COMOARA DE LA PICIORUL SFINTEI MESE DIN ALTAR
• p�rticele din moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost descoperite anul trecut �n Catedrala de la Roman • despre ele a scris si Mitropolitul Dosoftei al Moldovei si Sucevei, �n opera „Viata si petrecerea sfintilor“ (1682-1686) • moastele erau �ns� de neg�sit • de la un preot de la M�n�stirea V�ratec s-a aflat c� el le ascunsese �ntr-un dul�pior de la piciorul Sfintei Mese din altarul catedralei • racla cu sf�nta p�rticic� va fi purtat� �n pelerinaj pe 24 martie, �n Duminica Ortodoxiei n
Crestinii s-au �ntrebat adesea de ce Sf�nta Cuvioas� Parascheva �i este ocrotitoare si de unde aceast� idee a domnitorilor musatini ca �n Roman s� zideasc� o biseric� �nchinat� sfintei. Aceasta se datoreaz� faptului c� aici exista deja, credem c� �nc� de la �ntemeierea episcopiei, o p�rticic� din moastele Sfintei Cuvioase Parascheva. Argumentele le reg�sim �n �ns�si istoria Catedralei arhiepiscopale din Roman. Cercet�nd documentele mai vechi, aflate �n biblioteca arhiepiscopiei, s-a constatat c� multi pelerini veneau la Catedrala Episcopiei Romanului s� se �nchine la o p�rticic� din Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva si s� venereze felonul Sf�ntului Ioan Gur� de Aur, pe care, odat� pe an, chiriarhul romascan �l �mbr�ca la Sf�nta Liturghie, �n ziua de 13 noiembrie (a se vedea consemnarea diaconului patriarhului Meletie al Antiohiei, Paul de Alep, din sec. al XVI-lea). Mitropolitul Dosoftei, �n opera sa „Viata si petrecerea sfintilor“ (Iasi, 1682-1686), vorbeste despre existenta unei p�rticele din moastele Sfintei Parascheva �n Catedrala de la Roman, la care el �nsusi se �nchina. „Si petrece p�n� ast�zi Sf�ntul ei trup neputred, plin de tot mirosul cel scump, de se umple sufletul omului de bucurie sufleteasc�, s�rut�nd acele sfinte de Dumnezeu cinstite moaste. Dintr-o palm� a Sfintiei sale este la Sf�nta Episcopie de Roman o bucat� si la Buciulesti (ast�zi o biseric� �n ruin�, l�ng� Buhusi, �n teritoriul canonic al Episcopiei de Roman) un deget, adus din Tarigrad de Dumitrasco Logof�tul, precum mi-a spus Iordachi Sp�tarul, la masa Dabijei Vod�, Dumnezeu s�-i pomeneasc�. Si eram eu smerit Dosoftei episcop la acel sf�nt scaun la Roman. Si-am adeverit c� am v�zut de multe ori sfintele moaste, s�rut�ndu-le si slujind cu soborul, acum �n zilele noastre, precum zice Scriptura: c� p�m�ntul se roade si se schimuseste, �n toti vecii schimb�ndu-se, p�n� la primeneala cea de apoi, c�nd va �nnoi Dumnezeu fata p�m�ntului. Aceluia slava si puterea �n veci. Amin!“. Despre existenta acestor moaste ale cuvioasei la Roman consemneaz� si reputatul episcop-c�rturar Melchisedec Stef�nescu, �n tratatul intitulat „Viata si minunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva si istoricul sfintelor ei moaste“.
Demersuri pentru g�sirea sfintei p�rticele
Pornind de la textele Mitropolitului Dosoftei si a Episcopului Melchisedec Stef�nescu, p�rintii slujitori ai Catedralei arhiepiscopale din Roman, sub �ndrumarea PS P�rinte Episcop Ioachim B�c�uanul, au �nceput s� fac� de mersuri pentru a identifica aceste p�rticele de sfinte moaste, care disp�ruser�, �n mod cu totul straniu, �nc� din perioada comunismului. Au fost �ntrebati o parte dintre p�rintii slujitori si eclesiarhi, care au slujit �n ultima vreme la Catedrala arhiepiscopal�. Desi majoritatea avea cunostint� de existenta moastelor, nimeni nu putea indica locul unde s-ar afla acestea. Contact�ndu-l pe P�rintele Constantin Catan�, fost mare-eclesiarh al Catedralei de la Roman p�n� �n anul 1986 (actualmente preot la M�n�stirea V�ratic) s-au aflat mai multe detalii despre fragmentele de sfinte moaste ale Cuvioasei Parascheva aflate �n catedrala de la Roman. P�rintele Catan� a relatat faptul c�, �n anul 1986, c�nd a fost obligat de autorit�ti s� p�r�seasc� postul de eclesiarh, a asezat aceste sfinte moaste, �mpreun� cu altele, �ntr-un dul�pior de la piciorul Sfintei Mese din altarul catedralei, g�ndind c� acolo vor fi protejate. Apoi, n-a mai stiut ce s-a �nt�mplat ulterior cu sfintele odoare. Cum la Sf�nta Mas� nu s-a mai intervenit de peste 150 de ani, preotii catedralei au aflat acest dul�pior �ntocmai cum fusese descris. Aici s-a g�sit, anul trecut, �ntre altele, si o cutie arhaic� pe care era mentionat c� moastele au fost depuse acolo de pr. Catan�, si care continea o cutie mai mic�, dup� aspect veche de c�teva sute de ani, �n care s-au g�sit moastele cuvioasei cu p�rticele din caseta original�, din argint.
