Victime colaterale ale liceenelor sp�nzurate
• interviu realizat cu Daniela Suman, directorul Colegiului Na�ional Roman Vod� Reporter: Care este starea de spirit din Roman Vod�, dup� tragediile �n care au fost implicate dou� dintre elevele acestui colegiu?
Daniela Suman: Chiar dac� investiga�iile �i toate discu�iile care au fost �n jurul subiectului arat� c� nu exist� leg�tur� direct� �ntre stresul provocat de �coal� �i producerea acestor tragedii, noi, ca institu�ie, am fost obliga�i s� intr�m �n acest v�rtej. A� zice, mai cur�nd, c� am fost „victime colaterale“ �i ne este foarte greu s� nu recunoa�tem c� ne afecteaz� foarte mult, �n acest moment.
Rep: Concret, cum stau lucrurile?
D.S.: O parte dintre elevi au rezistat destul de bine �i au reu�it s� separe aceste acte ale celor dou� fete de tot ce �ine de �coal�; au considerat c� acestea au avut o serie de probleme personale, fie de un anumit gen, ori de exemple care s�nt din afara �colii, fie probleme �n modul de abordare a vie�ii. Problemele celor dou� fete nu au nici o leg�tur� cu restul elevilor �colii. Unii dintre ei au fost sensibiliza�i de situa�ie �i au privit lucrurile petrecute cu mult� compasiune, al�ii au r�mas indiferen�i, mai ales cei care nu le-au cunoscut niciodat�.
Rep: �i care a fost impactul asupra profesorilor?
D.S.: Evident c� profesorii au fost profund marca�i, pentru c� au fost �nvinui�i, �n aceast� perioad�, de foarte multe lucruri cu care nu au nici o leg�tur�! Au fost �nvinui�i, pe r�nd, de indiferen��, sau c� fac presiuni asupra elevilor s� �nve�e. Am �ncercat s� explic c� nu profesorii de la Roman Vod� fac presiuni �n Rom�nia. Exist� presiuni �n sistem, care decurg din necesitatea men�inerii unor standarde �nalte, fixate la v�rful sistemului educa�ional, iar neexercitarea presiunilor de nici un fel ar �nsemna, probabil, posibilitatea apari�iei unor e�ecuri ale elevilor la examenele na�ionale. Am putea fi, ulterior, �nvinui�i de incompeten��. Tot �n aceast� perioad�, am �nt�lnit �i o alt� atitudine: mul�i p�rin�i ai unor elevi foarte buni ai liceului au fost extrem de revolta�i din cauza tendin�ei de a fi �nvinuit� �coala, �ntr-un lucru cu care ea nu are leg�tur�. Ne-au declarat c� s�nt extrem de mul�umi�i de ceea ce primesc aici, ne-au rugat s� nu cobor�m standardele �i s� �ncepem s� cerem mai pu�in de la elevi. E delicat s� evaluezi starea profesorilor, �n condi�iile �n care acest colegiu a fost subiect de pres� pe toate canalele, s�ntem oameni �i nu putem s� nu fim sensibili la imaginea pe care o avem.
Rep: Se poate spune c� �coala nu ar avea nici o implicare?
D.S.: Nu, niciodat� nu am s� afirm c� toat� lumea este inocent� �n liceul acesta, c� toate cadrele didactice s�nt perfecte, c� toat� lumea lucreaz� extraordinar. Eu nu zic c� nu ar fi �i cazuri izolate de oameni care, poate, nu ar trebui s� fie �n �nv���m�nt. �ns�, nu avem cazuri de abateri deosebite, ci, probabil, pur �i simplu oameni mai pu�in talenta�i. Nu putem culpabiliza un �ntreg colectiv, �n condi�iile �n care, �n acesta, exist� �i oameni a c�ror abnega�ie �n raport cu actul educa�ional este exemplar�. De aceea, cred c�, �n aceast� poveste, at�t elevii, c�t �i profesorii s�nt victime colaterale care nu merit� s� treac� prin a�a ceva. �i p�rin�ii s�nt afecta�i. Cu to�ii �ncerc�m s� g�sim explica�ii, ele s�nt c�utate �n tot felul de zone, s-a vorbit despre mai multe fenomene: satanism, droguri, lucruri de genul acesta. Dac� este sau nu a�a, doar organele abilitate vor descoperi. Eu nu pot nici s� afirm, nici s� infirm c� aceste lucruri s�nt reale. Este foarte posibil s� existe conexiuni de care noi s� nu �tim. Vreau s� precizez c� nu avem nici capacitatea, nici calificarea de a desf�ura investiga�ii complete. Orice semnal pe care l-am primi, evident c� va trebui s�-l comunic�m organelor abilitate s� fac� acest gen de cercet�ri.
„Aceast� experien��, f�r� �ndoial�, ne-a �nv��at pe to�i s� fim mai umani �i mai aten�i la nevoile celorlal�i“
Rep.: Ce �i sf�tui�i s� fac� pe elevi, profesori �i p�rin�i, pentru ca s� treac� mai u�or peste urm�rile acestor tragedii?
