Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Politica 22 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Guvernanþi, ajutaþi-i pe români sã-ºi recapete bucuria de a trãi!

Guvernan�i, ajuta�i-i pe rom�ni s�-�i recapete bucuria de a tr�i!

Argumente pentru depunerea unei mo�iuni
1. Sc�derea dramatic� a nivelului de trai al popula�iei, sfidarea �i dispre�ul guvernan�ilor fa�� de disperarea oamenilor care au ajuns la sacrificiul suprem, pentru a nu muri de umilin��, de foame �i de frig.
2. Isteria scumpirii gazului metan, a electricit��ii �i a utilit��ilor publice care vor �mpinge popula�ia c�tre sc�derea drastic� a consumului alimentar �i a bunurilor nealimentare, neplata costurilor locative �i o debran�are masiv� de la c�ldur� �i ap� cald�.
3. Pierderea a aproape un miliard de euro, venituri bugetare, prin adoptarea cotei unice de impozitare este compensat� de guvernul portocaliu prin impunerea brutal� a unor major�ri de pre�uri, taxe, tarife �i accize, �n avans fa�� de planurile stabilite cu partenerii europeni.
4. Instabilitatea politic�, determinat� de ne�n�elegerile din Coali�ia de guvernare �i deciziile economice, de regul� perdante, care produc acutizarea dezechilibrelor economice �i care determin� Guvernul T�riceanu s� impun� noi biruri care lovesc din plin peste 95% din popula�ie, obligat�, astfel, s� tr�iasc� din ce �n ce mai r�u.
5. Apari�ia „tele-justi�iei“ �i transformarea Parchetului General �i a DNA �n produc�tori de spectacole televizate, f�r� rezultate concrete �n lupta contra corup�iei; corup�ia existent� �n structurile statului continu� s� devalizeze avu�ia na�ional�, reduc�nd, astfel, considerabil veniturile bugetare.
6. Lipsa unui program economic �i social viabil care s� ofere perspective reale de �mbun�t��ire a nivelului de trai �i a calit��ii vie�ii.

Argumente �n sus�inerea mo�iunii
Analiz�nd Programul de Guvernare aprobat la investirea Guvernului, constat�m c� acesta a r�mas la stadiul declarativ �i c� nici m�car una dintre prevederile lui nu a fost �ndeplinit�. Guvernul nu a realizat, practic, nimic �n domeniul social; din contra, starea de lucruri s-a degradat din ce �n ce mai mult. Politica anti-social�, �n primul an de guvernare al coali�iei PNL-PD-UDMR-PC, caracterizat� prin cinism �i demagogie, a pornit de la alocarea a numai 10,2% din PIB pentru protec�ie social� (bugetul asigur�rilor sociale, bugetul fondului de �omaj �i fondul de asigur�ri sociale de s�n�tate) fa�� de 11,66% din PIB, media perioadei 2000-2004, �i 27,6% din PIB - media european�. Matricea de model social impus� de actuala putere �nseamn�: o �ar� care s� apar�in�, �n fapt, numai proprietarilor �i de�in�torilor de capital; o for�� de munc� achizi�ionat� la pre�uri din ce �n ce mai mici, ca urmare a nereglement�rilor, f�r� protec�ie legal�; o mare parte a popula�iei l�sat� deliberat la periferia societ��ii, prin neinterven�ionism statal �i suprema�ia necontrolat� a pie�ii. Tragedia a milioane de rom�ni, �n aceast� iarn�, o