Vai de Speranta lor si-a noastr�!
• ieri, celor care locuiesc �n cartierul Speranta li s-a f�cut cur�tenie • tot f�r� bani, pentru c� asa s-au obisnuit • autorit�tile au fost constr�nse s� intervin� pentru igienizare, de fric� s� nu se �nc�lzeasc� vremea si s� explodeze infectiile • desigur, romii nu s-au �nghesuit la lopeti, cei mai multi prefer�nd s� priveasc� prin perdele de la geamuri si s� stea cu tigara �n coltul gurii • �ntr-o hal� care �n mai putin de jum�tate de an a ajuns ruin�, niste puradei b�teau mingea de cum s-a f�cut ziu� • povestile acestor copii �ngrozesc • ei recunosc c� nu i-a interesat scoala, ci s� fac� bani • cum �i procur�... numai ei stiu • �nceput de zi ur�t, la propriu si la figurat, pentru cei din cartierul Speranta, fie ei locuitori ai zonei, oameni veniti �n interes de serviciu, autorit�ti care au datoria de a supraveghea cartierul sau ziaristi solicitati de c�tre reprezentantii Prim�riei Piatra Neamt s� vad� cu ochii lor cum se �ntretin din banul public zeci de familii. Scopul era s� ridice sutele de metri cubi de gunoaie adunate �n ultimele luni. Conform programului, igienizarea era programat� s� demareze la ora 8. Asa c� la termenul stabilit, o wol� cu niste roti cu diametru de peste un metru s-a apucat s� excaveze �n mormanele de „nesimtire“. Stratul de gunoaie dep�sise jum�tate de metru �n grosime. De sus �ncepuse s� curg� pic�turi m�runte de ploaie, care parc� p�trundeau p�n� la oase. Dar aveam s� constat�m umezeala din aer si de pe haine era o nimica toat� comparativ cu ceea ce avea s� urmeze. Am uitat si de v�l�tucii de ceat� care ne luaser� ochii c�nd am p�sit pe p�m�nt de Speranta, c�nd am simtit mirosurile de la gunoaie. Ce duhori! Merit� felicitati cei care locuiesc �n zon� pentru c� rezist� cu asa mirosuri pestilentiale! Cu nasul �n gulere, �ncerc�m s� p�sim peste dejectii, c�ini care nu se tem de nimeni si nimic, peste ciulini, sticle sparte, bidoane, troace despre care nu te duce mintea ce-or fi fost „la viata lor“. Greu de imaginat cum niste oameni pot produce asemenea mizerii, de unde provin ele, ce fac pentru a ap�rea pe fata p�m�ntului asa ceva. Facem pasi mari, sper�nd s� nu ne scufund�m �n mini-halda de gunoi. Un ursulet de plus care nu mai avea toate picioarele, ar�ta schimonosit de parc� trecuse prin practici wu-du. O p�pus� �si p�strase latele blonde, chiar dac� fusese abandonat� la gunoaie. Niste javre de c�ini c�utau ceva prin mormane. Ce-or putea ei s� m�n�nce de pe acolo, nu ne duce mintea!
Hala - terenul de fotbal
�n ciuda muncii grele pe care o f�ceau cei de la Brantner, care se luptau cu mizeria, etnicii c�rora li se datoreaz� halda de gunoi st�teau �n cas�. Ce au mai l�sat din casele care le-au fost date de c�tre prim�rie, pentru c� aveam s� ne convingem de ce s�nt �n stare s� fac� �n c�teva luni. Autorit�tile ne arat� ce a mai r�mas din halele F1, F2 si F3, �n care fuseser� b�gate c�teva zeci de familii. Pare incredibil cum din zeci de garsoniere, asezate de o parte si de alta a unui hol lung, au mai r�mas parte din peretii exteriori. Nici cu acoperisul din asbest n-au fost mai milosi si l-au zdrobit si pe el. Pe ici, pe colo, ne putem �nchipui cum ar�tau garsonierele, pe unde erau b�ile... Dup� un colt de zid chiar se vede o cad� ce n-a mai prezentat interes pentru a fi valorificat� si a c�zut molozul din jur pe ea. Parc� e greu de crezut c� acolo au fost locuinte dotate cu tot ce trebuie pentru a tr�i civilizat. Pe l�ng� b�i, acele spatii aveau si centrale termice care functionau pe baz� de gaz metan pentru a asigura apa cald� si �nc�lzirea. Acum, din toate acele spatii a ap�rut un h�u �n care se distreaz� puradeii. Pe un perete, au r�mas niste h�rtii tip�rite cu chipuri de sfinti, care parc� str�juiesc �nc�perea. Desi era o or� destul de mic� m�car pentru p�rintii lor, care �nc� nu scoseser� nasul la aer, copiii jucau fotbal �n incinta unei hale. Unul dintre ei e din vestitul clan Saulea, care rade tot ce �i iese �n cale. Ne priveste sfid�tor si ne r�spunde �n doi peri la c�teva �ntreb�ri pe care i le adres�m din curiozitate. R�de c�nd aude c� ar putea face pusc�rie dac� nu se las� de fapte antisociale si zice c� e treaba lui. Abandon�m discutia, ca s� nu ne trezim c� ne reproseaz� ceva si vorbim cu alti doi „fotbalisti“. Unul, m�ndru nevoie mare c� a r�mas repetent, de fapt b�nuieste c� e asa pentru c� n-a mai dat de foarte mult� vreme pe la scoal�, caut� s� ne explice c� el chiar are ocupatie. �l �ntreb�m cum �l cheam� si ne zice cel de al�turi - „Chioru�'“. Numele real nu l-am mai aflat... „Io am treaba mea! Trebuie s� caut fier vechi, s�-l v�nd si s� fac bani. �mi cump�r dulciuri, m�ncare... Ce s� fac la scoal�?“. Un puradel mai mic �ncearc� s� ne spun� c� de fapt „Chioru�'“ fur� tot ce-i iese �n cale, dar nu apuc� s� termine de avea de zis si primeste un sut �n fund de ne doare si pe noi. �ncerc�m s� potolim spiritele, dar constat�m cu stupoare c� minorii se distreaz� de mama focului si nici vorb� de sup�rare.
