Alunitele, semn de frumusete sau un semn cert de boalďż˝?

• toatďż˝ lumea are alunite care de multe ori sďż˝nt considerate cďż˝ dau farmec femeilor • din pďż˝cate, multe sďż˝nt semne ale cancerului de piele • este unul dintre cele mai agresive forme de cancer • consultul dermatologic este obligatoriu ďż˝n momentul ďż˝n care alunitele sďż˝nt neregulate ca formďż˝, cresc ďż˝n volum sau sďż˝ngereazďż˝ •

Fiecare din noi are corpul „ďż˝nsemnat“ cu aceste mici formatiuni, considerate a fi adevďż˝rate accesorii de ďż˝nfrumusetare ďż˝n toate timpurile. Ceea ce putini dintre noi cunosc este cďż˝ alunitele pot prezenta un pericol ascuns si cďż˝ atitudinea indiferentďż˝ fatďż˝ de ele poate genera uneori o tragedie, prin transformarea acestora ďż˝n melanom, unul din cele mai devastatoare cancere. Anual, ďż˝n lume sďż˝nt ďż˝nregistrate 100.000 de cazuri noi de ďż˝mbolnďż˝vire cu acest tip de cancer. Medicii spun cďż˝ si la noi anual se depisteazďż˝ zeci de cazuri de cancer de piele, iar procentul creste de la un an la altul.

Oricine le are pe corp

Fiecare persoan� adult� are m�car o alunit� pe corp, fie pe abdomen, fie pe spate, pe fat� sau pe brate. De obicei, ele s�nt localizate �n zonele mai expuse la radiatia solar�. �n mod normal au forma unor pete mici cu forma neregulat�, de culoare galben�, cafenie, brun�, neagr� sau alb�struie. Spre deosebire de pistrui sau petele pigmentate de pe corp, alunitele nu �si schimb� culoarea si nu se estompeaz�, au pigmentul mai dens si mai profund �n piele. Dermatologii spun c� o sut� de alunite s�nt prea multe pentru o persoan�. Cele mai multe alunite apar �n primii 30 de ani de viat�, rar pot ap�rea dup� v�rsta de 40 de ani. Majoritatea alunitelor s�nt inofensive, �ns�, �n anumite cazuri, acestea pot deveni cancerigene. Supuse unui risc major s�nt si alunitele a c�ror culoare se schimb� �n timp. Dac� alunitele se m�resc, �si modific� forma, s�ngereaz� sau apar m�nc�rimi �n jurul lor, mai ales dup� un traumatism sau expunere la radiatia ultraviolet�, adresati-v� de urgent� medicului oncolog.

Evolutie agresivďż˝ si imprevizibilďż˝

Toate persoanele pot dezvolta cancer de piele si melanom. Un risc mai mare prezint� �ns� cei care au piele deschis� la culoare, ochi albastri sau verzi, p�r blond sau roscat, istoric de arsuri solare severe, alunite numeroase sau istoric familial de cancer cutanat. Melanomul se dezvolt� frecvent la nivelul alunitelor agresate prin traumatisme mecanice (zg�riere, frecare, �ntepare etc.) sau prin expunere exagerat� la razele ultraviolete (radiatii solare naturale sau �n timpul sedintelor la solar). Dup� constituire, melanomul are o evolutie rapid�, galopant�, cu metastazare rapid� la nivelul organelor interne. Pentru a surprinde �n faza c�t mai precoce transformarea malign�, se recomand� urm�rirea aspectului alunitelor, elementul cel mai important fiind observarea modific�rii aspectului lor (dimensiune, culoare, margini etc.). Orice modificare suspect� a alunitei necesit� consultul urgent de specialitate. De obicei, dac� alunita prezint� pericol, se �nl�tur�. Dermatologii spun c� excizia (�nl�turarea) alunitelor modificate este singura metod� terapeutic� eficient� si de prevenire a melanomului. Interventia de �nl�turare a alunitei se efectueaz� sub anestezie local�, iar cea de �nl�turare a melanomului - sub anestezie general�. Nu exist� nici un risc de dezvoltare a melanomului dup� �nl�turarea alunitei dac� interventia chirurgical� este executat� corect. Pe l�ng� �nl�turarea chirurgical�, tratamentul melanomului include scheme de chimioterapie si imunoterapie. Supravietuirea la cinci ani depinde, �n primul r�nd, de faza �n care a fost depistat� maladia, de corectitudinea actului operator si de factori ce tin de persoana �n cauz� (fond hormonal, starea sistemului imun etc.).

