Medicina privat� vs medicina public�
Un binom de actualitate
• interviu realizat cu medicul si scriitorul Virgil R�zesu Reporter: Domnule doctor Virgil R�zesu, nu v-am mai „�nt�lnit“ prin presa noastr�, cu exceptia zilei Dvs. aniversare c�nd Dl. Nicolae Sava a publicat �n Ceahl�ul o tablet� m�gulitoare.
Virgil R�zesu: M�rturisesc c� tableta de care vorbiti a fost o foarte pl�cut� surpriz� pentru mine, cu at�t mai mult cu c�t cu Dl. Sava, ne-am mai „�ncontrat“, pe teme scriitoricesti.
Rep.: Asemenea �nfrunt�ri s�nt binevenite si nu trebuie s� lase urme de nesters. Apropo de prezent�, cred c� au fost destul de multe evenimente la ordinea zilei care puteau s� v� suscite interesul si comentariile. Nu le-ati luat �n seam� sau ati fost ocupat? Iat�, m-as referi, �n mod special, la tema binomul „privat-public“ �n medicin� si s�n�tate, care a suscitat discutii destul de ample. Cred c� cititorul nu este prea orientat �n problematica respectiv�. Cum priviti lucrurile, �n lumina unei experiente �ndelungate?
V.R.: Trebuie s� spun c� nu pot r�m�ne indiferent la ce se petrece �n jurul nostru si, din nefericire, realitatea nu este �mbucur�toare, este departe de a merge pe un drum firesc si orice r�spuns contine, si el, o doz� de anormalitate. Referitor la tema de discutie propus�, s-ar putea ca unora dintre „ai mei“ s� nu le fie pe plac comentariile mele. Dar ... �ncerc s� fiu obiectiv. Teoretic, acest „binom“, cum l-ati numit, ar trebui s� existe si s� functioneze si la noi, ca oriunde �n lumea civilizat�, ca o realitate benefic� pentru toate p�rtile implicate. E greu de stabilit proportia ideal� dintre cele dou� sectoare, dar ea se regleaz� �n raport cu o multitudine de factori care tin de populatie si, evident, de oamenii bolnavi. Cur�nd dup� revolutie, �n speranta c� vom evolua �nspre normalitatea evocat�, am abordat adesea, cu colegii mei, problemele privatiz�rii. Dar m�rturisesc c� nu am g�sit aderenti si de unul singur nu am avut suflul necesar de a face ceva. Principalul argument �mpotriv� era c� oamenii nu au bani. Dar s-a dovedit c� exist� si oameni cu bani. Ar fi fost foarte bine s� fi avut o medicin� privat� dezvoltat�, s� spun a noastr�, nu cu sucursale sau implementat� de unii veniti din afar�. Am iesit din competitie, dar suf�r c�nd citesc anunturile referitoare la profesorii sau medicii veniti din alte centre pentru consultatii �n zona noastr�. Este evident c� nimeni nu s-ar apuca s� fac� nu stiu c�te sute de kilometri �ntr-o zi, ca s� ofere consultatii �n alt� localitate, dac� ar g�si domeniul „ocupat“ sau folosit asa cum trebuie de c�tre medicii nostri. Departe de mine s� desconsider capacitatea profesional� a celor din afar�, dar fenomenul este (iar) nefiresc si p�gubitor. Oric�t ar fi de competent� o consultatie, ea nu poate da r�spunsul corect celor mai multe �ntreb�ri. Corolarul este unul singur: „aveti nevoie de ... si de ... v� rog s� veniti �n clinic�, s� v� facem explor�rile necesare“. Si omul ce s� fac�? Odat� pornit pe drumul respectiv nu mai are cum s� dea �napoi. Nu vreau s� fiu acuzat de infatuare, dar cu ani �n urm�, f�r� s� spun c� nu trimeteam bolnavi �n clinici (se petrecea asa ceva c�nd bolnavii dep�seau posibilit�tile noastre), dar acum exodul de bolnavi c�tre Iasi si Tg. Mures (mai rar pentru Bucuresti) m� sup�r�. Parc� prea multi bolnavi iau drumuri �n afara judetului. Chiar dac� repercusiunile nu sunt vizibile pe termen scurt, pentru o perspectiv� mai �ndep�rtat� ele sunt d�un�toare si semnific� o cobor�re a nivelului calitativ al asistentei medicale. Ceea ce este primejdios pentru un centru medical cu foarte frumoase traditii si valoare.