reprezint� majorarea galopant� a tarifelor la utilit��i. �n anul 2005, a avut loc o cre�tere uria�� a tarifelor la utilit��i, cu mult peste �intele asumate de c�tre Rom�nia �n acordurile cu organismele financiare interna�ionale. Institutul Na�ional de Statistic� public� urm�toarele cre�teri de tarife pentru decembrie 2005, fa�� de decembrie 2004: o cre�tere cu 36,5% la gaze naturale (import scump); o cre�tere cu 20% la energie termic�; o cre�tere cu 25,7% la ap�, canal �i salubritate; o cre�tere cu 15% la �ngrijiri medicale; o cre�tere cu 22,4% la transport urban. La aceast� situa�ie se adaug� cre�terile de pre�uri la alimentele de baz�, care au ajuns, �n decembrie 2005, mult mai mari dec�t rata infla�iei (8,6%) luat� �n calculul eventualelor index�ri; acestea au fost �ndeosebi la legume (o cre�tere cu 21,4%), carne de porc �i de pas�re, p�ine (cu scumpiri repetate �i mic�or�ri de gramaj), iar laptele a ajuns la pre�ul din ��rile Uniunii Europene. �n paralel, scumpirea pre�ului combustibililor, cu peste 20%, a anulat �ansa de a atinge �inta infla�iei pentru anul 2005 �i a determinat o cre�tere �n lan� a pre�urilor pentru serviciile de transport, precum �i a produselor �i serviciilor. �n contrast cu major�rile substan�iale de pre�uri �i tarife, sporurile de venituri s�nt situate cu mult sub cre�terile prezentate. Astfel, pensia medie a crescut cu numai 12,9%, iar aloca�iile �i ajutoarele sociale cu numai 5,5%. Este evident� reducerea drastic� a puterii de cump�rare, a veniturilor popula�iei, �n 2005, cu circa 10 -14%, iar perspectiva acestui an este �i mai �ntunecat�.
�n aceast� iarn�, milioane de rom�ni au resim�it acut frigul �n propriile locuin�e, datorit� cre�terii cu 20% a pre�ului na�ional de referin�� la energia termic� �i nerealiz�rii programului de alimentare cu combustibil a CET-urilor din subordinea consiliilor locale. Permanenta cre�tere a pre�urilor la utilit��i a determinat o majorare a facturii de �ntre�inere cu 28% �n aceast� iarn�, �n condi�iile �n care major�rile de 200.000-300.000 lei la salarii sau pensii se cheltuiesc imediat �n pia�a ��r�neasc�, cu pre�uri �n cre�tere, inclusiv ca urmare a sporirii cheltuielilor de transport. Deja, mai mult de un sfert din popula�ia Rom�niei - aproape 6 milioane de cet��eni - declar� c� tr�iesc mai r�u dec�t cu un an �n urm�. Aceasta, �n contrast evident cu lozinca „s� tr�i�i bine“ folosit� cu cinism �n campania electoral�, de actuala Putere.
Scumpirea f�r� precedent a gazelor naturale, de la 1 ianuarie 2006, cu peste 17%, ceea ce va ridica pre�ul pentru consumatorii casnici la 9.600.000 lei vechi/ 1.000 mc, afecteaz� direct nivelul de trai al rom�nilor. Prognoza este sumbr� �n continuare: �n cursul acestui an, conform comunicatului difuzat de Ministerul Economiei, pre�ul gazelor naturale va cre�te cu �nc� circa 40%. Astfel, 1000 mc gaze naturale vor echivala cu 3 salarii minime pe economie, �n condi�iile �n care 40% dintre rom�ni tr�iesc din venitul minim garantat.

