SECURITATE SI CRIMINALITATE - PROBLEMA INTERCEPT�RILOR
1. 1998-2005, judec�tor la Curtea Suprem� de Justitie (azi: �nalta Curte de Casatie sI Justitie). �ntr-o zi, miscare mare pe culoare. �ntreb ce se �nt�mpl� si mi se spune c� a „intrat“ dosarul cu magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti, trimisi �n judecat� pentru s�v�rsirea unor infractiuni de coruptie (luare de mit�, trafic de influent� etc). Au fost prinsi �n flagrant? Nu. Au fost „interceptati“.
2. Peste aproximativ o or� s�nt invitat �n cabinetul presedintelui Sectiei Penale, care �mi confirm� stirea sosirii dosarului respectiv si m� �ntreab� dac� accept s� prezidez completul desemnat s� judece aceast� cauz�. „Dvs. s�nteti venit de la Piatra Neamt, nu-i cunoasteti pe inculpati, dup� cum nici ei nu v� cunosc, �ns� noi, cei din Bucuresti, am fost colegi cu ei“ - adaug� presedintele. Legal, nu am nici un motiv s� m� abtin, �nc�t accept s� judec „Banda celor patru“.
3. Cer, imediat, magistratului - asistent s�-mi aduc� dosarul, ca s�-l studiez si, �n momentul �n care numeroasele volume �mi s�nt asezate pe birou, v�d c� ele s�nt �nsotite de un num�r considerabil de casete cuprinz�nd �nregistrarea unor convorbiri telefonice. Cer s� vin� un tehnician care s� m� ajute s� ascult convorbirile. Le confrunt cu transcrierea lor, de la dosar, si constat c� s�nt identice.
4. �nvinuirile s�nt grave: avocat�, fost procuror �n Bucuresti, intr� �n Barou (unde „se c�stig� mai bine“) si, �ncet-�ncet, se „�mprieteneste“ cu unul dintre „clienti“ - multirecidivist -, c�ruia �i promite, fat�-c�tre fat� si telefonic, c� poate s�-i usureze „situatia“, mituind doi judec�tori si un procuror de la instanta de apel, ceea ce si face. Pigmentate cu glumite de doi bani, convorbirile telefonice avocat - inculpat (�ncarcerat) si avocat - magistrati, s�nt nu numai acuzatoare, ci si... amutitoare, pentru mine: nu mai auzisem asa ceva si nici nu mi-am �nchipuit vreodat� c� as putea s� aud.
5. Primul termen de judecat�. Sala plin� p�n� la refuz: domin� ziaristii. La apelul p�rtilor r�spund: avocata, �n stare de arest si cei trei magistrati. Magistratul-asistent citeste actul de �nvinuire, apoi se trece la interogarea inculpatilor. Prima este ascultat� avocata, protagonista penibilei „afaceri“ judiciare.
„Am v�zut (la DNA) cum se �nregistreaz� si cum se descarc� informatia“
6. V�dit coplesit� de povara situatiei �n care se afl�, avocata, mai mult moart� dec�t vie, se apropie, cl�tin�ndu-se, gata s� se pr�buseasc�. Cer s� i se dea un scaun, o invit s� se aseze si o �ntreb dac� a citit dosarul. �mi r�spunde afirmativ. Apoi o �ntreb ce are de spus cu privire la �nvinuirile ce i se aduc prin actul de trimitere �n judecat�. Cere s� asculte, din nou, �nregistrarea convorbirilor telefonice pe care le-a avut cu detinutul si cu magistratii de la instanta de apel.
7. Dup� ascultarea �nregistr�rilor, avocata declar� c� �si recunoaste vocea si dialogurile purtate cu „clientul“ din penitenciar si cu magistratii, dar c� unele convorbiri i se par trunchiate, scoase din context �nc�t �ntelesul lor poate fi interpretabil. Aceast� obiectie a fost reiterat� de c�tre fiecare dintre ceilalti inculpati interogati �nc�t, pentru clarificarea situatiei �n discutie, instanta a dispus ca un expert tehnic s� l�mureasc� lucrurile.