Nici Wola n-a rezistat
Wola de la firma Bratner munceste de zor, umple remorci, forteaz� motorul, �si face loc printre d�r�p�n�turi si de-odat� se aud niste �njur�turi. Soferul avea s� constate c� ditamai cauciucul a fost t�iat. Mastodontul r�m�ne tintuit si se asteapt� echipa mobil� care s� vin� s� rezolve pana. Pret de vreo zece minute, c�tiva fl�c�i din zon� au iesit �n fata cosmeliilor, c�ut�nd s� �si fac� si ei de treab�. Nici nu s-a auzit bine c� s-a stricat masin�ria si etnicii au si abandonat treaba. De dup� niste perdele rupte, �nnegrite si at�rnate pe la geamuri, c�teva doamne priveau spre cei ce munceau. Una chiar savura cafeluta de dimineat�, st�nd cu tigara �n coltul gurii la fereastra spart�. Altele dou�, care se pl�ng c� n-au avut noroc pe lume s� aib� asa semeni, ne povestesc cum ar face locul lun�, dar parc� n-au suficient elan. Ne minun�m de ce le iese pe gur� si cu ce curaj �nfrunt� si autorit�tile, repros�ndu-le c� nu s�nt suficient de atente la problemele lor. Printre reprosuri se num�r� si neridicarea gunoiului la timp, lucru care ar trebui f�cut f�r� a se cere bani, pentru c� ei n-au de unde s� pl�teasc�, dar nici nu e normal s� fie l�sati cu mizeria la nas! De la c�tiva metri �nl�time, o pas�re priveste tot spectacolul. Probabil o deranjeaz� c� i-a fost deranjat� movila de gunoaie, asa c� �si freac� ciocul de st�lpul de beton r�mas de oarece vreme f�r� fire si zboar� mai departe. C�ut�m drumul s� iesim din mizerii si parc� ne ajut� s� uit�m de aceast� experient� mizer� p�n� si soarele, care se iteste dintre nori. Desi ajunsesem pe o vreme ur�t� si umed�, sc�p�m de calvar pe un soare care vrea s� par� prietenos. Ne conduce un politist local care ne-a povestit o �nt�mplare greu de crezut. De cur�nd, un coleg de-al s�u care locuieste aproape de Speranta, a fost sunat de sotie pentru a-i spune c� le-a disp�rut din cas� masina de sp�lat rufe. Culmea, politistul chiar se �nt�lnise �n timpul patrul�rii cu o c�rut� �n care erau c�tiva etnici si o masin� de sp�lat rufe, dar nu i-a trecut prin minte c� ar fi a lui. Politistul local care ne povestea �nt�mplarea ne-a spus c� si-a sf�tuit colegul s� mearg� la „fier vechi“ si a avut norocul s� �si g�seasc� masina. Ba, mai mult, de acolo si-a recuperat si un vas din fier, care le-a iesit hotilor �n cale, dar de care sotia nu avea habar c� ar fi disp�rut. Martor la aceast� experient� a fost Monica Anton, viceprimar de Piatra Neamt, care nu a evitat s� le spun� etnicilor c� dac� nu se pun pe calea cea dreapt�, bine nu le va fi: „Nu am s� mai tolerez ce s-a �ntamplat aici, nu voi permite s� se �nt�mple si �n V�leni 2. Acolo, clar nu mai permit. �n primul r�nd ne-am apucat de cur�tenie. De-acum toleranta este zero. Vom arunca aceste mizerii, iar elementele negative din aceast� comunitate vor pleca. S-au f�cut pl�ngeri penale la Parchet, se vor c�uta vinovatii pentru distrugerile f�cute. La Locativserv am vorbit s� se calculeze pentru fiecare caz datoria si s� fie trasi la r�spundere datornicii. Nu se mai poate asa! Le dai gratis un bun, iar ei �l distrug! E inadmisibil s� te uiti cum 48 de familii si vreo140 de persoane �n total au putut produce aceste mormane de moloz si au pretentii ca tot cu cheltuieli de la bugetul local s� fie c�rate“.
|