„Rom�nia se situeaz� pe ultimul loc �n r�ndul statelor UE �i a celor candidate, �n ceea ce prive�te salariul minim pe economie“
Triplarea pre�ului gazelor din produc�ia intern� este o decizie politic� grav�, cu consecin�e incalculabile, neimpus� din afar�, a�a cum pretinde Guvernul. Recent, �ntr-un comunicat de pres� se afirma: „Delega�ia Comisiei Europene �n Rom�nia dore�te s� asigure publicul rom�n c� aderarea la Uniunea European� nu comport� obliga�ia expres� de a tripla pre�ul gazelor naturale interne, fa�� de nivelul lor actual“. �i pre�ul energiei electrice a crescut, �ncep�nd cu luna ianuarie, de la 4.367.000 lei vechi/ Mwh la 4.480.000 lei vechi/ Mwh. De remarcat c� energia electric� este de 2 ori mai scump� pentru consumatorii casnici considera�i captivi (80 euro/ Mwh), fa�� de ceilal�i consumatori (40 euro/ Mwh). Cu pre�urile la carburan�i ne afl�m de acum �n Europa. Pre�ul mediu al benzinei din Rom�nia, de 1,10 euro/ litru, a dep�it media Uniunii Europene, de 1,0 euro/ litru, ca �i pre�ul mediu al motorinei, de 0,92 euro/ litru. Rom�nia se situeaz� pe ultimul loc, �n r�ndul statelor Uniunii Europene �i a celor candidate, �n ceea ce prive�te salariul minim pe economie. Cu cei doar 89 euro pe lun�, ne plas�m �i �n urma Bulgariei, unde salariul minim lunar este de 98 euro. Comparativ, �n alte state comunitare, salariul minim lunar este: Letonia - 116 euro, Polonia - 205 euro, Ungaria - 232 euro, Belgia - 1.210 euro, Luxemburg - 1.467 euro. Laptele produs �n Rom�nia este aproape la fel de scump precum cel din statele Uniunii Europene - �n condi�iile �n care veniturile �n Rom�nia s�nt de 12-15 ori mai mici. Pre�ul la carnea de porc ar putea s� se majoreze cu 20%, iar la carnea de pas�re - cu 25%.
Cre�terea costurilor cu gazele �i energia electric� se va reg�si �n pre�ul p�inii din acest an. P�inea va fi mai scump� cu 10-15%. Uleiul �i zah�rul se scumpesc cu 7.000-10.000 lei pe unitatea de produs (litru �i/ sau kg.). Cre�terile de pre�uri nu se vor opri �n aceast� iarn�. P�n� la mijlocul anului, se anun�� noi posibile major�ri la utilit��i: la gazele naturale, �n aprilie �i iulie, la energia electric�, �n iulie, �i, tot �n var�, la energia termic�. S�nt a�teptate noi major�ri �i la carburan�i.
Efectele acestor scumpiri vor provoca noi drame pentru milioane de cet��eni din Rom�nia, iar traiul pensionarilor �i al familiilor cu venituri reduse va deveni insuportabil. Jum�tate din pensionari primesc sub dou� milioane de lei pe lun�. Potrivit Casei Na�ionale de Pensii �i alte Drepturi de Asigur�ri Sociale, 2.894.523 de pensionari au primit, �n luna decembrie, sub dou� milioane de lei, iar num�rul celor care au pensia �ntre dou� milioane �i trei milioane este de 908.062 lei. Cu ace�ti bani, persoanele de v�rsta a treia s�nt nevoite s� �i pl�teasc� facturile �i impozitele, s� �i cumpere m�ncare �i medicamente. Ad�ncirea discrepan�ei dintre venituri �i pre�uri a pr�bu�it puterea de cump�rare a rom�nilor la doar 50% din nivelul anului 1989. Nici o justificare, oric�t de savant� ar fi, �i indiferent c�t de multe argumente speculative �i teoretice ar invoca, nu �i �nc�lze�te, cu nimic, pe rom�ni, nu le umple c�m�rile, nu �i face s�-�i recapete bucuria de a tr�i. Laudele propagandistice ale guvernan�ilor, sentimentul lor de auto-mul�umire, asezonate cu tot felul de cifre statistice, despre o pretins� cre�tere economic�, demonstreaz� c�t de mult s-au rupt ace�tia de popor �i ce departe s�nt de nevoile de zi cu zi ale at�tor milioane de rom�ni. Ad�ug�m, la toate acestea, �i bolile mizeriei, care au �nceput s� sl�beasc� fibra biologic� a Poporului Rom�n. Explozia pre�urilor a devenit insuportabil� pentru popula�ie �i este inadmisibil ca Rom�nia s� tr�iasc�, pe timp de pace, mai r�u ca pe timp de r�zboi.