Profilaxia este simplďż˝

�n perioada c�nd soarele este at�t de generos cu noi, ar trebui s� evitati totusi expunerea exagerat� la razele ultraviolete, mai ales dac� faceti parte din grupul de risc pentru melanom sau alte tipuri de cancer de piele. Dac� aveti fire de p�r �n alunit�, nu le epilati sau smulgeti, t�iati-le c�t mai scurt cu o forfecut� si c�t mai atent, pentru a nu leza alunita. �n nici un caz nu este permis� ruperea, �nteparea, t�ierea sau alte tipuri de traumatizare a alunitelor. Evitati, de asemenea, expunerea lor la ap� fierbinte. Dac� alunita este de dimensiuni mari, se afl� �ntr-o regiune unde este usor supus� traumatismului minor frecvent (�ncurc� �n timpul piept�natului, �mbr�catului etc.), este recomandabil� �nl�turarea ei. Procedura este una relativ simpl�, cicatricea postoperatorie este fin� si nu comport� pericol de malignizare. Nu uitati c� adresarea la timp dup� un consult de specialitate v� poate salva viata.

Cum stim dacďż˝ o alunitďż˝ se malignizeazďż˝?

Prin cresterea ei rapid�, prin faptul c� se �nchide la culoare, devine dureroas� si provoac� m�nc�rimi. Un semnal de alarm� constituie aparitia �ntr-un timp foarte scurt a unui num�r foarte mare de alunite, si apropiate una de cealalt�. Care este diferenta dintre o alunit� normal� si una periculoas�? Nu num�rul mare de alunite trebuie s� te �ngrijoreze, ci aspectul lor! O problem� care ar indica faptul c� ceva nu e �n regul� ar fi atunci c�nd alunita si zona din jurul ei provoac� m�nc�rimi. O alunit� normal� are diametrul ce nu dep�seste 6mm, dar s�nt si alunite mai mari, care pot s� cuprind� portiuni mai mari ale corpului. Astfel de alunite trebuie atent supravegheate, pentru c� prezint� un risc mai mare de a deveni cancerigene. Alunitele normale pot fi de diferite forma: plate, putin iesite �n exterior, netede sau cu striatii. Multe au crescute pe suprafata lor si fire de p�r. Cum arat� o alunit� care nu prezint� pericol? Aceasta este uniform� si culoarea �ntre cafeniu si brun �nchis; diametrul nu este mai mare de 6 milimetri, are marginile bine conturate, chiar dac� variaz� putin culoarea. Cum arat� o alunit� cu probleme? Este asimetric�, ceea ce �nseamn� ca jum�t�tile ei nu s�nt identice; are marginile neregulate; prezint� mai multe culori, �mp�rtite neregulat pe toat� suprafata; �si modific� culoarea de-a lungul timpului; culoarea este prea evident�; au dimensiunea mai mare dec�t cele normale si o structur� diferit�. Pentru a nu face cancer de piele, �n primul r�nd trebuie s� nu traumatizezi alunitele. In al doilea r�nd, trebuie s� nu exagerezi cu bronzul. Indicat este s� te expui la soare p�n� la ora 11.00 dimineata si dup� ora 16.00 si folosind emulsii de protectie solar�. Verific� permanent aspectul alunitelor tale si vezi dac� nu au ap�rut mai multe �n ultimul timp. Pentru orice modificare important�, mergi imediat la medicul dermatolog. F�-ti o consultatie o dat� la 6 luni pentru a putea depista din timp alunitele care pot s� devin� maligne.

Sunt alunitele periculoase?