8. �n prezenta mea, expertul a �ntrebat pe fiecare inculpat ce anume contest�, care convorbire i se pare incomplet �nregistrat� sau trunchiat redat�. Astfel, s-a l�murit c� la dosar s-a depus numai �nregistrarea convorbirilor care au leg�tur� cu cauza („�mi dai, �ti dau at�tia bani, ca s�-i dau, la r�ndul meu, cui trebuie ca s� se rezolve cutare lucru etc), celelalte discutii, adiacente, privind viata intim� a participantilor la dialog, discutii care, deci, n-aveau rost s� fie f�cute publice, r�m�n�nd pe caset� doar pentru a putea fi ascultate de judec�torii �n cauz�, ceea ce noi am si f�cut, conving�ndu-ne c� �nregistrarea nu are nici o „trunchiere“, nici o „rupere din context“, deci, nici o falsificare a incriminatoarelor dialoguri.
9. Dup� ce au v�zut c� aceast� obiectie nu „tine“, inculpatii s-au consultat cu avocatii lor si au ridicat o nou� obiectie: „nu exist� convorbirea original� la dosar depun�ndu-se doar niste copii ale originalelor discutii“. Expertul r�spunde c�, �n anii �'90, �nregistr�rile unor astfel de convorbiri se f�ceau pe suport analogic, adic� cu magnetofonul: convorbirea original� era pe band� de magnetofon sau pe caseta pe care s-a �nregistrat discutia.
10. Azi, �nregistr�rile se fac pe suport digital: exist� niste servere imense, cu mare capacitate de stocare, �nc�t, practic, nimeni nu are originalul convorbirilor, �n activitatea judiciar� �nregistr�rile depuse la dosare fiind clone. „Bine, i-am spus eu expertului, vreau s� v�d acest suport original de �nregistrare“. Si l-am v�zut: aproximativ 7 tone de echipament! Am v�zut (la DNA) cum se �nregistreaz� si cum se descarc� informatia. Evident, nu se poate veni �n instant� cu serverele, uriase dulapuri. Expertul mi-a mai spus ceva: fiind vorba de tehnologia digital�, riscul de eroare este, practic, inexistent: pentru o eroare de o virgul�, ar fi nevoie de c�teva sute de copii, lucru imposibil...
„La noi prea se «vinde» si se «cump�r�» cam totul...“
11. Deci, �nc� o dat�: �ntr-o convorbire de 10 minute, se poate c� doar un minut, sau chiar mai putin s� aib� leg�tur� cu cauza, �nc�t nu are rost ca la dosar s� fie depus� transcrierea �ntregii convorbiri pe care �ns� judec�torul o poate asculta de pe suportul tehnic pentru a se convinge dac� nu cumva s-a ad�ugat sau s-a scos ceva, ceea ce am si f�cut si ne-am convins c� nu s-a mistificat nimic.
12. Atunci, inculpatii au venit cu alt� obiectie: „de ce intercept�rile nu s-au f�cut de DNA, cu tehnic� proprie? De ce s�nt implicate Serviciile Secrete?“ R�spuns: Pentru absoluta p�strare a confidentialit�tii, a discretiei operatiunilor, intercept�rilor. Tehnic vorbind, problema este ceva mai complex�: potrivit legii, intermedierea �ntre autoritatea judiciar�, procuror si judec�tor si telefonia mobil�, se face prin serviciile secrete, care primesc, de la judec�tor mandatul de interceptare, apoi, tot potrivit legii, „serviciile“ dau operatorilor de telefonie mobil� s� fac� �nregistarea, f�r� ca lor s� le spun� despre cine este vorba, sens �n care dau niste logo-uri, pentru p�strarea confidentialit�tii operatiunii.
13. Deci, interceptarea se face printr-o combinatie �ntre operatorul de telefonie mobil� si „servicii“, pentru p�strarea discretiei. �n toate statele foste comuniste, intercept�rile s�nt f�cute de serviciile secrete. �n Vest, intercept�rile s�nt �n grija ofiterului de politie sau a procurorului si a companiei de telefonie. O s� mai treac� ceva timp p�n� s� ajungem si noi la nivelul celor din Vest: chestie de cultur� juridic�, civic�, politic�, de vointa clasei politice de a se gr�bi modernizarea t�rii, adic� aderarea la sistemul de valori de la care se revendic� Vestul.