Concluzii �i propuneri
Cifrele vorbesc de la sine. Am v�zut cu to�ii, �n decembrie 2005, angajamentele Guvernului. Am prezentat �i situa�ia real� a ��rii. Am prezentat �i m�surile guvernamentale care, �n loc s� u�ureze situa�ia majorit��ii cet��enilor, o �mpov�reaz� prin impozite care-i las�, pe cei mai mul�i, cu buzunarul gol. Astfel stau lucrurile �i orice �nt�mpinare a Executivului, care ar �ncerca s� nege aceste dramatice constat�ri, r�m�ne sortit� e�ecului. Ripostele arogante sau pur �i simplu insolente, practicate de Guvernul T�riceanu �n rela�ia cu Parlamentul, se izbesc de crudele realit��i comunicate mai sus. Exist� un singur r�spuns la aceast� retoric� de guvernan�i boga�i, care sfideaz� l��irea s�r�ciei �n Rom�nia.
Ca atare, propunem:
1. Revizuirea �ntregii politici sociale a Guvernului, �n sensul asigur�rii unui trai decent pentru cet��enii Rom�niei, mai ales pentru cei vulnerabili; stabilirea unui salariu minim adecvat condi�iilor de trai actuale �i corelarea lui cu nivelul salariului minim din Uniunea European�, conform calendarului de aderare pe care �i l-a asumat �ara noastr� (se impune un salariu minim de 4.300.000 lei). Lu�nd �n calcul valoarea co�ului minim de consum, precum �i raportul infla�iei, cre�terea productivit��ii muncii �i alinierea la standardele europene (media salariului minim �n statele europene este de cel pu�in 180 de euro) se impune un salariu minim pe economie de 4.300.000 lei (430 lei RON).
2. Analiza urgent� a problemelor de ordin social, uman �i economic ale Rom�niei rurale, �n care tr�iesc 10,1 milioane de locuitori, dintre care aproape 9 milioane s�nt s�raci. Pornind de la opinia exper�ilor B�ncii Mondiale, conform c�reia agricultura este componenta cheie �i motorul dezvolt�rii �n Rom�nia, Guvernul este chemat s� elaboreze �i s� prezinte Parlamentului un program complex, concentrat asupra agriculturii, politicilor agricole �i, �n mod specific, asupra politicii agricole comunitare.
3. Revizuirea sistemului de pensii, at�t din mediul urban, c�t �i din cel rural, astfel �nc�t persoanele v�rstnice s� evite situa�iile degradante cu care se confrunt� �n lupta pentru supravie�uire. �n prezent, discrepan�a dintre pensii �i pre�uri este foarte mare; pensia medie, de 3.300.000 lei (330 lei RON), pe care o prime�te un v�rstnic dup� zeci de ani de munc� �i de cotiza�ii la asigur�rile sociale, este absolut insuficient� pentru supravie�uire. Un calcul simplu al cheltuielilor lunare arat� c�, pentru a-�i asigura traiul de pe o zi pe alta, b�tr�nii au nevoie de minimum 4.000.000 lei (400 lei RON)
4. Revizuirea �i amendarea, �n regim de urgen��, a tuturor actelor normative care au �n�sprit fiscalitatea (taxe �i impozite), astfel �nc�t efectele administrative �i economice ale acestora s� fie resim�ite c�t mai pu�in de c�tre cet��eni.
Este realitatea Rom�niei �n care tr�im cu to�ii. Cet��eni ai jude�ului Neam�, aceasta este Rom�nia pe care v-a�i dorit-o?

Articol afisat de 2136 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan CHELARU, senator PSD de Neam�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective