LEGALITATEA FINANT�RII PARTIDELOR
Stat de drept?!
(Cazul N�stase)
1. Arhicunoscut �n tar� si �n str�in�tate, „cazul“, trecut prin toate „filtrele“ justitiei, este abordat si de c�tre reputatul publicist Cristian Ghinea mai �nt�i �n volumul „Eu votez DNA“, apoi �n revista Dilema Veche. Impresionat de competenta si de talentul cu care publicistul „atac�“ arz�toarea problem�, o reiau, la r�ndul meu, pentru cei care �mi fac onoarea s� m� citeasc�, cu mentiunea c� am atins, �n treac�t, chestiunea si �n textul anterior („Caracatita coruptiei“). Reiau discutia, din cauz� c� ea priveste o situatie aparent insolubil�: eradicarea finant�rii cu „bani negri“ a partidelor si a campaniilor electorale.
2. Pe scurt: �n 2004, Adrian N�stase, sef de partid si de guvern, candideaz� la functia de sef al statului. Are, deci, nevoie de bani, de multi bani, pentru campania electoral�. De unde bani? Aparent simplu: numeste pe cineva, apropiat, �n functia de sef al Inspectoratului de Stat pentru Constructii. La r�ndul lui, seful institutului organizeaz� un fel de concurs, intitulat „Trofeul Calit�tii“. La concurs particip� sute de firme de constructii, precum si institutii, oficii judetene si �ntreprinderi de stat, care, benevol sau mai putin benevol achit� o substantial� tax� de participare: un fel de, original� „sponsorizare“. Numai c� sumele depuse nu s�nt �ncasate de c�tre Inspectoratul de Stat pentru Constructii, ci de c�tre o firm� care cu acesti bani tip�reste afisele de campanie si alte materiale propagandistice privind pe candidatul Adrian N�stase.
3. Judec�torii care �l condamn� pe Adrian N�stase motiveaz� astfel sentinta: „campania electoral� a inculpatului a fost finantat� ilegal, cu fonduri ce trebuiau s� constituie venituri ale unei institutii publice si care au dep�sit aproape de patru ori veniturile declarate oficial; aceast� finantare ilegal� s-a realizat �n urma unei activit�ti infractionale s�v�rsite de complicii lui Adrian N�stase si aflati �n sfera de influent� a acestuia“. Deci, schema de finantare electoral� era flagrant ilegal�!
4. �n analele judiciare rom�ne este pentru prima oar� c�nd se dezv�luie, iat�, c� �n unele campanii electorale se cheltuie mult mai mult dec�t limita legal�. De unde se cheltuie? Din „pomeni“ electorale. Arunc� „pomanagiii“ banii pe fereastr�? Nicidecum. Ei practic� un sulfuros si gretos troc: „�ti dau bani pentru campanie, dar tu, candidat, dac� o s� c�stigi alegerile, o s� ai grij� de mine!“.
„Condamnarea lui Adrian N�stase la �nchisoare, cu executare, a provocat un adev�rat cutremur la esaloanele superioare ale clasei politice“
5. �n „Trofeul Calit�tii“, procurorii si judec�torii demonstreaz� cum functioneaz� aceast� profund ilegal� „schem�“: abuz de putere, folosirea unor firme paralele contabilit�tii oficiale a partidului pentru a ocoli limitele legale de cheltuieli, firme care presteaz� servicii, �n fapt ne�nregistrate. Numai Adrian N�stase a f�cut asa ceva? Se pare c� „schema“ este pus� �n lucru de mai toate partidele si c� mai toti politicienii de v�rf s�nt, astfel, susceptibili de a fi anchetati si judecati. Asa se explic� de ce condamnarea lui Adrian N�stase la �nchisoare, cu executare, a provocat un adev�rat cutremur la esaloanele superioare ale clasei politice, hot�r�te s� fac� totul pentru �nl�turarea procurorilor Kovesi si Morar, judec�torilor Ghica si Danilet din CSM (�nl�turare deja reusit�), a presedintei instantei supreme si pentru fr�narea „elanului“ anchet�rii si judec�rii „penalilor“ din partide etc.