„Medicina privat� trebuie s� fie o alternativ� la medicina public�“
Rep.: Totusi, socotiti c�, pentru stadiul actual, medicina privat� este o solutie ori c� medicul din privat ar trebui oprit s� activeze �n unit�tile publice, adic� ale statului?
V.R.: Sigur v� referiti la unele idei absurde enuntate si vehiculate, conform unor solutii extreme. Ar fi caraghios s� interzici unui profesionist s� practice �n timpul liber, la cabinetul privat. Numai c�, iar intervine anormalul, �ntre medicina practicat� �n mediul privat si cel public (de stat), nu ar trebui s� fie diferente notabile, esentiale, cel putin �n ceea ce priveste actul medical ca atare. Nimic anormal ca un cabinet privat s� fie dotat cu echipamente si posibilit�ti de asistent� la nivelul medicinii actuale, dar este la fel de anormal ca serviciul public s� r�m�n� subdotat, mult �n urm�, nu fiindc� n-ar exista mijloacele materiale (sigur, si ele trebuie luate �n seam�), ci doar pentru c� nu exist� interesul celui care practic� si �n sistemul privat. Medicina privat� trebuie s� fie o alternativ� la medicina public�. Sigur c� fiecare dintre ele are avantaje si dezavantaje, dar acestea nu trebuie s� prevaleze asupra esentei si calit�tii actului medical, de orice natur�. Omul este liber s� aleag�. Un exemplu prozaic: aceeasi friptur� o poti consuma �n localul restaurantului sau o poti comanda la domiciliu. Mai departe ... De fapt, vedeti c� lucrurile au degenerat si la nivel national. Una este s�-ti operezi hernia la Brasov si alta s-o faci la Viena. Cu toate c� nici Viena nu este o formul� absolut sigur�, fiindc� nu are cum s� fie. Evident c� oportunitatea apartine oamenilor cu bani, �ns� la fel de interesant este c� putini dintre ei scot banii direct din buzunar. Ei fac presiuni tot asupra Casei Nationale de Asigur�ri, asupra Statului si �mputineaz� si mai mult resursele si capacitatea de rezolvare a cazurilor r�mase �n tar�. Am intrat �n Comunitatea European�, clam�m principiile ei, dar rezolvarea practic� las� de dorit.
Cred (sau sper) c� oamenii Ministerului S�n�t�tii vor g�si formule mai potrivite pentru binomul �n discutie. Din nefericire, s�ntem mari maestri �n solutii extreme. Poate c� m� abat de la tem�, dar am citit c� de la 1 februarie sau martie apicultorii vor pl�ti 76 de lei pentru fiecare stup detinut. Un fel de impozit forfetar: ai, n-ai miere, pl�testi! O ramur� economic� bine dezvoltat� �n urm� cu decenii, a ajuns la sap� de lemn, cu mari sanse de a deveni amintire.
Rep.: Domnule doctor, sunt interesante comentariile Dvs. si poate c� ar necesita o dezbatere mai larg�, la care ar trebui s� participe mai multi factori.
V.R.: S�nt de acord si m� �nscriu ca printre cuv�nt�tori.
Rep.: �n alt� ordine de idei, cum mai stati �n sectorul literar?
V.R.: Foarte cur�nd voi oferi publicului cititor dou� c�rti, ale anului 2013. Voi apela la Dvs. pentru publicitatea cuvenit�. Deocamdat�, at�t.
|