D.S.: �i eu, �i foarte mul�i dintre colegii mei �i, mai ales, copiii s�ntem ni�te fiin�e optimiste. Exist� mul�i copii foarte lumino�i �i oameni foarte lumino�i �n �coal�. Cred c� lucrurile trebuie s� mearg� �nainte, c� via�a merge �nainte. Nu putem s� afirm�m, �n asemenea situa�ii, c� de�inem un control absolut asupra lucrurilor. Aici este vorba �i despre destine individuale. Aceast� experien��, f�r� �ndoial�, ne-a �nv��at pe to�i s� fim mai umani �i mai aten�i la nevoile celorlal�i. Dar trebuie s� ne �nve�e �i c� s�nt situa�ii �n care este inutil s� ne culpabiliz�m vis-a-vis de lucruri cu care nu avem de-a face. �i atunci, s� ne separ�m de toate aceste lucruri, s� mergem �nainte �i s� ne revenim la normal, a�a cum eram �nainte. Eu cred c�, �ntotdeauna, un r�u cov�r�itor este urmat de un bine propor�ional cu r�ul produs. Exist� un echilibru �n via��. Consider c� nimic nu va mai fi la fel. Fiecare va sim�i nevoia s� abordeze lucrurile sub o form� mai profesional�. De aceea, cred c� elevii s-ar putea s� ias� mai �nt�ri�i, mai serio�i �n abordarea vie�ii, mai pricepu�i �n a-�i c�uta drumul �n via��, iar noi, profesorii, vom �ncerca, probabil, s� fim mai aproape de sufletul lor �i s� le �n�elegem mai bine nevoile pe care le au.
„Au c�zut victime nevinovate ale situa�iei inclusiv angaja�i din personalul administrativ“
Rep.: Crede�i c� sinuciderile ar putea fi �i urmarea unei �ncerc�ri a fetelor de a atrage aten�ia asupra lor?
D.S.: Orice este posibil. Eu am spus tot timpul, zilele acestea, c� se poate specula la nesf�r�it. At�t pot s� spun: ceea ce au f�cut cele dou� fete, indiferent care au fost ra�iunile lor, a creat at�t de mult r�u �n jur �i ele s�nt departe de a fi ni�te eroine. Au c�zut victime nevinovate ale situa�iei inclusiv angaja�i din personalul administrativ, care s�nt, �n prezent, sub tratament, �n urma �ocului pe care l-au suferit. Cei care au g�sit-o sau au v�zut-o pe fata care s-a sinucis s�nt profund marca�i, �nc� v�d imaginile, g�ndi�i-v� c� a trebuit s� rezolv�m tot felul de lucruri care �in de o anchet� criminalistic� �n �coal�.
Rep.: �tia�i c� una dintre elevele care s-a sinucis a mai avut o tentativ� de acest gen?
D.S.: Nu �tiam. Nu ne-a spus nimeni �i poate ar fi bine ca atunci c�nd un elev este mutat de la o institu�ie de �nv���m�nt la alta s� vin�, pe l�ng� foaia matricol�, �i cu o fi�� psiho-pedagogic�. P�rin�ii nu vin s� ne spun� c� au un copil cu probleme, �i asta iat� c� poate deveni o problem�.
Rep.: S-a vorbit mult despre rolul psihologului din �coal�...
D.S.: Nu poate fi acesta �nvinov��it �n nici un fel. S�nt 1.400 de copii doar la Roman Vod�, mai are de supervizat �i c�teva �coli din mediul rural, plus ore la clas�. Nu are timp s� fac� interviuri cu to�i elevii. Apoi, dac� un elev este chemat la o prim� �edin��, aceasta presupune o cunoa�tere preliminar�. Nu se poate pune un diagnostic dup� prima �edin��. Atunci, unii copii nu mai vin la a doua pe, considerentul c� „am fost la psiholog �i nu m-a prea ajutat“.
Rep.: �n alt� ordine de idei, au existat „antecedente“ legate de droguri sau de satanism la Roman Vod�?
D.S.: Nu. P�n� la acest moment, nu pot s� v� spun c� am discutat, vreodat�, �n acest liceu despre astfel de probleme. E drept c� s�nt aici de doar �apte luni, dar nici c�nd am preluat func�ia de la domnul Stan, d�nsul, care mi-a oferit foarte multe informa�ii despre liceu, nu a vorbit niciodat� despre a�a ceva. Acum, mult� lume, pe fondul a ceea ce s-a �nt�mplat, zice c� pe o banc� era un simbol, dar nu pot s� zic c� e un fenomen extins, c� pe toate b�ncile s�nt simboluri. Apoi, profesorii pot s� aib� probleme �n a identifica sau a descifra un astfel de simbol. Bun, �i dac� �l vezi, poate s� fie o chestiune serioas� ceea ce de obicei nu este, sau poate s� fie o mod�, din teribilism. S� ne amintim c�, la un moment dat, au ap�rut zvastici f�cute de copii pe pere�ii blocurilor, dar asta nu �nseamn� c� po�i s� spui c�, �n acea comunitate, exist� un grup puternic de nazi�ti.
|