MORAL� DE HOTI
ACCENT
Tot cartierul �i stie. Ca zurbagii, mincinosi, hoti - mai ales hoti -, iesiti de la Mititica, dup� o vacant� fortat� de 2 ani. Doi ani la fiecare, pentru c� fuseser� dovediti c� au sparlit de la un gospodar din cartier niste bunuri. Au stat - ce-au stat - acas� dup� eliberare, foarte putin, dar pentru c� �i furnica, ceva le d�dea ghes din nou. �i impingea spre meseria lor de baz�, de hoti de cartier. Ce vrei, meseria e br�tar� de aur. Hopa, aur! Ei bine, tocmai de aici a venit totul. Nu flecustete ca p�n� atunci, ci marf� de marf�! Tomai puseser� ei ochii pe un magazin din zon�, cu tot felul de chestii de acest fel: br�t�ri, inele, brose, pandative, lanturi mai subtiri sau mai groase. Dar cum s� atace, c� magazinul era p�zit zi si noapte de niste baragladine cu pistoale. Trebuia f�cut, deci, un plan foarte abil, foarte original, foarte hotesc. Si uite cum au f�cut. Au dat foc, mai �nt�i, la o cas� mare din preajm�. Gospodarii dormeau f�r� grij�, focul s-a extins cu mare iuteal� si tot cartierul, buluc la incendiu. Inclusiv cei care, cic�, p�zeau magazinul cu aur.
N-o mai lungesc. Cu toat� lumea dus� la incendiu, care, �ntre timp, se l�tise, hotii au spart, au luat tot ce s-a putut, si tuleo! Au ascuns, repede prada si s-au culcat. Fiecare �n casa lui, �n patul lui. Dormeau, adic�, bustean, c�nd au venit caraliii si la ei s� caute hotii. Ce hoti? Ei au fost tot timpul acas�! Nici usturoi n-au m�ncat, nici gura nu le pute. P�n� la urm� i-au ridicat si i-au dus unde trebuie, unde mai fuseser� de at�tea ori!
Oameni buni, uite ce a hot�r�t instanta: din ei doi, numai unul a fost dovedit si condamnat la �nchisoare. Celuilalt, colegului de lovitur�, i-au dat drumul, din lips� de probe. A f�cut el ce-a f�cut (noi cam b�nuim ce!) si a iesit basma curat�. Adic�, nu fusese acolo �n noaptea aia, era �n tren spre Buz�u. F�cuse el rost si de bilet, si de martori, c�, de!, cu bani se poate orice. Abia acum am ajuns la miezul povestii. Hotul l�sat liber - o s� r�deti -, a �nceput s� aib� probleme de constiint�. Adic� �la, prietenul si colegul lui de smardeal�, la bul�u, iar el, fluier�nd liber prin cartier. Nu se face!, �si zicea el. Problema era c� pe coleg nu-l putea scoate, iar lui nu-i venea deloc s� se autodenunte. Cu aceast� moral� de hot se perpelea zi de zi, noapte de noapte. N-avea pic de somn, ajunsese o umbr� de om. P�n� c�nd neamurile l-au trimis „la nebuni“, �ntr-un ospiciu, pe termen lung. Acolo, ce credeti c� f�cea? Povestea tuturor c� si el este hotul �n furtul aurului. Oamenii �l ascultau si r�deau. Nebun!, �si ziceau, dar un nebun pasnic. Pentru c� numai un nebun �si bag� singur capul �n lat. Dintr-at�tia hoti c�ti au ap�rut pe piata muncii de dat cu laba, ati v�zut dumneavoastr� vreunul care s�-si recunoasc� singur vina, hotia, p�c�tosia? Indiferent dac� fur� de la stat sau de la privati. Eu, personal, n-am v�zut! Ca se scoat�, mai cur�nd �i bag� �n loc pe altii, poate nevinovati. Stiu ei cum s-o fac�...
S� v� spun finalul: hotul de la casa de nebuni nu era - s-a dovedit mai t�rziu - deloc nebun. Era doar un hot cu moral�. Lucru at�t de neobisnuit pe la noi, �nc�t pare ticneal�. Destui din cei intrati �n pusc�rie pentru mari fraude, pentru furturi colosale, s-au scos cu asta. Numai c� �stia f�ceau exact invers: erau perfect s�n�tosi si se d�deau nebuni.
N.A.: Multumesc, Monitorule!
Acesta este ultimul Accent pe care-l public �n ziarul Monitorul. Socotesc, de aceea, de bun simt, s� multumesc acestei reputate publicatii - c�reia i-am pretuit �ntotdeauna acuratetea si profesionalismul - pentru generozitatea de a fi g�zduit aceste mici tablete. Am fost nevoit s� „m� mut“, o vreme, aici, pentru c�, datorit� unor �mprejur�ri mai ciudate, ele n-au �nc�put �n ziarul la care am lucrat peste patru decenii si pe care l-am si condus. �n perioada urm�toare, Accentele mele vor fi g�zduite de VIATA NEMTEAN�, noul nostru ziar.
Multumesc, deci, Monitorule!
|