Pretioasa relicv� si pelerinajul din Duminica Ortodoxiei
P�rticica sf�nt� este metacarpianul III, cu aspect de culoare galben� frumos mirositor, cu firicele de tesut, care a fost �mbr�cat �ntr-un relicvariu care la unul dintre capete are o verig�. Relicvariul este �ntr-o avansat� stare de degradare, partea metalic� fiind foarte subtire, exist�nd riscul ca la prima atingere s� se rup�. „Cum au ajuns la Roman p�rticele din m�na Sfintei Parascheva? �n lipsa documentelor, recurgem la logica istoriei. Dup� cum se stie, Voievodul Alexandru cel Bun a avut o domnie relativ pasnic� �n Moldova, de aproape 32 de ani. Este cel care, �ntre musatinii epocii, a consolidat statul medieval independent asezat �ntre Carpatii Orientali si Nistru si s-a preocupat de obtinerea autonomiei eclesiale a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Se stie, de asemenea, c� a fost un bun prieten al �mp�ratului Manuel al III-lea Paleologul. Trebuie amintit si faptul c� �n acea perioad� turcii se apropiau de portile Costantinopolului, care aveau s� cad� nu mult dup� epoca lui Alexandru cel Bun. Patriarhul Constantinopolului si �mp�ratul f�ceau eforturi pentru supravietuirea imperiului crestin. De multe ori, patriarhul ecumenic, cu acordul �mp�ratului, oferea anumite daruri spirituale inestimabile (icoane, relicve ce au apartinut sfintilor, uneori chiar sfinte moaste) ca r�splat� pentru sustinerea material� pe care o primeau. Iar Alexandru cel Bun ajut� Constantinopolul sub diferite forme si a primit daruri duhovnicesti. Este vorba despre Icoana Maicii Domnului de la M�n�stirea Neamt, Icoana Sfintei Ana de la M�n�stirea Bistrita (pe prima sotie a lui Alexandru cel Bun a chemat-o Ana si avea s� fie �nmorm�ntat� la Bistrita, �n 1418), si, pentru c� la Roman voievodul �nfiintase episcopie, a d�ruit aici felonul Sf�ntului Ioan Gur� de Aur si relicvariul cu o p�rticic� din moastele Sfintei Parascheva“, a precizat Preasfintitul Ioachim B�c�uanul, Arhiepiscop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bac�ului. �ntruc�t la finele anului 2012 s-au reg�sit si fragmentele din sfintele moaste ale Cuvioasei Parascheva, �n Duminica Ordodoxiei, Centrul eparhial de la Roman are �n program organizarea unei procesiuni �n municipiu, cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Ocrotitoarea Moldovei
Cuvioasa Parascheva sau Sf�nta Vineri, cunoscut� si sub numele de Paraschiva, este venerat� �n Biserica Ortodox� Rom�n� si este patroan� (ocrotitoare) a Moldovei. Ziua de pomenire este 14 octombrie. S-a n�scut �n 1025, �n sudul Dun�rii, la Epivanta Traciei (ast�zi Selim-Pasa, pe coasta de nord a M�rii Marmara), fiind educat� de bunic� si mam� care au �ndreptat-o spre calea bisericii. Dup� moartea tat�lui �ntr� �n M�n�stirea Maicii Domnului din Heraclia Pontului. Dup� cinci ani, ea �ntreprinde un pelerinaj la Ierusalim, Betleem, Golgota si �n pustiul Iordanului. Duce o viat� sever�, postind, rug�ndu-se si dormind pe rogojini. Faptul c� vinerea, ziua r�stignirii M�ntuitorului, o petrecea �n post negru, i-a adus si numele de Sf�nta V�neri. Sf�nta se stinge din viat� la 14 octombrie 1050 pe o corabie care o ducea spre Epivanta. Trupul ei este p�r�sit de marinari pe un t�rm si g�sit de un sihastru. Depus �n biserica Sf�ntii Apostoli din Constantinopol, trupul este adus apoi la T�rnova, fiind insistent cerut de Ioan Asan al II-lea. Dup� ce orasul este distrus de sultanul Baiazid, �n 1393, moastele s�nt cump�rate de Mircea cel B�tr�n si aduse �n Tara Rom�neasc�. Dezastrul de la Nicopole din 1396 aduce si pierderea moastelor care s�nt d�ruite de sultan Anghelinei, kneaghina Serbiei. Suleiman al II-lea, noul sultan, distruge �ns� Belgradul �n 1521 si Sf�nta este dus� la Istanbul. Domnul Moldovei, Vasile Lupu, �mpreun� cu mitropolitul Varlaam adreseaz� sultanului Murad al IV-lea rug�mintea de a cump�ra moastele. Cu sprijinul patriarhului Partenie din Constantinopol si contra a 300 de pungi cu aur, rug�mintea lor este acceptat� si sf�nta este adus� �n 1641 �n Moldova si depus� la biserica Trei Ierarhi. Dup� construirea Catedralei Mitropolitane moastele s�nt depuse aici, fiind duse �n Basarabia �n timpul primului r�zboi mondial si readuse la Iasi, �n 1922. �n timpul celei de a doua conflagratii s�nt ad�postite la Bucuresti din 1942, la M�n�stirea Ciorog�rla si apoi la Pas�rea. Din 1945 ele revin la Iasi, ziua de 14 octombrie aduc�nd �n str�vechea cetate zeci de mii de crestini din toate colturile t�rii.
|