De la p�duri, revolta muntenilor poienari
• veteranii de r�zboi si urmasii lor nu mai au r�bdare • de ani de zile, circa 300 de persoane nu reusesc s� intre �n posesia p�durilor ce li se cuvin • �n Poiana Teiului nu mai s�nt suprafete �mp�durite si pentru ei • „De ce s-au dat cele peste 10.000 de hectare boierilor Sturdza, iar pe noi, care am f�cut r�zboiul, ne-ati trecut cu vederea ca si cum n-am fi aici de-o vesnicie?, l-a �ntrebat un s�tean pe primar • Un conflict pe tema �mpropriet�ririi a fost la un pas s� izbucneasc� la sf�rsitul s�pt�m�nii trecute la Poiana Teiului. La baza acestuia se afl� nemultumirile celor peste 300 de nedrept�titi la legile fondului funciar. Dup� ani de sperant� si astept�ri, o parte a veteranilor de r�zboi si urmasii acestora, �ndrept�titi a fi �mpropriet�riti �n baza legilor fondului funciar de dup� �'90, s-au trezit c�, desi au hot�r�ri judec�toresti definitive si irevocabile, nu pot intra �n drepturi din lips� de teren cu vegetatie forestier� pe raza comunei lor. Vineri, 5 aprilie, circa 25-30 de oameni s-au adunat la prim�rie pentru a cere socoteal� executivului. Prezenta acestora a fost motivat� de anuntata sedint� de consiliu local, ce avea �n dezbatere problema bugetului pe 2013. Scandalul, c�ci p�n� la urm� despre un adev�rat scandal a fost vorba, a �nt�rziat deschiderea sedintei cu aproximativ dou� ore. Oamenii, intr�nd �n sal� o dat� cu alesii locali, extrem de agitati, au dat drumul vorbelor, spun�ndu-si of-urile si slobozind acuze la adresa primarului Petru B�ia si a fostului viceprimar Constantin Gavrilut care, spuneau ei, �n calitate de membri ai Comisiei Comunale de Fond Funciar, ar fi pus de-a lungul timpului �n posesie f�r� a tine cont de ordinea �n care s-au obtinut hot�r�rile judec�toresti. „Avem hot�r�ri judec�toresti din 2008 si nici p�n� ast�zi nu am fost pusi �n posesie, iar acum ne spuneti c� nu mai este p�dure“, au afirmat oamenii. „Mai mult, ati dat p�dure la oameni care nu s�nt din comuna noastr�, iar pe noi ne-ati l�sat de izbeliste“. „De ce s-au dat cele peste 10.000 de hectare boierilor Sturdza, iar pe noi, care am f�cut r�zboiul, ne-ati trecut cu vederea ca si cum n-am fi aici de-o vesnicie? Trebuia �nt�i s� ni se dea nou�, c�ci si-asa Sturdza nu pl�teste impozit pe teren. Greul comunei tot pe noi, cei am�r�ti“, au mai vociferat muntenii. „Ni se spune despre 142 de hectare cu care am putea fi �mpropriet�riti c�tiva dintre noi. Dar ati v�zut c� acest teren nu mai are p�dure? Or noi c�nd am luptat pe front n-am avut jum�tate de pusc�, ci pusca �ntreag�. De ce s� ni se dea c�te o buc�tic� pe acest teren, iar pentru restul s� mai astept�m s� ni se dea prin comunele �nvecinate? La Pipirig, dup� cum ni se spune“. „Eu v� �ntreb de unde are at�ta p�dure fostul viceprimar, c�ci atunci c�nd a venit �n comun� avea numai o boccelut� si acum si-a f�cut palat“. „Si-a tinut copiii �n America, la studii, numai din leafa de viceprimar?“. Asa a sunat ploaia de acuze la adresa executivului din mandatul trecut, acuze spuse de c�tre poienari care, se pare c� adunaser� �n timp mult n�duf.
Prefectul n-a r�spuns la telefon si e asteptat �n comun�
La cele tin�nd de �mpropriet�rire s-au ad�ugat si altele tin�nd de exploatarea deficitar� a islazurilor, inclusiv de terenul alocat proiectului privind amenajarea Satului Medieval care, pentru poienarii prezenti vineri la prim�rie, nu prezenta nici un interes. „Acel teren, vreo 40 de hectare, este islaz comunal. Ce ne trebuie nou� sat medieval? S� fim l�sati �n pace, cu problemele si necazurile noastre“. Dintre cei care au vorbit am retinut numele unor oameni cu credibilitate, precum Vasile Alexandru, Vasile Florea, Gic� Iosub, Aftanas� Fer�str�oaru, Ion Todirel si lista ar putea continua. Necazurilor lor, convertite �n acuze, cu greu avea s� le tin� piept primarul B�ia care a �ncercat s� explice oamenilor c� totul a fost f�cut prin respectarea legii. Oamenii au cerut cu insistent� s� fie sunat prefectul, despre care auziser� c� la acea or� s-ar fi aflat la Hangu. La presiunea poienarilor, consilierul Doru Pung� a sunat prefectul, dar acesta n-a r�spuns la telefon. Si totusi, trebuia g�sit� o solutie de compromis pentru �nchiderea scandalului. S-a propus ca din comisia local� de punere �n posesie s� fac� parte pe l�ng� cei �ndrituiti prin lege si o parte dintre cet�tenii din Poiana Teiului, iar �mpreun� s� mearg� �n teren pentru a vedea calitatea forestier� a celor 142 de hectare, ca mai apoi acestea s� fie luate prin protocol de c�tre prim�rie si repartizate oamenilor proportional cu suprafata pe care prin hot�r�re judec�toreasc� au dreptul s-o primeasc�. Mai precis fiecare dintre cei aproximativ 300 de �ndrept�titi s� primeasc� c�te jum�tate de hectar, urm�nd ca restul s� fie repartizat, dup� cum propusese Prefectura, �n comunele �nvecinate. R�spunsul oamenilor a fost unul negativ, argument�ndu-si refuzul prin faptul c� unora li s-a dat p�dure de calitate, desi poate n-o meritau, iar lor doar scursuri forestiere. Oamenii, la rug�mintea unor consilieri locali, aveau s� p�r�seasc� sala cu greu, privirile lor d�nd senzatia ne�ncrederii, aceea precum c� iar�si li se va preg�ti o teap�. Cel mai conving�tor argument a fost promisiunea f�cut� de c�tre unii consilieri locali c�, �n cel mai scurt timp, li se va organiza poienarilor o �nt�lnire cu prefectul de Neamt. Abia atunci cei mai multi dintre oameni au s� p�r�sit sala, l�s�nd loc derul�rii sedintei de consiliu care, de ce s� n-o spunem, a fost la fel de furtunoas� ca preambulul acesteia.
|