14. Asa cum spun, �n continuarea acestui articol, unii parlamentari ar vrea ca serviciile secrete s� fie scoase din aceast� ecuatie a intercept�rilor, numai c� asta ar fi posibil numai dac� s-ar putea asigura confidentialitatea datelor si corectitudinea necesar� activit�tii judiciare legate de interceptarea si �nregistrarea convorbirilor telefonice. Deocamdat�, nu se poate: la noi prea se „vinde“ si se „cump�r�“ cam totul...
15. Cei patru mitarnici, mentionati la �nceputul acestui text, au fost condamnati la pedepse cu �nchisoarea, pedepse pe care le-au executat, dar unele dintre obiectiile lor au r�mas �n discutie, pentru „urmasi“. De exemplu, „urmasii“ lor spun celor care au timp s�-i asculte, c� DNA-ul este, �n chip excesiv, tributar serviciilor secrete, f�r� sprijinul c�rora neput�ndu-se descurca.
Un amendament...
16. Lucrurile nu stau chiar asa. �n realitate, procentual, DNA-ul depinde de „servicii“ �n mai putin de 50% din activitatea sa. DNA-ul primeste sesiz�ri nu numai de la serviciile secrete, ci si de la Directia General� Anticoruptie, Garda Financiar�, Curtea de Conturi etc. �ns�, dosarele supermediatizate au avut ca punct de plecare sesiz�rile serviciilor secrete si, de aceea, s-a creat impresia c� sesiz�rile acestor „servicii“ constituie coloana vertebral� a activit�tii judiciare, ceea ce nu este adev�rat.
17. Nu este, �ns�, mai putin adev�rat c� faptele de coruptie - de o amploare �ngrijor�toare - reprezint� un risc la adresa sigurantei nationale, si pe bun� dreptate, atunci c�nd afl� date despre asemenea fapte, serviciile secrete sesizeaz� procurorii, obligatie constitutional�, legal�, moral� si de bun simt, �nc�t ar fi o prostie s� le repros�m c� ele fac aceste sesiz�ri.
18. S-a g�sit, �ns�, un parlamentar, Florin Iordachi (PSD) care a cerut modificarea Legii nr.51/1991, �n sensul c�, dac� printr-o interceptare de sigurant� national� se descoper� si date despre alte posibile infractiuni (omor, viol, mit� etc), aceste date s� nu fie comunicate procurorilor. Interesant este c� un alt deputat, tot de la PSD, Georgian Pop, sef al Comisiei de control al SRI, declar� c� nu a fost consultat de Iordachi, asa cum ar fi fost corect si c� nu este de acord cu amendamentul propus de acesta.
19. Tudor Chiurariu (PNL), seful Comisiei juridice, nu este, nici el, de acord cu „amendamentul Iordachi“, desi, surse din Comisie sustin c� el (Chiurariu) ar fi, totusi, de acord cu amendamentul, dac� acesta ar fi redactat �ntr-o form� „mai bl�nd�“. Care „form�?“ Nu stim. Stim �ns� ce s-ar fi �nt�mplat, practic, dac� acest stupid amendament ar fi fost admis. Iat�, numai c�teva exemple:
20. �n centrul intens populat al municipiului Piatra Neamt, un terorist plaseaz� un dispozitiv exploziv sub o masin�, ca s�-l ucid� pe proprietarul automobilului. Serviciile secrete afl�, sesizeaz� procurorii. Asasinatul este dejucat, asasinii identificati si arestati. Dup� mintea lui Iordachi, SRI-ul trebuia s� tac�, s� ignore incendiarele date aflate. Si dac�, �n momentul producerii deflagratiei prin preajm� s-ar fi aflat si alte persoane (poate si copii), cu totul str�ine de „r�zboiul“ pe care �l purtau, �ntre ei, dementii mafioti?
„Dac� avem �n m�ini motoarele si energia necesar�, avem totul!“.
