Guvernan�i, ajuta�i-i pe rom�ni s�-�i recapete bucuria de a tr�i!
Argumente pentru depunerea unei mo�iuni
1. Sc�derea dramatic� a nivelului de trai al popula�iei, sfidarea �i dispre�ul guvernan�ilor fa�� de disperarea oamenilor care au ajuns la sacrificiul suprem, pentru a nu muri de umilin��, de foame �i de frig.
2. Isteria scumpirii gazului metan, a electricit��ii �i a utilit��ilor publice care vor �mpinge popula�ia c�tre sc�derea drastic� a consumului alimentar �i a bunurilor nealimentare, neplata costurilor locative �i o debran�are masiv� de la c�ldur� �i ap� cald�.
3. Pierderea a aproape un miliard de euro, venituri bugetare, prin adoptarea cotei unice de impozitare este compensat� de guvernul portocaliu prin impunerea brutal� a unor major�ri de pre�uri, taxe, tarife �i accize, �n avans fa�� de planurile stabilite cu partenerii europeni.
4. Instabilitatea politic�, determinat� de ne�n�elegerile din Coali�ia de guvernare �i deciziile economice, de regul� perdante, care produc acutizarea dezechilibrelor economice �i care determin� Guvernul T�riceanu s� impun� noi biruri care lovesc din plin peste 95% din popula�ie, obligat�, astfel, s� tr�iasc� din ce �n ce mai r�u.
5. Apari�ia „tele-justi�iei“ �i transformarea Parchetului General �i a DNA �n produc�tori de spectacole televizate, f�r� rezultate concrete �n lupta contra corup�iei; corup�ia existent� �n structurile statului continu� s� devalizeze avu�ia na�ional�, reduc�nd, astfel, considerabil veniturile bugetare.
6. Lipsa unui program economic �i social viabil care s� ofere perspective reale de �mbun�t��ire a nivelului de trai �i a calit��ii vie�ii.
Argumente �n sus�inerea mo�iunii
Analiz�nd Programul de Guvernare aprobat la investirea Guvernului, constat�m c� acesta a r�mas la stadiul declarativ �i c� nici m�car una dintre prevederile lui nu a fost �ndeplinit�. Guvernul nu a realizat, practic, nimic �n domeniul social; din contra, starea de lucruri s-a degradat din ce �n ce mai mult. Politica anti-social�, �n primul an de guvernare al coali�iei PNL-PD-UDMR-PC, caracterizat� prin cinism �i demagogie, a pornit de la alocarea a numai 10,2% din PIB pentru protec�ie social� (bugetul asigur�rilor sociale, bugetul fondului de �omaj �i fondul de asigur�ri sociale de s�n�tate) fa�� de 11,66% din PIB, media perioadei 2000-2004, �i 27,6% din PIB - media european�. Matricea de model social impus� de actuala putere �nseamn�: o �ar� care s� apar�in�, �n fapt, numai proprietarilor �i de�in�torilor de capital; o for�� de munc� achizi�ionat� la pre�uri din ce �n ce mai mici, ca urmare a nereglement�rilor, f�r� protec�ie legal�; o mare parte a popula�iei l�sat� deliberat la periferia societ��ii, prin neinterven�ionism statal �i suprema�ia necontrolat� a pie�ii. Tragedia a milioane de rom�ni, �n aceast� iarn�, o reprezint� majorarea galopant� a tarifelor la utilit��i. �n anul 2005, a avut loc o cre�tere uria�� a tarifelor la utilit��i, cu mult peste �intele asumate de c�tre Rom�nia �n acordurile cu organismele financiare interna�ionale. Institutul Na�ional de Statistic� public� urm�toarele cre�teri de tarife pentru decembrie 2005, fa�� de decembrie 2004: o cre�tere cu 36,5% la gaze naturale (import scump); o cre�tere cu 20% la energie termic�; o cre�tere cu 25,7% la ap�, canal �i salubritate; o cre�tere cu 15% la �ngrijiri medicale; o cre�tere cu 22,4% la transport urban. La aceast� situa�ie se adaug� cre�terile de pre�uri la alimentele de baz�, care au ajuns, �n decembrie 2005, mult mai mari dec�t rata infla�iei (8,6%) luat� �n calculul eventualelor index�ri; acestea au fost �ndeosebi la legume (o cre�tere cu 21,4%), carne de porc �i de pas�re, p�ine (cu scumpiri repetate �i mic�or�ri de gramaj), iar laptele a ajuns la pre�ul din ��rile Uniunii Europene. �n paralel, scumpirea pre�ului combustibililor, cu peste 20%, a anulat �ansa de a atinge �inta infla�iei pentru anul 2005 �i a determinat o cre�tere �n lan� a pre�urilor pentru serviciile de transport, precum �i a produselor �i serviciilor. �n contrast cu major�rile substan�iale de pre�uri �i tarife, sporurile de venituri s�nt situate cu mult sub cre�terile prezentate. Astfel, pensia medie a crescut cu numai 12,9%, iar aloca�iile �i ajutoarele sociale cu numai 5,5%. Este evident� reducerea drastic� a puterii de cump�rare, a veniturilor popula�iei, �n 2005, cu circa 10 -14%, iar perspectiva acestui an este �i mai �ntunecat�.