6. �n fata procurorilor si judec�torilor Adrian N�stase declar� constant: „Nu s�nt vinovat! Nu am cunoscut aceast� schem� de finantare a campaniei electorale. Am avut contact direct cu putini dintre cei implicati �n aceast� cauz�“. Procurorii si judec�torii resping aceast� ap�rare cu aceast� motivare: „o afacere de o asemenea amploare nu poate fi cu totul autonom�, lipsit� de orice conexiune cu principalul s�u beneficiar. Este de neconceput ca un num�r at�t de mare de persoane s� actioneze concertat �n beneficiul alteia cu care nu se afl� �n relatii apropiate, intime sau de prietenie, f�r� stirea acesteia, persoan� (Adrian N�stase) care, prin ipotez�, nu doar c� nu a determinat conduita celorlalti, dar nici nu va afla vreodat� despre „binele“ care i s-a f�cut cu forta. Aceast� ipotez� nu este plauzibil�, �n conditiile �n care toate persoanele implicate stiau c� actioneaz� ilegal. Desi stiau c� �ncalc� legea ei au f�cut-o, sper�nd c� N�stase va deveni seful statului, �nc�t nu aveau dec�t de c�stigat“.
7. Procurorii si judec�torii resping, deci, ap�rarea de tipul „n-am stiut, n-am auzit“, argument�nd c� „nimeni nu se apuc� s� str�ng� c�teva milioane de euro pentru altcineva, f�r� ca acel altcineva s� stie si f�r� a se astepta ceva �n schimb, dup� alegeri“. Dup� o asemenea sentint� este lesne de �nteles panica st�rnit� printre politicieni si repetatele, diversele lor �ncerc�ri - mai mult sau mai putin f�tise - de a pune cu „botul pe labe“ justitia...
8. Poate c� unii cititori se �ntreab� de ce este repus pe tapet „Cazul N�stase“, c�t� vreme acest caz este, cumva, �nchis: omul a executat (fie si �n parte, fiind eliberat conditionat) pedeapsa. La o asemenea eventual� obiectie exist� dou� r�spunsuri. Primul �l priveste chiar pe condamnat care nici �n acest moment nu-si recunoaste vinov�tia si este departe de a se c�i pentru ceea ce a f�cut. Dimpotriv�, el se consider�, constant, o victim� a unui proces politic, iar o anumit� parte a presei �l vede chiar ca pe un fel de victim� national�, un fel de martir.
„Cum s� �nchizi un prim ministru pentru o chestiune pe care multi alti politicieni o fac?!“
9. Al doilea motiv pentru care acest caz se poate, �n continuare, discuta: poate el schimba mecanismul de functionare al sistemului finant�rii partidelor si campaniilor electorale? �ntrebarea este stringent� deoarece unele ziare si nu putini oameni de bun� credint� cred c� prin punerea �n libertate a lui Adrian N�stase el este reabilitat, aproape exonerat de orice presupus� vin�. Astfel, se poate explica reactia ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu (la r�ndul s�u judecat de instanta suprem� pentru o pagub� imens�), care nu se sfieste s� declare public: „cum s� �nchizi un prim ministru pentru o chestiune pe care multi alti politicieni o fac?!“ „Ce «chestiune», domnule ministru?“, �l �ntreab� stupefiati ziaristii. „A g�sit solutii pentru a finanta campania electoral�“, r�spunde senin domnul ministru. Deci, domnul ministru nu neag� natura ilegal� a „solutiei“ g�site de N�stase, ci ne �nvinuieste pe noi c� ne-am g�sit s�-l �nchidem pentru at�ta lucru.
10. Avem deci, iat�, motive s� ne temem c�, �n continuare, destui politicieni cred c� este „treaba“ lor s� g�seasc� „solutii“ adic� s� se „descurce“ �n campaniile electorale si nu numai acolo. Asta e „treaba“ lor, nu a noastr�, a celorlalti si, cu at�t mai putin, a justitiei. Procurorii si judec�torii s�-si vad� de treburile lor si s� nu-si bage nasul �n „oala“ politicienilor, „oal�“ care desi „fierbe“ de este gata s� dea �n foc, nu este „oala“ oamenilor legii...
11. De aceea, pe bun� dreptate, observ� analistii politici (Ghinea etc), la recentele alegeri interne din PDL, Monica Macovei, lidera reformistilor din partid (Cristian Preda, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Sever Voinescu etc) a fost privit�, de cei peste 4.500 de delegati ca o curiozitate. Motivul acestei inedite „priviri“ a fost sintetizat de cine credeti? De Marian Vanghelie, care a declarat: „Macovei n-are nici o leg�tur� cu ce se �nt�mpl� �n lumea real�“ si „e un pic extraterestr�“. �n pauz�, delegatii i-au l�udat pe reformisti, dar nu i-au votat. De ce? Simplu: ei, reformistii, s�nt simpatici, dar de neales deoarece nu fac parte din reteaua de partid si parc� ar veni din alt film, din alt� lume dec�t majoritarii partidului.
