea, neb�rbierit de trei-patru zile, �mbr�cat �ntr-o tinut� lejer�, de cas�, obosit de cele 10-12 ore pe zi de stat la masa de scris �n fiecare zi, cu creionul r�mas �n m�na sprijinit� de b�rbie, un om ce pare c� priveste �n gol, dar, de fapt, priveste ad�nc �n lumea pe care o construieste, o replic� literar� a lumii �n care tr�ieste.
Rep.: Am ďż˝nceput, asadar, cu ceea ce as putea numi fetele autorului. ďż˝n romanul „A trecut un scriitor...“, naratorul ajunge ďż˝ntďż˝mplďż˝tor la nunta fetei unor fosti tortionari ai regimului comunist si are o confruntare cu mama miresei, care este general ďż˝n rezervďż˝. Aceasta ďż˝si fďż˝cuse un tel ďż˝n viatďż˝ din a-i urmďż˝ri pe intelectuali, ďż˝ndeosebi pe scriitori. Femeia aceasta are un dialog suculent, adevďż˝rat act al unei piese de teatru, cu naratorul, acel Mihai Vlďż˝deanu, scriitorul care vďż˝ traverseazďż˝ opera. Este un alter ego al dv?
C.M.: Corect spus, Mihai Vl�deanu este eul profund al scriitorului. S�nt de acord cu ceea ce a spus Andre Gide, c� cei mai prolifici scriitori au scris o singur� carte, cartea vietii lor, dar trebuie s� �ntelegem aceast� expresie a vietii lor ca pe o referire la viata lor interioar�, la universul lor de viat�, dar mai ales sufletesc, din care izvor�sc toate personajele. Este ceea ce Eugen Simion numeste eul profund, total deosebit de eul biografic. C�rtile scrise la persoana �nt�i pun �n evident� mult mai pregnant eul profund al scriitorului si, �n nici un caz, nu sunt un dosar de cadre al autorului.
Rep.: Revenind la fetelor autorului, unde poate fi g�sit� adev�rata fat� a autorului?
C.M.: ďż˝n paginile celor trei romane: „Femei cardinale“, „A trecut un scriitor...“ si „Bufonul sortii“.

Fetele iubirii

Rep.: Romanele acestui ciclu nareazďż˝ aceleasi ďż˝ntďż˝mplďż˝ri cu cele din „Cristina“, dar sďż˝nt vďż˝zute din spatele oglinzii, adicďż˝ ceea ce se petrece ďż˝n culise; aceste cďż˝rti mi-au dat dovada a ceea ce se cheamďż˝ romanul unui roman. Nu putini sďż˝nt scriitorii, multi celebri, care au tinut un jurnal despre cum a fost scris cutare roman.
C.M.: La acei autori notorii, era vorba de un jurnal: �n ziua cutare m-am �nt�lnit cu cutare, mi-a venit ideea cutare etc... �n cele trei romane ale mele, asist�m pe viu la ceea ce se cheam� laboratorul intim de creatie al unui scriitor.
Rep.: Asta mi-a retinut si mie atentia. Faptele de viatďż˝ ale naratorului Mihai Vlďż˝deanu, scriitor el ďż˝nsusi, autor al unui roman intitulat „Viata la second hand“, gliseazďż˝ usor-usor ďż˝n naratiunea romanului pe care ďż˝l scrie. Astfel, ceea ce trďż˝ieste ďż˝n noaptea de revelion ďż˝ntr-un restaurant din New York, dar si ďż˝ntďż˝mplarea de pe marele aeroport din Frankfurt ďż˝i dau substantďż˝ pentru piesa de teatru Aerogarďż˝ spre niciunde - o poveste tristďż˝ de dragoste, dar si de viatďż˝.
C.M.: Da, m-a interesat s� aduc �n paginile c�rtii un om al zilelor noastre, debusolat de cele petrecute dup� 1989, un rom�n onest, care fuge spre alte z�ri, pentru ca �n final s�-si g�seasc� refugiul tot �napoi, �n tara natal�, de unde a plecat.