�n aceast� iarn�, milioane de rom�ni au resim�it acut frigul �n propriile locuin�e, datorit� cre�terii cu 20% a pre�ului na�ional de referin�� la energia termic� �i nerealiz�rii programului de alimentare cu combustibil a CET-urilor din subordinea consiliilor locale. Permanenta cre�tere a pre�urilor la utilit��i a determinat o majorare a facturii de �ntre�inere cu 28% �n aceast� iarn�, �n condi�iile �n care major�rile de 200.000-300.000 lei la salarii sau pensii se cheltuiesc imediat �n pia�a ��r�neasc�, cu pre�uri �n cre�tere, inclusiv ca urmare a sporirii cheltuielilor de transport. Deja, mai mult de un sfert din popula�ia Rom�niei - aproape 6 milioane de cet��eni - declar� c� tr�iesc mai r�u dec�t cu un an �n urm�. Aceasta, �n contrast evident cu lozinca „s� tr�i�i bine“ folosit� cu cinism �n campania electoral�, de actuala Putere.
Scumpirea f�r� precedent a gazelor naturale, de la 1 ianuarie 2006, cu peste 17%, ceea ce va ridica pre�ul pentru consumatorii casnici la 9.600.000 lei vechi/ 1.000 mc, afecteaz� direct nivelul de trai al rom�nilor. Prognoza este sumbr� �n continuare: �n cursul acestui an, conform comunicatului difuzat de Ministerul Economiei, pre�ul gazelor naturale va cre�te cu �nc� circa 40%. Astfel, 1000 mc gaze naturale vor echivala cu 3 salarii minime pe economie, �n condi�iile �n care 40% dintre rom�ni tr�iesc din venitul minim garantat.
„Rom�nia se situeaz� pe ultimul loc �n r�ndul statelor UE �i a celor candidate, �n ceea ce prive�te salariul minim pe economie“
Triplarea pre�ului gazelor din produc�ia intern� este o decizie politic� grav�, cu consecin�e incalculabile, neimpus� din afar�, a�a cum pretinde Guvernul. Recent, �ntr-un comunicat de pres� se afirma: „Delega�ia Comisiei Europene �n Rom�nia dore�te s� asigure publicul rom�n c� aderarea la Uniunea European� nu comport� obliga�ia expres� de a tripla pre�ul gazelor naturale interne, fa�� de nivelul lor actual“. �i pre�ul energiei electrice a crescut, �ncep�nd cu luna ianuarie, de la 4.367.000 lei vechi/ Mwh la 4.480.000 lei vechi/ Mwh. De remarcat c� energia electric� este de 2 ori mai scump� pentru consumatorii casnici considera�i captivi (80 euro/ Mwh), fa�� de ceilal�i consumatori (40 euro/ Mwh). Cu pre�urile la carburan�i ne afl�m de acum �n Europa. Pre�ul mediu al benzinei din Rom�nia, de 1,10 euro/ litru, a dep�it media Uniunii Europene, de 1,0 euro/ litru, ca �i pre�ul mediu al motorinei, de 0,92 euro/ litru. Rom�nia se situeaz� pe ultimul loc, �n r�ndul statelor Uniunii Europene �i a celor candidate, �n ceea ce prive�te salariul minim pe economie. Cu cei doar 89 euro pe lun�, ne plas�m �i �n urma Bulgariei, unde salariul minim lunar este de 98 euro. Comparativ, �n alte state comunitare, salariul minim lunar este: Letonia - 116 euro, Polonia - 205 euro, Ungaria - 232 euro, Belgia - 1.210 euro, Luxemburg - 1.467 euro. Laptele produs �n Rom�nia este aproape la fel de scump precum cel din statele Uniunii Europene - �n condi�iile �n care veniturile �n Rom�nia s�nt de 12-15 ori mai mici. Pre�ul la carnea de porc ar putea s� se majoreze cu 20%, iar la carnea de pas�re - cu 25%.
Cre�terea costurilor cu gazele �i energia electric� se va reg�si �n pre�ul p�inii din acest an. P�inea va fi mai scump� cu 10-15%. Uleiul �i zah�rul se scumpesc cu 7.000-10.000 lei pe unitatea de produs (litru �i/ sau kg.). Cre�terile de pre�uri nu se vor opri �n aceast� iarn�. P�n� la mijlocul anului, se anun�� noi posibile major�ri la utilit��i: la gazele naturale, �n aprilie �i iulie, la energia electric�, �n iulie, �i, tot �n var�, la energia termic�. S�nt a�teptate noi major�ri �i la carburan�i.