12. Ei bine, „majoritarii“ stiu cum functioneaz� finantarea partidului, cum merge „treaba“ �n „sala masinilor“. „Masin�ria“ (faimosul ESTABLISHMENT) e totul!, iar aceast� complicat� masin�rie este foarte greu de reformat si, mai ales, de schimbat. Astfel, putem �ntelege mai usor „drama“ lui Adrian N�stase: constient de complexitatea „masin�riei“ el nu a f�cut altceva dec�t s� �ncerce s� se „descurce“, adic� s� fac� exact ceea ce activul partid astepta ca el s� fac�.
„Pr�busirea lui N�stase s-a datorat neobisnuitei lui l�comii de putere si de avere“
13. Dac� for�m mai �n ad�ncul acestei „mizerii“, d�m peste lucruri, se pare, mult mai grave: dosarul „Trofeul Calit�tii“ - �n care N�stase a fost condamnat - a fost disjuns (desp�rtit) din dosarul „M�tusa Tamara“, care, la r�ndul lui, a plecat de la o sesizare penal� (foarte am�nuntit si bine documentat�, sprijinit� pe probe irefutabile, adic� de ne�nl�turat), conform c�reia N�stase luase spag� o... cas� de la persoana pe care, la schimb, o numise �n fruntea Inspectoratului de Constructii. Aceleasi persoane din Inspectoratul de Constructii au fost folosite si �n procurarea de „bani negri“ necesari campaniei electorale. Pr�busirea lui N�stase s-a datorat, deci, neobisnuitei lui l�comii de putere si de avere: a vrut si case (c�te?!) si sefia statului. Curiosi din fire, procurorii au pornit la verificarea sus-mentionatei sesiz�ri penale si, tot verific�nd, si-au pus m�inile �n cap c�nd au v�zut peste ce au dat...
14. Si dac� s-a ajuns p�n� aici cu „s�p�turile“ este firesc ca electoratul s� �ntrebe si s� se �ntrebe: care-i treaba cu sistemul de finantare al partidelor politice din Rom�nia si al campaniilor electorale? Legea, ce spune legea? R�spuns: avem legi privind finantarea, legi care se refer� at�t la plafonarea sumelor, c�t si la transparenta provenientei lor. Numai c� aceste prevederi legale nu se prea aplic�. De ce? De aceea. De decenii, politicienii continu� s� cread� c� asta este „treaba“ lor intern�, „treab�“ pe care o rezolv� cum cred ei c� (le) este mai bine. Si nu-i controleaz� nimeni? Ba da, legea spune c� ei ar trebui s� fie controlati de Autoritatea Electoral� Permanent� si de Curtea de Conturi, dar, ca un f�cut, sistemul de control este defectuos...
15. Dac� partidele, staf-urile lor si proprii lor „controlori“, nu respect� cu strictete legea, s-ar putea ca acest control s� fie preluat de procurori? Greu de crezut si de realizat. La „Cazul N�stase“ s-a ajuns �nt�mpl�tor, pornindu-se de la o sesizare de rutin�, iar derularea anchetei si a procesului a fost ca „st�rnirea“ unui roi de viespi: politicienii i-au acuzat pe procurori de partizanat... politic. Nici judec�torii nu au sc�pat de aceast� diabolizare si �nvinuire, �nc�t au avut nevoie de mult curaj ca s� mearg� p�n� la cap�tul lui cu desf�surarea procesului.
16. Poate c� finantarea legal�, mai presus de orice b�nuial�, a partidelor si a campaniilor electorale s-ar putea face dac� legislativul (Parlamentul) ar hot�r� ca banii, toti banii necesari, s� fie alocati de la buget. Atunci, si numai atunci, suspiciunile ar �nceta. �ntrebarea �ntreb�rilor este �ns� alta: accept� marele public, societatea civil�, electoratul, cresterea semnificativ� a sumelor primite de partide de la buget?
descurceN.R.: Intertitlurile acestei analize apartin Redactiei Monitorul.
|