Rep.: Pe acel personaj l-ati pus �n contradictie cu femeia �nt�lnit� pe aeroport, fosta mare iubire a vietii lui, care vine s�-si g�seasc� urmele �n tara p�r�sit� cu trei decenii �n urm�, dar, ca si �n basmul la care faceti referiri adesea (este vorba de Tinerete f�r� b�tr�nete...), persoana care se �ntoarce g�seste o alt� lume. As putea spune c� acest episod este una din fetele iubirii.
C.M.: Un episod mult prea palid pentru substanta celor peste 3.500 de pagini ale ciclului. Fiecare personaj al ciclului duce cu sine o poveste de iubire, de reusitďż˝ sau de ratare.
Rep.: S� le numim, asadar, fetele iubirii. Ciclul �ntreg poate fi citit ca o vast� poveste de iubire. Dar s� ne �ntoarcem la nunta despre care ati amintit. Apar �n ciclul romanesc o multime de fosti tortionari, multi dintre ei ajunsi demnitari ai t�rii. Poate cel mai reusit, dincolo de Evanghelina Miftode, mama miresei, de care am vorbit, mi se pare primarul de sector, care se m�ndreste c� a fost ofiter de securitate si care recunoaste �n Mihai Vl�deanu pe fostul s�u coleg de gimnaziu. Ciudat personaj! Ai zice c�-i un r�spopit, dac� nu s-ar afla c� face joc dublu, sau chiar triplu. S� mai amintim familia Apostol-Lehrermann, c�teva generatii, de la marele angrosist de cereale interbelic, Otto Lehrermann, la str�nepotul lui, Serafim Apostol, ajuns senator, trec�nd prin generalul venit pe tancurile bolsevice... - poveste lung�. Dac� ne g�ndim la cele relatate de marea muzician� Anastasia Petropulos-Vlada, �n special povestea tineretii sale petrecut� la Canal, la anii c�nd, fiind eliberat� pentru scurt timp, devenise juc�ria sexual� a marelui inchizitor, generalul Inochentie Apostol, cel venit pe tancuri, putem spune c� am vorbit si despre fetele terorii. Ce alt� fat� credeti c� ar trebui s� discut�m acum?
C.M.: Dup� murd�ria din aceast� fat� a terorii, propun s� vorbim despre patriotism.

„Eu vreau sďż˝ mďż˝ numesc romďż˝n de bun simt“

Rep.: Multe dintre personajele cďż˝rtilor ďż˝n discutie, de cďż˝te ori trec pe la Mďż˝rďż˝sesti, se opresc la Mausoleu si aprind lumďż˝nďż˝ri sau depun o floare. Chiar si fiul unei banchere americane, fostďż˝ prostituatďż˝ ďż˝n Bucurestiul interbelic, fugitďż˝ din tarďż˝ cu lďż˝dita plinďż˝ cu cocosei de aur, cďż˝nd ajunge ďż˝n Romďż˝nia sďż˝ negocieze cumpďż˝rarea a ceea ce a mai rďż˝mas dintr-un mare combinat chimic, sďż˝-l taie si sďż˝-l vďż˝ndďż˝ la fier vechi, face acelasi gest, pentru cďż˝-n mama sa, bďż˝trďż˝na bancherďż˝ cu un picior ďż˝n groapďż˝, mai zvďż˝cnesc amintiri despre tara ďż˝n care s-a nďż˝scut, a iubit, a suferit, dar n-a uitat-o. Un alt personaj spune: „Familia mea are morti rďż˝masi pe toate cďż˝mpurile de luptďż˝ din ultimii 2-300 de ani.“ Si tot patriotism se cheamďż˝ si faptul cďż˝ indiferent unde se aflďż˝, la o petrecere ďż˝n Londra, printre fetele scrobite ale high life-ul londonez, ďż˝n Texas, ďż˝n familia celui mai temut procuror texan ori la congresul de la Rio, printre prezumtivi laureati ai Premiului Nobel, personajele plecate din Romďż˝nia dovedesc prin ceea ce fac ďż˝nalta tinutďż˝ moralďż˝ a romďż˝nilor de calitate; vorbesc cu mďż˝ndrie despre Grasa de Cotnari, la fel de entuziasmati ca si despre marele savant iesean Neculai Letcanu, ocolit mereu de Premiul Nobel, ori despre cum sďż˝tenii dintr-un sat de lďż˝ngďż˝ Ploiesti i-au ascuns ďż˝n cďż˝pitele de fďż˝n pe aviatorii americani care bombardaserďż˝ rafinďż˝riile, dar avuseserďż˝ ghinionul sďż˝ fie doborďż˝ti de antiaerianďż˝ si, inevitabil, dacďż˝ ar fi fost prinsi de nemti, ar fi fost executati. Dar sďż˝ avansďż˝m. Cďż˝nd scriati la aceastďż˝ operďż˝ literarďż˝, se definitiva constructia Uniunii Europene, tara noastrďż˝ intra ďż˝n aceastďż˝ constructie. Ce fel de euro... este autorul acestui ciclu de romane? Sďż˝-l denumim eurosceptic?