Efectele acestor scumpiri vor provoca noi drame pentru milioane de cet��eni din Rom�nia, iar traiul pensionarilor �i al familiilor cu venituri reduse va deveni insuportabil. Jum�tate din pensionari primesc sub dou� milioane de lei pe lun�. Potrivit Casei Na�ionale de Pensii �i alte Drepturi de Asigur�ri Sociale, 2.894.523 de pensionari au primit, �n luna decembrie, sub dou� milioane de lei, iar num�rul celor care au pensia �ntre dou� milioane �i trei milioane este de 908.062 lei. Cu ace�ti bani, persoanele de v�rsta a treia s�nt nevoite s� �i pl�teasc� facturile �i impozitele, s� �i cumpere m�ncare �i medicamente. Ad�ncirea discrepan�ei dintre venituri �i pre�uri a pr�bu�it puterea de cump�rare a rom�nilor la doar 50% din nivelul anului 1989. Nici o justificare, oric�t de savant� ar fi, �i indiferent c�t de multe argumente speculative �i teoretice ar invoca, nu �i �nc�lze�te, cu nimic, pe rom�ni, nu le umple c�m�rile, nu �i face s�-�i recapete bucuria de a tr�i. Laudele propagandistice ale guvernan�ilor, sentimentul lor de auto-mul�umire, asezonate cu tot felul de cifre statistice, despre o pretins� cre�tere economic�, demonstreaz� c�t de mult s-au rupt ace�tia de popor �i ce departe s�nt de nevoile de zi cu zi ale at�tor milioane de rom�ni. Ad�ug�m, la toate acestea, �i bolile mizeriei, care au �nceput s� sl�beasc� fibra biologic� a Poporului Rom�n. Explozia pre�urilor a devenit insuportabil� pentru popula�ie �i este inadmisibil ca Rom�nia s� tr�iasc�, pe timp de pace, mai r�u ca pe timp de r�zboi.
Concluzii �i propuneri
Cifrele vorbesc de la sine. Am v�zut cu to�ii, �n decembrie 2005, angajamentele Guvernului. Am prezentat �i situa�ia real� a ��rii. Am prezentat �i m�surile guvernamentale care, �n loc s� u�ureze situa�ia majorit��ii cet��enilor, o �mpov�reaz� prin impozite care-i las�, pe cei mai mul�i, cu buzunarul gol. Astfel stau lucrurile �i orice �nt�mpinare a Executivului, care ar �ncerca s� nege aceste dramatice constat�ri, r�m�ne sortit� e�ecului. Ripostele arogante sau pur �i simplu insolente, practicate de Guvernul T�riceanu �n rela�ia cu Parlamentul, se izbesc de crudele realit��i comunicate mai sus. Exist� un singur r�spuns la aceast� retoric� de guvernan�i boga�i, care sfideaz� l��irea s�r�ciei �n Rom�nia.
Ca atare, propunem:
1. Revizuirea �ntregii politici sociale a Guvernului, �n sensul asigur�rii unui trai decent pentru cet��enii Rom�niei, mai ales pentru cei vulnerabili; stabilirea unui salariu minim adecvat condi�iilor de trai actuale �i corelarea lui cu nivelul salariului minim din Uniunea European�, conform calendarului de aderare pe care �i l-a asumat �ara noastr� (se impune un salariu minim de 4.300.000 lei). Lu�nd �n calcul valoarea co�ului minim de consum, precum �i raportul infla�iei, cre�terea productivit��ii muncii �i alinierea la standardele europene (media salariului minim �n statele europene este de cel pu�in 180 de euro) se impune un salariu minim pe economie de 4.300.000 lei (430 lei RON).
2. Analiza urgent� a problemelor de ordin social, uman �i economic ale Rom�niei rurale, �n care tr�iesc 10,1 milioane de locuitori, dintre care aproape 9 milioane s�nt s�raci. Pornind de la opinia exper�ilor B�ncii Mondiale, conform c�reia agricultura este componenta cheie �i motorul dezvolt�rii �n Rom�nia, Guvernul este chemat s� elaboreze �i s� prezinte Parlamentului un program complex, concentrat asupra agriculturii, politicilor agricole �i, �n mod specific, asupra politicii agricole comunitare.
3. Revizuirea sistemului de pensii, at�t din mediul urban, c�t �i din cel rural, astfel �nc�t persoanele v�rstnice s� evite situa�iile degradante cu care se confrunt� �n lupta pentru supravie�uire. �n prezent, discrepan�a dintre pensii �i pre�uri este foarte mare; pensia medie, de 3.300.000 lei (330 lei RON), pe care o prime�te un v�rstnic dup� zeci de ani de munc� �i de cotiza�ii la asigur�rile sociale, este absolut insuficient� pentru supravie�uire. Un calcul simplu al cheltuielilor lunare arat� c�, pentru a-�i asigura traiul de pe o zi pe alta, b�tr�nii au nevoie de minimum 4.000.000 lei (400 lei RON)
4. Revizuirea �i amendarea, �n regim de urgen��, a tuturor actelor normative care au �n�sprit fiscalitatea (taxe �i impozite), astfel �nc�t efectele administrative �i economice ale acestora s� fie resim�ite c�t mai pu�in de c�tre cet��eni.
Este realitatea Rom�niei �n care tr�im cu to�ii. Cet��eni ai jude�ului Neam�, aceasta este Rom�nia pe care v-a�i dorit-o?
|