Vocea
La vita e bella „Cei mari se �ngr�dir� cu-averea si m�rirea �n cercul lor de legi“. Este un adev�r fundamental si evident. Nu ne mai puneti s� mintim copiii la scoal� si s� ne batem joc de ei si de noi �nsine mim�nd st�ngaci respectabilitatea. Statul de drept si valorile UE au �nceput s� ne cam plictiseasc�. Mai ales de c�nd afl�m despre marsurile, tot mai dese, pentru autonomie ale Tinutului secuiesc. Te apuc� ameteala. Valorile europene autentice s�nt demult uitate. Totul este o conventie mizer�, menit� s� fac� din om o lepr� si din carnea de vit� una de cal. A propos, cunosc�nd caracterul rom�nului si imaginatia lui �n materie de adaptare la realit�tile cotidiene si la marile provoc�ri, putem s� ne �ntreb�m, pe bun� dreptate, dac� nu cumva acel cal troian insinuat �n galantarele Europei a fost conceput, �n ciuda fermelor dezmintiri, pe meleagurile mioritice. Sau, mai probabil, �n alt� parte; pe acolo pe unde se afl� cei ce ne vor binele si ne-au �mb�csit cu eco. Eco-n sus si eco-n jos, m�nc�m eco cu folos! Haida - haida! Z�i, m���!
• Noul Cod de Procedur� Civil� a intrat �n vigoare de la 15 februarie. Cel putin asa se spune �n lumea noastr� aproximativ�, unde e greu de stiut cam ce legi mai functioneaz� pe teritoriul m�ndrei noastre t�ri. Adoptarea articolului care ar fi putut veni �n ajutorul tuturor clientilor b�ncilor a fost suspendat� �ns�, p�n� �n luna iulie. Articolul respectiv le-ar fi permis magistratilor s� oblige bancherii s� elimine din contracte clauzele si comisioanele considerate abuzive. �n ultimii doi ani, aproape trei mii de rom�ni au dat �n judecat� b�ncile. Avocatul Vincentiu Coltuc ne informa deun�zi: „Chiar dac� avem procese c�stigate, b�ncile nu pun �n executare hot�r�rile f�r� nici o explicatie. �n astfel de cazuri, b�ncile asteapt� ultima form�, respectiv executarea silit�“. Decizia de am�nare apare �n ultima scrisoare de intentie a Guvernului c�tre FMI. Guvernul s-a angajat s� nu ia nici o m�sur� care ar putea afecta disciplina debitorilor. Totodat�, guvernul va efectua un studiu de impact si o consultare public� cu cei care ar putea fi afectati de aceast� decizie. Astept�m si studiul, dar mai ales consultarea, pentru a ne putea manifesta �n voie entuziasmul. Si disciplina. Halt!
• Stimati debitori! M�nati de nevoi stringente si de un sistem haotic de repartizare a valorii, v-ati trezit �nglodati �n datorii pe care nu aveti cum s� le pl�titi �n trei vieti. Escrocii bancari au profitat de o perioad� �n care economia, cum se spune „duduia“, si f�r� s� tin� seama de cele mai elementare reguli ale bunului simt, v-au �ndatorat cu acte �n regul� pentru c�teva generatii. Aflu acum c� prim�riile, de pild�, nu pot s� se �ndatoreze �n proportie mai mare de saizeci si cinci la sut� din veniturile prognozate. Ignor�nd cu totul normele B�ncii Nationale a Rom�niei privind gradul de �ndatorare, un indice de altfel corect si care ar fi trebuit s� dimensioneze obiectiv capacitatea de returnare, asa numitele b�nci, de fapt niste sucursale sinistre ale marilor afaceri europene, v-au f�cut, cu sprijinul unor legi obediente si �ndreptate �mpotriva locuitorilor acestor meleaguri, sclavi ai bun�st�rii marilor afaceristi, reprezentati ast�zi de ceata tembel� a FMI. Gusatul acela, erijat �n mare conduc�tor al finantelor evropenesti, �n locul celui cu pantofii rupti, cu mutr� de oligofren sc�pat s�mb�t� seara de la Scoala de corectie, impune Rom�niei sacrificii pentru bun�starea bancherilor care, nu-i asa?, merit� o croazier� pe un vas de lux, pl�tit� de mii si mii de am�r�ti. De fapt, pe l�ng� ei s-a mai aciuat o faun� de asa zisi recuperatori care, de pe urma consol�rii b�ncilor cu un profit putin diminuat, din nimic fac averi uriase. Ce este mai trist, e faptul c� se g�sesc oric�nd �n s�rmana tar� c�teva duzini de nenorocite dispuse s�-si expun� coapsele �nd�r�tul tejghelelor bancare pentru a p�c�li din nou pe cineva cu noi „dob�nzi avantajoase“. Hai sictir!
• La fel ca �n reclama aceea delicioas� cu hemoroizii. T�n�ra generatie de g�nditori r�masi repetenti �n clasa a VIII-a, se dovedeste a fi extrem de imaginativ�. Hemoroizii fac r�u, nu fac bine. Asa e, oligofrenule. Vezi c� stii?