C.M.: Nu. Eu vreau sďż˝ mďż˝ numesc romďż˝n de bun simt. Personajul central al ultimelor trei romane ale mele, din ciclul „Viata la second hand“, scriitorul Mihai Vlďż˝deanu, este ďż˝n mare conflict cu Vestul. Sotia lui, Ana, fostďż˝ printesďż˝ de Viena, cu care are o fiicďż˝, l-a pďż˝rďż˝sit imediat dupďż˝ Revolutie pentru cďż˝, neavďż˝nd nimic de cďż˝pďż˝tat din acel restitutio in integrum, la care noi, romďż˝nii, am fost obligati sďż˝ aplicďż˝m de-a valma, aceastďż˝ doamnďż˝ Ana, s-a ďż˝ntors la obďż˝rsii, ďż˝n Viena, ca sďż˝-si recapete al doilea • la numele de botez. Iar de acolo, prin uneltele diavolului, doi avocati lipsiti de scrupule, proveniti din fosti ofiteri de securitate, dati afarďż˝ imediat dupďż˝ ‚ďż˝'89, pentru cďż˝ „bďż˝tea ďż˝n ei ca la fasole“, Anna de Viena suge din Romďż˝nia tot ceea ce poate, printr-un partaj inuman, lďż˝sďż˝ndu-si fiica si fostul sot sďż˝raci lipiti pďż˝mďż˝ntului. Dat afarďż˝ din apartament de executorul judecďż˝toresc, ďż˝n urma partajului nedrept, Mihai se ďż˝ntoarce ďż˝n sat si umple caietul de datornici la magazinul sďż˝tesc. Dar nu precupeteste nici un efort sďż˝-si trimitďż˝ fiica, absolventďż˝ de Drept, sďż˝ se specializeze ďż˝n Texas ďż˝n combaterea criminalitďż˝tii organizate.
Rep.: Putem deconspira faptul cďż˝, ďż˝n finalul „Comediei contemporane“, fiica lui Mihai Vlďż˝deanu, ajunge asistenta procurorului general si este aceea care rezolvďż˝ multe dintre crimele pentru care se zbate tatďż˝l sďż˝u. Are ďż˝nsďż˝ un dosar pe care nu-l poate rezolva. Dosarul Sesam, deschide-te! Acest dosar cautďż˝ conturile ďż˝n care si-au ascuns fostii demnitari banii luati ca spagďż˝ pentru vďż˝nzarea pe nimic a tďż˝rii. ďż˝n finalul volumului patru din Cristina, romanul „Steaua polarďż˝“, Mihai este chemat la un spital de fosta lui mare iubire, Teona, personaj prezent ďż˝n mai toate romanele anterioare ale dv. Fugitďż˝ ďż˝n America, Teona a fost racolatďż˝ ca agent de influentďż˝ si a lucrat la bďż˝ncile de pe Wall Street din New York, unde a depus ďż˝n conturi secrete, prin procedee foarte bine securizate, banii primiti ca spagďż˝ de fostii demnitari. ďż˝n final, cďż˝nd ďż˝l cheamďż˝ pe Mihai la spital, ďż˝i spune cďż˝ ar fi vrut sďż˝-i dea discheta cu toate informatiile, dar ďż˝nainte ca Mihai sďż˝ ajungďż˝ lďż˝ngďż˝ ea, i se face teamďż˝ pentru viata lui Mihai si-i spune cďż˝ a dat foc dischetei. Totusi, ďż˝n final, dupďż˝ ce Teona, informatďż˝ de medici cďż˝ are cancer pulmonar ďż˝n ultima fazďż˝, dispare ďż˝n adďż˝ncul minei de aur, prin galeriile cďż˝reia se juca ďż˝n copilďż˝rie, Mihai primeste acasďż˝, prin curier special un stick pe care sunt toate informatiile despre spďż˝gi. Am povestit acest episod pentru cďż˝ tot ceea ce am spus ďż˝n aceste rďż˝nduri seamďż˝nďż˝ foarte bine cu cele ce se vehiculeazďż˝ ďż˝n presďż˝ ďż˝n ultima vreme, despre milioanele de documente de la bďż˝nci, ďż˝n care apar nume de demnitari ai multor tďż˝ri, care si-au ascuns bani negri ďż˝n diferite bďż˝nci. Cum se face cďż˝ ati luat-o ďż˝naintea realitďż˝tii?, pentru cďż˝ cele relatate ďż˝n roman au fost scrise mďż˝car cu 2-3 ani ďż˝n urmďż˝.