21. C�t�lin Voicu, general si parlamentar se l�uda c�, dac� ajunge ministru de Interne, pune �n buzunar justitia, desfiinteaz� DNA -ul, instituind, discretionar, „ordinea“ dorit� de el si de ai lui. Si, ca s�-si fac� „m�na“ pentru iminenta �nsc�unare �n functia de ministru, cere si primeste cu am�ndou� m�inile sute de mii de euro mit� de la un afacerist, corupe un judec�tor de la �nalta Curte de Casatie si Justitie si afirm�, f�r� jen�, c� poate rezolva orice problem� �n justitie. SRI-ul �l aude pe fanfaronul guraliv si sesizeaz� DNA-ul. Dac� ar fi fost �ntrebat, parlamentarul Iordachi nu ar fi fost de acord cu asemenea sesizare...
22. Procurorul George B�lan, membru �n Consiliul Superior al Magistraturii, nu se sfieste s� „negocieze“ cu procurorul S�npetru, coleg si prieten - ambii, cu �nalte si str�nse relatii �n v�rful Executivului - nici mai mult, nici mai putin, dec�t posturile de procuror general si de sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Vorba lor antologic� �nregistrat� de SRI si comunicat� cui trebuie: „dac� avem �n m�ini, motoarele si energia necesar�, avem totul!“. Parlamentarul Iordachi e de p�rere c� o asemenea, sordid�, „negociere“ trebuia t�cut� si b�gat� sub pres de serviciile secrete.
23. Sorin Apostu, primarul Clujului, era convins c� zona lui de competent� este mosia lui, �nc�t „lua“ tot ce voia si de la cine �i iesea �n cale. Ajunsese s� cear� si s� ia spag� si de la pepenarii din piat�. Erau pe teritoriul lui, nu?!, deci trebuiau s�-i dea birul. Ca s� nu fie „auzit“, Apostu vorbea la 17 (saptesprezece) telefoane mobile pe care le schimba mereu. �n pat fiind, dup� un osp�t copios, el strig� unui mitarnic insuficient de generos c�, pentru o mit� de c�tiva zeci de mii de euro oferit�, nici nu se oboseste s� coboare de acolo, dintre perne: lui i se cuvine mult mai mult. SRI-ul aude si sesizeaz� Parchetul, dar parlamentarul Iordache nu ar fi fost de acord cu asemenea sesizare.
24. Mircea Puscas, judec�tor la Oradea, cere mit� de la un maghiar suma de 50.000 euro, ca s�-l scape de o condamnare de 7 ani de �nchisoare cu executare. Ca s� nu fie interceptat, negociaz� spaga �n Ungaria, la 70 de km de Oradea. SRI-ul �l aude si de acolo si sesizeaz� Parchetul, lucru cu care, evident, parlamentarul Iordachi nu prea ar fi fost de acord.
25. �ntr-un caz similar, mituitorii si mitarnicii negociaz� spaga tocmai la Ruse, �n Bulgaria, ca s� nu fie „auziti“. Tot ca s� nu fie auziti, doi politisti de la Crim� Organizat� �l santajeaz� pe un irakian s� le dea 30.000 euro ca s� nu fie �nchis. Si, ca s� fie siguri c� irakianul nu poart� pe sub c�mas� vreun microfon, �l dezbrac� p�n� la piele apoi �l duc �n piscina Hotelului Marriott ca s� negocieze acolo, �n bazin. Au fost „auziti“ si au fost „p�r�ti“ �n ciuda lui Iordachi.
„Un climat profund si grav infestat de imoralitate care ar trebui s� dea de g�ndit“
26. Judec�toarele Costache si Dinu, de la Tribunalul Bucuresti, foloseau un telefon mobil de o generatie mai veche despre care auziser� c� nu pot fi interceptate, folosindu-l. Ele negociau spaga �n liftul pe care �l opreau premeditat, �ntre etaje. Peretii interiori ai cabinei liftului erau capitonati cu tabl� de aluminiu. �n putin�tatea lor, coruptele femei �n rob� �si �nchipuiau c�, dac� se „pitesc“ �n ascunzisul respectiv, nu o s� le aud� nimeni. Au fost „auzite“. Parlamentarul Iordachi este, �ns�, „surd“ la toate astea.