• Mare pozn� cu partidele astea! Nea Vas�le, nea Miluc�, nea Sulic�, nu mai pot dormi dac� nu s�nt angrenati �n viata de partid. La televizor, numai partide, �n cancelarie, aprige discutii despre partide, la radio, la piat�, la magazin, la cr�sm�, la benzin�rie, la bordel, �n bazar, pe marginea santului, la veceul public, partide si iar partide. Apetenta, de acum boln�vicioas�, pentru conclavuri politice este aproape gretoas�. Mai c�-mi vine s� le dau dreptate celor de pe vremea lui Ceausescu: „Partidul e-n toate, e-n cele ce s�nt / Si-n cele ce m�ine vor r�de la soare“. De-ar iesi odat�, m�car soarele!
• Dup� ce am asteptat at�ta vreme cu sufletul la gur�, iat� c� stim si cine s�nt fericitii c�stig�tori ai finalei nationale a Eurovisionului. Despre aceast� competitie, care �n perioada de dup� „Waterloo“ -ul formatiei Abba s-a transformat tot mai accentuat �n r�u, pentru ca �n contemporaneitatea unional� evropeneasc� s� devin� de-a dreptul idioat�, nu s�nt prea multe de spus. Dup� cum se vede tot mai clar, �n ultimii ani Eurovisionul a devenit o colectie de ciud�tenii si de stupizenii care nu au, nici pe departe, ceva de a face cu muzica. �nainte de toate, precum prea bine se stie, competitia aceasta penibil� se vrea a fi spectacol. Ce se �ntelege prin asta? Lumini n�ucitoare, mult fum, aburi si sclipici, costume de mutanti si ciborgi, handicapati ridicati la rang de vedete, scopiti sau transexuali, asa zis folclor de circumstant� batjocorit la limita bunului simt, si toate astea c�ntate �n limba de circulatie international� spre satisfactia celor ce �si pot permite s� risipeasc� sume colosale pentru un capriciu prim�v�ratic ce nu aduce nim�nui cel mai mic folos. Poate doar industriei paralele de consum din tara care organizeaz� b�lciul european. Ca un vechi si �nr�it eurosceptic ce m� aflu, am asteptat si de aceast� dat� s� v�d ce porc�rii ni se mai ofer� �n numele uniunii europene a c�ntecului. Si am fost r�spl�tit pe deplin. Pornind chiar de la neinspirata si penibila echip� de prezentatori format� din colectia noastr� de vedete, care s-a scremut s� sugereze o paralel� parodic� �n spiritul legendarei formatii suedeze. Cu toate c�, fie vorba �ntre noi, cele dou� creaturi de factur� masculin� care au batjocorit si limba rom�n� si bunul simt, ar fi fost mai potrivite la a prezenta o salat� de morcovi sau un sote cu cartofi malgasi la Paprika. C�t despre distinsele doamne pot spune doar c� ar trebui s� fac� ceea ce stiu mai bine: pulovere sau eventual c�ntece cu versuri lesinate despre dragostea funambulesc� fat� de t�n�rul musculos schimonosindu-se dizgratios �n budig�i, spre deliciul unei asistente tembele venite s�-si risipeasc� plictisul �ntr-un entuziasm de circumstant� risipit �ntre reflectoarele unui studio de televiziune transformat �n aren� de circ de provintie. De altfel, si ceilalti doi prezentatori stupizi ce se agitau printre concurentii din „c�mara verde“ - c� tot vorbeam adineaori despre buc�tari - conversau de-a dreptul tembel printre strig�te disperate: „Luminita! Unde-i Luminita? Cezar, cum te simti?“ Evident Cezar se simtea bine din moment ce al�turi de pomenita tanti Luminita, ce ar trebui s� se cam preg�teasc� de pensie, era recunoscut drept favorit. Si p�n� la urm� s-a adeverit. Vom fi reprezentati la Malmo de acest domn - probabil nu gresim - cu chip si alur� de b�rbat, care vorbeste ca un om normal si c�nt� ca unul anormal, �ntr-un falset impostat, un fel de melodie al c�rei titlu a devenit deja un uzat truism: „It�\'s my life“. O fi viata ta, dar cu a noastr� ce ai? C� la Eurovision se vinde circul, o demonstreaz� si faptul c� o alt� trup� de m�sc�rici, Electric Fence, a fost foarte aproape de podium. S�ntem siguri c� �n cur�nd, la proximele editii ale concursului idiot de international si european, vor concura �n majoritate ventriloci, gastrofoni, paralizati sau rectofoni de renume din t�rile b�tr�nului continent, care vrea s� dovedeasc� cuceririle �n materie de ciud�tenie, determinate si de hrana bogat� �n substante chimioorganice pe care o consum�m cu deliciu. �n cea ce priveste juriul de specialisti mioritici �ntr-ale muzichiei, situatia e cel putin curioas� prin maniera complet de ne�nteles a acord�rii punctelor. Diferentele mai mult dec�t flagrante dintre not�rile lor demonstreaz�, dac� nu interes, cel putin o total� lips� de discern�m�nt profesional. C�t despre t�n�rul c�nt�ret romascan, ce a reprezentat �ntr-un fel spatiul nemtean, numai vorbe bune: foarte t�n�r, frumusel, cu o melodie bine construit� datorat� talentatului concet�tean, secondat de un coleg ce s-a dovedit a fi muzical, cu o bun� st�p�nire a limbii materne (engleza, fireste), cu o prestatie decent� si plin� de bun simt, cu un patos specific v�rstei, dar cu o singur� observatie pe care sper s� nu mi-o ia �n nume de r�u. �i mai trebuie doar un singur lucru, de altfel f�r� prea mare important� �n teritoriul muzicii de azi: s� mai lucreze la... voce.
|