C.M.: Un scriitor priveste �ntotdeauna �n perspectiv�. Era de la sine �nteles c� adev�rul va iesi la suprafat�. Nu este prima dat� c�nd un scriitor scrie despre ceva care se va �nt�mpla peste un an, doi sau mai multi.

„Strďż˝inii n-au venit niciodatďż˝ sďż˝ dea ceva“

Rep.: Dar sďż˝ revenim la cazul Viena - simbolic vorbind. Sincer sďż˝ fiu, duelul continuu al lui Mihai cu sotia sa, Anna de Viena, mi se pare o parabolďż˝ construitďż˝ pornind de la interogatia eminescianďż˝: „Ce-au voit acel Apus?“
C.M.: �ncerc s� r�spund acestei �ntreb�ri pus� de geniul nostru national. �n roman, un b�tr�n, bunicul Cristinei, afirm� c� str�inii n-au venit niciodat� s� dea ceva; chiar si c�nd au l�sat impresia c� au dat, de fapt au luat cu am�ndou� m�inile. Acum nu ni se mai cere s� s�p�m galerii si s� d�m tribut �n aur, ca pe vremea turcilor ori a Mariei Tereza. Acum, s�ntem luati cu totul. �n roman, singura min� de aur care nu este v�ndut� str�inilor este aceea din gr�dina bunicii Teonei, �n ad�ncul c�reia Teona �si va dormi somnul de veci.
Rep.: Putem numi acest fragment de discutie fetele politice ale romanului? Desi eu cred c� �ntreg ciclul de romane este o constructie politic�.
C.M.: Nu poate exista roman contemporan de valoare care s� nu fie politic, ori eu mi-am propus, dac� tot am stat 10 ani la masa de scris, s� scriu ceva de valoare. Asa cum nu poate lipsi povestea de dragoste dintr-un roman, consider c� nici implicarea autorului �n politica vremii sale nu poate lipsi.
Rep.: La un moment dat, chiar patriotismul afirmat de autor �ntr-un roman poate fi un act politic...
C.M.: ...mai ales c�nd �ns�si demnitarii t�rii se fac a uita de patriotism...

Sub semnul nefast al second-hand-ului

Rep.: Propun sďż˝ dďż˝m cititorilor o idee despre titlul celor douďż˝ mari subcicluri, ca sďż˝ le numim asa. Primul ar fi Cristina, unde personajul central este Cristina I. Vlďż˝deanu, studentďż˝, viitoare savantďż˝. Al doilea ciclu, dar si romanul pe care personajul central ďż˝l scrie se numeste „Viata la second hand“. Credeti cďż˝-l putem defini ďż˝n cďż˝teva cuvinte?.