27. Judec�toarea Georgeta Barb�lat� de la �nalta Curte de Casatie si Justitie avea certificat ORNISS, ca s� semneze mandate de interceptare ale unor indivizi suspectati c� ar putea s�v�rsi grave acte antisociale. Numai c�, dup� ce semna mandatele, le soptea suspectilor c� urmeaz� s� fie „monitorizati“. Ca s� nu fie localizat� si auzit� ce sopteste, judec�toarea nu purta la ea telefonul mobil.
28. Cititorii care m� cunosc m-ar putea �ntreba cum de m� las� inima s� pun „la zid“ at�t de multi magistrati, la urma-urmei, colegi de-ai mei. R�spunsul meu la aceast� eventual� �ntrebare are dou� componente:
a). DNA-ul a trimis �n judecat� pentru coruptie aproape 50 de magistrati, dintre care 20 au si executat pedepsele cu �nchisoare sau se afl� �n curs de executare. Ceilalti 30 stau „la r�nd“ s� dea socoteal�. Deci, nu eu �i pun „la zid“, ci ei s-au asezat �n aceast� „inconfortabil�“ (si deplorabil�) pozitie;
b). Magistratura cuprinde aproximativ 5.000 de judec�tori si procurori, �n cov�rsitoarea lor majoritate cinstiti, foarte bine preg�titi si loiali jur�m�ntului depus �nainte de a �mbr�ca robele. Cei c�tiva zeci, care au p�tat roba, constituie o „tumor�“ care se cere, urgent, si radical (chirurgical) eliminat� pentru ca nu cumva „tumora“ s� dea �n „metastaz�“.
29. Bizar (ca s� nu folosim un cuv�nt mai aspru, desi adecvat, �n context), este c� o form� similar� n�t�ngului „amendament Iordachi“ a mai fost propus chiar de Ministerul Justitiei, care a si �ntocmit proiectul, numai c� acest proiect a fost eliminat la cererea Serviciului Rom�n de Informatii. Aceste repetate �ncerc�ri de a ignora si, �n ultim� analiz�, de a ascunde fapte de coruptie tot mai numeroase reflect� un climat profund si grav infestat de imoralitate, care ar trebui s� dea de g�ndit masei de cet�teni responsabili, precum si clasei politice, guvernantilor etc.
Senatul...
30. Corneliu B�rsan, judec�tor la CEDO, se pl�nge c� a fost „interceptat“ ilegal, el av�nd imunitate diplomatic�. La 8 aprilie 2013, Senatul, cu votul a 103 membri, aprob� �nfiintarea unei comisii, condus� de Sorin Rosca St�nescu, comisie care s� controleze respectivele intercept�ri telefonice pe mandat de sigurant� national�, intercept�ri aflate �n dosarul judec�toarei Gabriela B�rsan, pe care DNA-ul o ancheteaz�. Astfel, Senatul, ca putere legislativ�, este pe cale s� �ncalce principiul separatiei puterilor �n stat, amestec�ndu-se �n treburile altei puteri, cea judec�toreasc�.
31. Dac� senatorii ar fi fost cu adev�rat interesati de acest subiect, ar fi trebuit ca ancheta s� fie f�cut� de Comisia de control a activit�tii SRI, care este o comisie permanent�. Nu era nevoie de o nou� comisie. Motivul real al �nfiint�rii „Comisiei St�nescu“ - motiv exprimat, public, chiar de c�tre seful comisiei - nu este investigarea SRI-ului, ci aflarea �mprejur�rilor �n care s-a f�cut, de c�tre DNA, solicitarea pentru un asemenea mandat de sigurant� national� si a conditiilor obtinerii, de la judec�tor, a semn�rii mandatului de interceptare.
