Domnule Viorel, s� ne citesti textele din cer!
Viorel Tudose a trecut la cele vesnice. Am primit vestea, unde altundeva, �n redactia ziarului. Si, uneori blestemat� meserie, am arhivat-o pentru c�teva clipe ca pe o stire. Apoi, subconstientul a reactionat: „B�dit�, nu mai s�nt aici. Am plecat...“, am auzit �n minte glasul lui Viorel Tudose. Si parc� n-am crezut. Au �nceput s� se perinde amintirile. Prima care mi-a venit �n minte, poate si cea mai drag�, cea mai uman�, o �nt�lnire acas� la el. La o mas� �n livad�, str�juit� de niste trandafiri, cu o p�linc� aprig� si multe de vorbit. Ca �ntre oameni. Poate de pres�. P�n� atunci vorbisem doar ca si colegi de breasl�, de multe ori concurenti. Uneori mai aprig, alteori mai prieteneste, mai mereu cu promisiunea unei sticle de vin pe care urma s� o bem �mpreun�. N-am s� spun acum c� Viorel Tudose mi-a fost prieten. Ar fi poate o exagerare. Pot �ns� s� spun c� mi-a fost drag. Si c� l-am respectat. Iar amintirea �nt�lnirii de la masa din livad� am s� o p�strez. Mi-am mai amintit apoi o fraz� de final dintr-un text publicat de el �n Monitorul. Anul acesta. Un articol despre sperant� care se �ncheia astfel: „S� �ncepem, deci, binele, m�car de anul acesta!“. �mi place s� cred c� pentru Viorel Tudose binele a �nceput anul acesta. Noi ceilalti „b�dit�“ r�m�nem s� ne mai trudim aici cu pixul si cu foaia alb� �ncerc�nd s� gr�bim s� vin� binele si peste noi. Cu puterile noastre. �nchei aici pentru c� oric�te as scrie ar fi prea putine pentru a vorbi despre o viat� de om. Nici n-am mai scris de ceva vreme si parc� vorbele m� dusm�nesc. Dar tot e bine c� am mai g�sit pixul, chiar dac� �ntr-un astfel de moment. Si poate acesta-i darul t�u de r�mas bun, „b�dit�“. Mai am doar o ultim� rug�minte: Domnule Viorel s� ne citesti textele din cer!
N.R.: Viorel Tudose, fost director al Cotidianului Ceahl�ul, s-a stins din viat� ieri dimineat�, la Spitalul Parhon din Iasi, �n urma unei afectiuni cardiace. Dup� pensionare a semnat �n Monitorul de Neamt si Roman c�teva articole �ntr-o rubric� intitulat� „Accent“. Ast�zi republic�m comentariul ap�rut �n editia din 5-6 ianuarie 2013.
Poate anul �sta...
M�car anul �sta ceva s� se schimbe �n bine si pentru noi. C� p�n�
acum am tot asteptat, dar am asteptat degeaba. �n loc s� mergem
spre bine, am mers - cum stiti -, cum stim cu totii, cei ca noi, din r�u
�n mai r�u. Asa am ajuns si ultima tar� din UE. Si avem cel mai
sc�zut nivel de trai. Doar se vede, se simte. Dar poate anul �sta...
C� promisiuni s-au f�cut, multe si frumoase. Numai c� iat�,
�nceputul se dovedeste a fi ca �n armat�: cu st�ngul! Pentru c�, dac�
v� aduceti aminte - si cum s� nu v� aduceti aminte -, c� doar le
resimtim cu totii -, imediat ce au c�stigat alegerile (si, cum stiti, cu un
procent zdrobitor), s-au �ntors guvernantii cei noi la vechile
metehne, la vechile „beliri“, �n special prin taxe si impozite mai mari.
Ca si cum nu ne-ar fi zdruncinat destul cele de p�n� acum, de p�n�
au veni cei noi. Oare s� urmeze si alte „beliri“? Totusi, poate anul
�sta - si nu astept�m vreun miracol, vreo schimbare spectaculoas�
din cer - ne vom �ntoarce, �n sf�rsit, la normalitate, ne vom g�si
directia si pasul cele bune, mai ales, vom avea grij� de oameni, de
cei care au decis de partea cui s� fie puterea! C�, stiti bine, noi v-
am f�cut ce s�nteti acum. E o problem� de onoare, de obraz, s� fie
respectate promisiunile. Poate m�car anul �sta s� adeverim
sperantele, schimb�rile pentru care a existat si decembrie 1989.
Poate anul �sta s� se �ntoarc� acas� si cei care au plecat prin cele
patru z�ri, s� caute acolo un dram de prosperitate si bucurie. Mai
ales c� si cei mai multi dintre ei vor s� se �ntoarc� de prin str�ini.
S� �ncepem, deci, binele, m�car de anul acesta!
|