C.M.: Mihai Vlďż˝deanu scrie acest roman, dar ďż˝l oferďż˝ prietenului sďż˝u din adolescentďż˝, marele om de afaceri Cďż˝tďż˝lin Andrei Pďż˝duraru sďż˝-l semneze, plďż˝nuind ďż˝n acest fel recunoasterea acestui roman la adevďż˝rata lui valoare. Totusi, ďż˝ntr-un moment de zbucium, nďż˝scut din faptul cďż˝ a renuntat la cel mai bun roman al sďż˝u, Mihai recunoaste cďż˝ ďż˝n absenta banilor, ar fi publicat douďż˝-trei sute de exemplare din „Viata la second hand“ si ar fi stat cu ele aruncate prin casďż˝ ori ďż˝ngrďż˝mďż˝dite sub tejghelele librďż˝riilor, tejghele pe care ar fi tronat subprodusele importate, ambalate frumos, cu etichete sforďż˝itoare - „publicat ďż˝n toate limbile pďż˝mďż˝ntului, ďż˝n atďż˝tea milioane de exemplare...“ -, reclame desďż˝ntate, care ne invadeazďż˝ viata, de la detergentii care spalďż˝ singuri, pďż˝nďż˝ la tigďż˝ile minune; nimeni ďż˝nsďż˝ nu ne spune cďż˝ am ajuns sďż˝ spďż˝lďż˝m cu detergentii lor-minune haine second hand si sďż˝ punem ďż˝n tigďż˝ile teflonate alimente aduse de aiurea, nocive, dar frumos ambalate - ca si cďż˝rtile din librďż˝rii! - literaturďż˝ second hand, la urma urmei. ďż˝ntreaga „Comedie contemporanďż˝“, ca si viata noastrďż˝ de dupďż˝ 1989, stďż˝ sub semnul nefast al second hand-ului. Cred cďż˝ si aceasta poate fi una dintre fetele realului contemporan: second hand-ul.
Rep.: Poate c� nu ar fi lipsit de interes s� arunc�m o privire si asupra a ceea ce se scrie �n prezent. Mai bine zis, a ceea ce se scrie si face v�lv� �n prezent.
C.M.: Da. �n absenta ambalajului si a unei reclame meritate, produsele de valoare pot sta mult si bine uitate. De aceea scriitorul Mihai Vl�deanu �si d� opera s�-i fie semnat� de un om cu bani, care, ghidat de autorul �nsusi, croieste un destin pe m�sura romanului: opera este citit� si evaluat� la adev�rata valoare de cei mai mari critici literari ai Rom�niei, are o lansare fastuoas� la Libr�ria Central� din Bucuresti, urmat� de o cin� festiv� la Hotel Marriott, apoi romanul este tradus �n toate limbile de circulatie mondial�, primeste Premiul Drujba (Prietenia) �n Moscova si Premiul Goncourt �n Franta si este cump�rat pentru a fi ecranizat de cel mai �n vog� regizor rus, pentru c� subiectul c�rtii scrise de Mihai Vl�deanu este ancorat �ntr-o poveste de dragoste dintre un rom�n si o doctorit� din Siberia - este o privire �n oglind� a povestii de dragoste dintre acelasi personaj si femeia-procuror federal din Texas. Demonstrez cu aceasta, dac� mai era cazul, c� o marf� bun� nu poate r�zbate dec�t dac� are o sustinere pe m�sur�. Nu cred deloc �n afirmatia c� valoarea poate r�zbi de la sine - este o mare gogorit�, sustinut� �n special de fostul regim comunist, iar acum nici m�car nu se mai pune o astfel de problem�. C�t timp vom promova �n toate directiile doar nonvalori, problema valorii nu mai exist�, pentru c� valoarea nu poate r�zbate dec�t foarte greu sau r�zbeste doar c�nd s�nt la mijloc interese mari. S� v� dau un exemplu: c�t s-a vorbit despre ultima carte a lui Breban sau a lui Buzura, doi mari prozatori rom�ni? Dar c�t s-a vorbit de cartea scris� de vreo fetisoar� care apare s�pt�m�nal la televiziune si face emisiuni foarte decoltate? Am v�zut c�rti scrise cu piciorul st�ng de aceste vedete de o zi, despre care s-au vorbit s�pt�m�ni �ntregi si opere literare de valoare trecute sub t�cere.

„Mďż˝car comunistii au avut bunul simt si ne-au plďż˝tit acceptabil...“

Rep.: �n mai multe locuri faceti trimiteri la editurile si la viata literar� de dinainte de 1989.
C.M.: Acum, totul st� sub semnul profitului economic. Nu s�nt un nostalgic al vechiului regim - Doamne fereste! - dar trebuie s� accept c� atunci c�rtile iesite de sub tipar purtau girul unor redactori de calitate, traducerile marilor scriitori str�ini erau f�cute de specialisti verificati �ndelung, iar maculatur� nu g�seai dec�t �n c�rtile care prosl�veau regimul comunist.