„Poti sďż˝ mori dacďż˝ ďż˝ti scoti o alunitďż˝. Mai bine nu umblďż˝m la ea“ este replica pe care o primesc cel mai frecvent medicii cďż˝nd propun cuiva sďż˝ ďż˝si excizeze o leziune pigmentarďż˝, urmatďż˝ de opusul ei: „Vreau sďż˝ ďż˝mi scot toate alunitele de pe corp, ca sďż˝ nu mor din asta“. Prima frazďż˝ se poate explica prin faptul cďż˝ au fost vremuri ďż˝n care nu se stia mare lucru despre propagarea melanomului cďż˝tre alte organe vitale. Medicii ardeau cu electrocauterul sau laserul sau tďż˝iau fragmente din petele colorate de pe piele, fďż˝rďż˝ sďż˝ studieze ďż˝n prealabil structura acestora cu dermatoscopul. Dacďż˝ era vorba de un melanom, aceste manevre conduceau la diseminarea celulelor canceroase. Unde este adevďż˝rul? ďż˝n orice caz, nu ďż˝n primul enunt. Principiul oncologic fundamental este sďż˝ reduci masa tumoralďż˝, ca sďż˝ ďż˝i dai o sansďż˝ organismului ďż˝n lupta cu boala, deci dacďż˝ acea patďż˝ brunďż˝ chiar este un cancer, tot e mai bine dacďż˝ ďż˝l excizezi corect.

Ce trebuie sa stim?

Cel mai adesea pacientii se nelinistesc din cauza alunitelor iesite �n relief, pe care le asociaz� cu ideea de tumor�, dar realitatea este c�, statistic, cele care arat� ca o pat� s�nt mult mai periculoase.
Cancerul derivat din celule pigmentare se numeste melanom. El arat� la �nceput ca o alunit� banal�, pentru ca odat� ce creste s� capete un aspect destul de caracteristic: o pat� policrom�, cel mai adesea mai �nchis� la culoare dec�t celelalte, cu form� asimetric� si margini neregulate. Asimetria este caracteristica cea mai important� care trebuie s� ne atrag� atentia (nu poti �mp�rti pata �n dou� jum�t�ti egale); urmeaz� apoi criteriul evolutiv (o alunit� care si-a modificat aspectul sau o alunit� nou ap�rut� la un adult). Melanomul este un cancer potential agresiv, poate fi mortal �n c�teva luni, dar pe de alt� parte dac� este identificat la timp si excizat corect, cu margine de sigurant�, aceast� interventie poate fi suficient� pentru vindecare.

Ce putem face?

Orice modificare a aspectului alunitelor vechi sau aparitia unora noi, sau numarul mare al acestora, trebuie s� ne conduc� la medicul dermatolog. Acesta va efectua un consult dermatoscopic, computerizat sau nu, si va stabili riscurile fiec�rei pete colorate de pe piele. Tehnologia avansat� de examinare usureaz� diagnosticul, dar experienta medicului este decisiv� (nu este permis� diagnosticarea exclusiv computerizat�). Dac� pacientul are multe alunite, dintre care unele active, medicul specialist v� va propune efectuarea unei h�rti dermatoscopice, adic� va fotografia toate zonele corpului, va marca alunitele riscante, va atasa fotografiile dermatoscopice si va stabili un interval de urm�rire. V� va instrui s� v� autoexaminati corect. La contol va face noi fotografii si le va compara cu cele vechi, stabilind astfel dinamica leziunilor. Pentru alunitele al c�ror scor de risc este �n crestere v� va recomanda probabil excizia. Cei cu multe alunite este bine s� fac� m�car un control pe an, de regul� �nainte de sezonul de var�, pentru a nu se expune la soare f�r� s� stie c� au leziuni periculoase. Fotoprotectia este esential�: st�m la umbr�, purt�m p�l�rii, ochelari, haine cu m�neca lung�, folosim creme de protectie solar� cu indice mare, de preferat peste 30. Scopul vacantelor nu ar trebui s� fie bronzul, ci distractia! Desi foarte pl�cut la culoare, bronzul este de fapt o form� de arsur�. Orice arsur� activeaz� celulele pigmentare din piele si le d� un impuls c�tre multiplicare, uneori necontrolat�.

Solarul, interzis

Solarul... sub nici o form�! �n multe state americane detin�torii de aparate de bronzat sunt obligati s� scrie, ca pe pachetele de tig�ri, avertismente despre riscul de a muri de cancer de piele generat de excesul de radiatii ultraviolete. Accesul minorilor nu este permis. Aceste m�suri s�nt acum discutate si �n Uniunea European�. Primul pas c�tre protectie este cunoasterea, bazat� pe o informatie corect� si o atitudine echilibrat�, f�r� excese. Nici nu scoatem toate alunitele, nici nu refuz�m indicatia medicului de excizie. De aceea diagnosticul precoce si competent este cea mai bun� solutie; o urm�rire atent� si excizia la momentul oportun v� pot salva viata!