32. Potrivit legii, Senatul nu avea voie s� fac� o Comisie de anchet�, ci trebuia s� sesizeze Inspectia judiciar� si Consiliul Superior al Magistraturii, singurele institutii care pot verifica activitatea unui judec�tor si a unui procuror. Parlamentul nu are voie s� ancheteze magistrati! �n al doilea r�nd, se pare c� senatorii nici nu cunosc mecanismul de eliberare a unui mandat de sigurant� national�.
33. Conform Legii nr. 535/2004 de combatere a terorismului, �n lantul obtinerii unui asemenea mandat, procurorul anchetator nu are ce c�uta deoarece �n momentul solicit�rii mandatului, respectivul dosar penal nu exist�. SRI-ul �nainteaz� procurorului general o solicitare pentru interceptarea unei persoane suspectate de implicare �n actiuni care pun �n pericol siguranta national�. Procurorul general analizeaz� cererea si, dac� o g�seste �ntemeiat� o trimite instantei supreme (ICCJ), unde judec�torul, anume desemnat, emite - sau nu - mandatul de interceptare (filare, filmare etc).
34. Dac� se emite mandatul, acesta ajunge, din nou, la procurorul general, care �l trimite SRI-ului. Dup� ce SRI-ul �si face treaba si descoper� sI alte conexiuni ale persoanei urm�rite, iar din aceste conexiuni rezult� indicii de s�v�rsire a unor fapte de coruptie sau de ciminalitate organizat�, aceast� parte se decupeaz� si se trimite, ca o sesizare, Parchetelor, fie de anticoruptie, fie DIICOT, fie la cele care supravegheaz� urm�ririle penale ale politiei, �n functie de ceea ce descoper� ofiterii de informatii.
„F�c�ndu-si bine treaba, magistratul �si risc� nu numai linistea ci, uneori, chiar pielea...“
35. Abia dup� ce aceast� sesizare (�nsotit� de intercept�ri, format print, c�t si pe CD) ajunge la Parchet, procurorul deschide un dosar si �ncepe instrumentarea lui. De fapt, tinta demersului „Comisiei St�nescu“ este introducerea �n lege a interdictiei ca SRI-ul s� mai dea Parchetului „intercept�rile“. Dup� ce primeste sesizarea SRI-ului, sesizare la care se anexeaz� „intercept�rile“ etc, procurorul poate cere, la r�ndul s�u, mandat de interceptare de la un judec�tor de pe raza la care este arondat Parchetul respectiv pentru a instrumenta dosarul.
36. �n cazul judec�torului CEDO Corneliu B�rsan, nu el a fost „interceptat“ si urm�rit, ci sotia sa, el nimerindu-se doar „pe fir“. De fapt, Gabriela B�rsan s-a nimerit - cu voie sau f�r� voie - �ntr-un anturaj tulbure si, cum-necum, se pare c� a primit niste bijuterii de la un individ cu dosar penal si, pe deasupra, a mai acceptat oferta aceluiasi individ ca, �n schimbul „ajutorului“ dat �n solutionarea respectivului caz penal, ea, judec�toarea, s� fie cazat� la Paris �n apartamentul inculpatului...
37. Tot zbuciumul unor parlamentari de a exclude din ecuatia intercept�rilor serviciile secrete se �nscrie �n contextul eforturilor majorit�tii parlamentare de a asigura, prin statutul deputatilor si senatorilor, o superimunitate a alesilor si o ciuntire a prerogativelor Parchetelor, precum si a organismelor care ajut� Parchetele s�-si fac� datoria.
38. �n acelasi siaj, al restr�ngerii prerogativelor organelor judiciare, se situeaz� si asasinatul, simbolic, executat cu ajutorul unui terorism mediatic exercitat de cei care se simt �n pericol la fiecare semn c� legea li se aplic� si lor. Victimele acestui asasinat simbolic s�nt cei care au �ncercat s� aplice legea, sau cei care �i sprijin� �n aceast� directie. Se vede cu ochiul liber c� acest terorism mediatic, zilnic, se exercit� �mpotriva oric�rui magistrat incomod pentru clasa politic�. F�c�ndu-si bine treaba, magistratul �si risc� nu numai linistea ci, uneori, chiar pielea...
N.R.: Intertitlurile acestei analize apartin Redactiei Monitorul.
|