Rep.: Haideti sďż˝ dďż˝m Cezarului ce-i al Cezarului. Vreau sďż˝ citez ceea ce scrieti apropo de soarta literaturii ďż˝nainte de 1989, si dupďż˝: „Mďż˝car comunistii au avut bunul-simt si ne-au plďż˝tit acceptabil - pe lingďż˝i, chiar foarte bine -, chit cďż˝ stiau cďż˝-s ďż˝njurati printre rďż˝nduri. Iar cďż˝rtile publicate de editurile comuniste purtau girul unor redactori docti, cu simtul Literaturii, nu ca acum, cďż˝nd orice mocofan ďż˝si publicďż˝ gďż˝ngďż˝velile, iar fiecare fufďż˝ se viseazďż˝ autoare de best-seller doar pentru cďż˝ devoaleazďż˝ strident si murdar ceea ce noi, prozatorii cu oarecare har, ďż˝ncercďż˝m sďż˝ prezentďż˝m lumii aceleasi fapte etern-umane, intime ori nu, dar, incontestabil, ďż˝n tinutďż˝ de galďż˝. Un bďż˝rbat ia femeia altuia. Sau: femeia unuia fuge cu altul mai oaches. Iese scandal. La Homer, se cheamďż˝ Iliada. La cei de azi, procese, divorturi, partaje, mass-media ďż˝n cďż˝lduri ori chiar ajunsďż˝ la orgasm - bani sďż˝ iasďż˝! Du-te la oricare chiosc si cumpďż˝rďż˝, de-a valma, un brat de reviste; mii de Iliade moderne scrise de homunculi ce se viseazďż˝ Homeri.“ Ce aveti de adďż˝ugat?
C.M.: �n comunism, c�rtile, mai ales proza, se vindea ca p�inea cald�. Autorul nu primea nici m�car 2 % din ceea ce se c�stiga pe o carte, dar primea totusi! O carte de proz� putea aduce venit t�rii c�t o uzin� �ntr-o lun�. Acum, este drept, nimeni nu mai cump�r� c�rti, nici m�car marile biblioteci. Oamenii, nici at�t. De c�stig, oric�t de mic, nici nu poate fi vorba. Presedintele Uniunii Scriitorilor ne spunea la o �ntrunire c�, de pe urma unei c�rti tr�iesc peste 50 de meserii, de la cei care taie copacii pentru h�rtie, p�n� la librarii care iau si 30-40% din pretul unei c�rti. Singurii care nu primesc nimic sunt autorii. Unii mai r�m�n si datori. Si-atunci, �ntrebarea care se impune si si-o poate pune un neofit, este: de ce se mai scrie?! S� nu uit�m c� tot ceea ce vedem la TV, de la emisiunea de divertisment, la serialul prost ori celebru, are la baz� un text scris. Nu vreau s� insult pe nimeni, dar dac� nu avem castraveti, import�m. Ne trebuie avioane de lupt�? Import�m. Un singur lucru nu poate fi importat: literatura rom�n�. I-as �ntreba pe cei care guverneaz� Rom�nia si au l�sat tara f�r� m�car o mare editur� de stat, unde s� primeze doar valoarea literar�: cum ar fi ar�tat generatiile de ast�zi f�r� poeziile lui Eminescu, lui Cosbuc, Alecsandri, f�r� Fratii Jderi, f�r� Baltagul, ori f�r� poeziile lui Nichita St�nescu?

Dragostea si petrochimia

Rep.: Am l�sat mai la urm� ceea ce face deliciul unei lecturi, mai ales pentru cei cu adev�rat vii: sexul. Ceea ce voi cita din c�rtile �n discutie putem include tot la fetele iubirii, c�ci de iubire este vorba - eterna iubire, �n absenta c�rei, Biblia ne spune c� nu exist� nimic, si nu cred c� se opreste doar la iubirea aproapelui - s� fim seriosi! - ce ziceti?
C.M.: Oare a num�rat cineva c�te iubiri, dar si c�te crime s�nt relatate �n Biblie?
