Ultimii la past� de dinti, dar primii la paradontoz�
• �n Rom�nia se consum� anual 4 s�punuri, dou� paste de dinti si 4 kilograme detergent • situatia cea mai grav� se �nt�lneste �n mediul rural, unde la 50 de ani oamenii nu mai au dinti n
Una din cele mai grave probleme medicale ar fi cea stomatologic�, la care Ministerul S�n�t�tii se g�ndeste prea putin si nu are solutii de finantare eficient� a acestui sistem. „De regul� Rom�nia este tara cu cel mai mic consum de past� de dinti, �n special �n mediul rural. Am g�sit zilele acestea pe internet un articol din 2008, care era scris �n baza unui Raport al Institutului de S�n�tate Public�. Am r�mas de-a dreptul uluit� c�nd am aflat c� la noi un rom�n foloseste, �n medie: 4 s�punuri, dou� paste de dinti si 4 kilograme detergent �ntr-un an. G�nditi-v� c� 46% din populatia Rom�niei tr�ieste la tar� si acolo lucrurile stau si mai prost. De acolo, �n special, vin spre spitale asa-numitele boli ale mizeriei: bolile epidemice de tipul hepatitei A, furunculozele si foarte multe boli la nivelul cavit�tii bucale: gingivite, paradontoze, dar si boli cardiace“, a declarat dr. Raluca Biciusc�, medic stomatolog la Clinica Dental Spa Roman. Aceasta a spus c� a �nt�lnit pacienti care �n viata lor n-au folosit periuta si pasta de dinti si au ajuns la stomatolog doar atunci c�nd aproape n-au mai avut dinti �n gur�. Doctorita Raluca Biciusc� mai spune c� atunci c�nd vr�nd-nevr�nd intervin durerile de dinti, multi oameni de la tar� �si fac singuri manevrele de extractie. „Este incredibil, dar �n secolul al XXI-lea la tar� oamenii �si mai extrag dintii sau m�selele cariate cu patentul, atunci c�nd nu mai suport� durerile, fie singuri, fie �ntre ei. Ajung la un moment dat din cauza faptului c� nu s-au sp�lat niciodat� pe dinti ca din cauza paradontozei s� li se clatine �ntreaga dantur� si r�nd pe r�nd toti dintii s� le cad�. Bacteria care a provocat paradontoza r�m�ne �n osul din gingie, determin�ndu-l s� se resoarb�. Acest lucru provoac� boli digestive grave si chiar cancer la stomac, mai ales dup� ce r�m�n f�r� dantur� si �nghit alimentele �ntregi“, a mai ad�ugat doctorita Raluca Biciusc�. Impedimentul principal �l constituie lipsa acestor cabinete medicale �n mediul rural, dar mai ales lipsa resurselor financiare ale t�ranilor care din veniturile foarte mici nu apeleaz� la medicul stomatolog. �n ultima vreme, de c�nd mai au copiii care lucreaz� �n str�in�tate mai vin s� li se pun� proteze, dar din p�cate trebuie s� apeleze la umplerea santului acestora cu tifon, ceea ce complic� foarte mult lucrurile si agraveaz� bolile digestive. Num�rul medicilor care au contract cu Casa de S�n�tate este de la an la an mai sc�zut, �n 2012 �n zona Roman function�nd cabinete medicale doar �n Ion Creang�, Doljesti, Sagna, S�b�oani si B�ra. „De la an la an num�rul medicilor stomatologi care lucreaz� �n relatii cu CAS este din ce �n ce mai redus, din cauza faptului c� plafonul alocat asistentei stomatologice este undeva la 70 de bani pe cap de pacient, ceea ce presupune c� �ntr-un asemenea cabinet nu poti pune unui pacient dec�t o plomb�-dou� cu materiale de foarte proast� calitate“, a mai spus dr. Raluca Biciusc�.
|