Rep.: Re�ntorc�ndu-ne la romanele �n discutie, mi-a retinut atentia o definire - nu definitie, c� sun� pompos - a sexului: Esenta sexului nu este pl�cerea, at�t de efemer�, ci s�nt copiii, care fac s� ne simtim eterni.
C.M.: Pentru ca mai apoi, �n alt context, alt personaj s� spun�: Esenta sexului poate fi si numai pl�cerea, dac� aceasta alung� diavolii din noi si ne desc�tuseaz� energiile pozitive, pe care le credeam pierdute definitiv. P�n� la urm�, este vorba de iubire, iar �n absenta iubirii, cu tot ceea ce are ea mai frumos si mai �n�lt�tor, deci �n absenta acestora, lumea ar fi o populatie de roboti.
Rep.: �nc� nu am spus nici un cuv�nt despre S�vinesti, locul �n care ati muncit toat� viata.
C.M.: Petrochimia este prezent� �n romanele mele prin c�teva capitole �n care se vorbeste despre jocurile care se fac pentru privatizarea ultimelor sectii din fostul combinat chimic Valea Br�nduselor, un joc murdar, de fapt, o prelungire a jocului ce s-a f�cut c�nd am r�mas f�r� industrie.
Rep.: �n final, s� nu omitem s� spunem ceea ce mi se pare definitoriu pentru originea personajelor, origine simbol, tot asa cum �ntregul roman este o parabol� despre Rom�nia contemporan�. Neamul Vl�denilor este format din: scriitorul Mihai, b�tr�nul Ion, cele trei Cristine - fiica lui Mihai, Cristina M. Vl�deanu, ajuns� procuror; nepoata Cristinica I. Vl�deanu, viitoare savant� �n domeniul Geneticii si o a treia, tot Cristina, Cristina V. Vl�deanu, cea mai frumoas� dintre ele, ajuns� prostituat� de lux si traficant� de fete tinere pentru industria porno din Santa Monica. B�tr�na muzician� Anastasia Petropulos-Vlada este si ea tot o Vl�deanc�, urmasa celei de a patra ramuri a Vl�denilor cobor�tori din faimosul haiduc Vlad, de la 1800, urmas al unui Musatin ucis de fanarioti. Ca cititor, �mi este clar c� dv, ca autor, ati construit o actiune de roman al c�rui final ne d� �ncrederea c� Rom�nia poate fi salvat� dac� vor ajunge �n fruntea ei oameni din stirpea �ntemeietorilor. �n toat� aceast� �n�ltare si dec�dere, finalul ciclului format din cele sapte romane aduce o raz� de sperant�: t�n�rul savant Dorin-Constantin P�duraru, fost secretar de stat �n guvernul anterior, el �nsusi urmas �n line dreapt� a lui Musatin, t�n�r care-si expune la un moment dat p�rerea despre un program real de guvernare cu succes a t�rii, accept� totusi s� preia conducerea Guvernului. C�rtile se �ncheie simbolic: t�n�ra sperant� Cristina, eroina principal� a celor patru romane, dup� acolada de trei ani �n compania omului de afaceri care, �nainte s� ias� din scen�, o las� adormit� �n grija omului de cultur� care a crescut-o si educat-o, este dus� de Mihai la Bucuresti. �ntr-o noapte mult prea ap�s�toare, cei doi, Mihai Vl�deanu, care conduce o masin� de transport, si nepoata sa, Cristina, care doarme, semn simbolic al celei care se va trezi la ziu�, gonesc prin �ntuneric, ghidati doar de Steaua Polar�. Merg spre Bucuresti, unde �n zori, c�nd Cristina se va trezi, vor veni de prin toate colturile lumii, toti prietenii, rom�ni de valoare, care �i vor fi al�turi.
Cu aceste relat�ri, �ncheiem si noi discutia despre cele sapte romane semnate de Constantin Munteanu, ap�rute de cur�nd �n libr�rii. Celor curiosi, �mp�timiti de lectur� le ur�m s�-si reg�seasc� aspiratiile �n paginile ce le vor citi, iar celor care ne-au urm�rit aceast� succint� expunere despre un cr�mpei din comedia contemporan� le ur�m s�-si urmeze Steaua Polar� �n care si-au pus speranta - singura care merit� toat� atentia.