SATUL CARE MOARE

ACCENT

Nu-i vorba, aici, de schimbarea la fatďż˝, ďż˝n timp, a ceea ce am numi sat traditional. A acelui sat cu tďż˝rani vietuind ďż˝n costume populare, cu hore ďż˝n bďż˝tďż˝turďż˝, cu datini si obiceiuri strďż˝vechi, care fďż˝ceau, ďż˝n vremuri trecute, farmecul cu totul deosebit al acestei lumi. Schimbďż˝rile survenite aici, sďż˝nt, dupďż˝ pďż˝rerea mea, normale, firesti, aduse de pďż˝trunderea ďż˝n viata satului - cu efecte bune si rele - a civilizatiei moderne. Mďż˝ refer la evolutia satului sďż˝-i spunem post-morometian, cum, atďż˝t de emotionant, ďż˝l evocďż˝ Marin Preda. E satul ďż˝n care au avut loc acele drame ale sovietizďż˝rii si colectivizďż˝rii fortate, toatďż˝ foiala zgomotoasďż˝ a plecďż˝rilor si venirilor, a modernizďż˝rilor mai mult sau mai putin artificiale. Sigur cďż˝ unele dintre aceste schimbďż˝ri erau inerente, firesti, cďż˝ nu se poate ca lucrurile sďż˝ ďż˝ncremeneascďż˝-n loc. Da, dar ar fi vorba despre acele schimbďż˝ri firesti, normale, petrecute cu mare grijďż˝ pentru protejarea valorilor rurale. Problema e, ďż˝nsďż˝, cum mai aratďż˝ satul nostru acum, ce a mai rďż˝mas si cine a mai rďż˝mas din el. Pďż˝i, dacďż˝ nu locuiti acolo, duceti-vďż˝ si vedeti! Cďż˝ poate mai aveti rude si mosteniri de la pďż˝rinti ori bunici. Vďż˝ spun eu: ďż˝n multe privinte, aratďż˝ ca o casďż˝ pďż˝rďż˝sitďż˝. Si n-am vďż˝zut doar satul meu natal. Am vďż˝zut multe altele si de prin toate pďż˝rtile. Deci, ca o casďż˝ pďż˝rďż˝sitďż˝, de unde se aude lďż˝trďż˝nd, din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd, un cďż˝ine legat ďż˝n lant, si uitat flďż˝mďż˝nd de stďż˝pďż˝nii plecati ďż˝n grabďż˝. Cďż˝te un trecďż˝tor, cďż˝te o cďż˝rutďż˝, trec pe sleaul satului, ducďż˝ndu-se cine stie unde. La cďż˝mp, probabil, unde omul, de obicei bďż˝trďż˝n, se chinuie cu plugul si sapa sďż˝ smulgďż˝ pďż˝mďż˝ntului cďż˝teva cartoafe si cďż˝tiva saci de pďż˝pusoi. ďż˝ncolo, din loc ďż˝n loc, vezi case pďż˝rďż˝site, dar si vreun haram de casďż˝ nouďż˝, cu turnulete sau nu, fďż˝cute cu bani de afarďż˝. Sďż˝nt fďż˝cute de niste tďż˝rani plecati sďż˝ trudeascďż˝ pe la strďż˝ini cu spatele, sau sďż˝ steargďż˝ la fund babele capitaliste. Dar, de obicei, nici cďż˝soaiele de acest fel nu sďż˝nt locuite, pentru cďż˝ stďż˝pďż˝nii sďż˝nt tot pe afarďż˝, ďż˝ntorsi acolo sďż˝ mai ciuguleascďż˝ niste bďż˝nuti. Cďż˝ la noi, nu se poate. La noi, banii se iau, nu se dau. Asa aratďż˝, deci, ďż˝n linii mari, satul de azi. Cam lďż˝sat de izbeliste, de te apucďż˝ jalea. Dar, iatďż˝ ce povesteste un bun prieten de-al meu. Ai mei au lďż˝sat (cďż˝ci trebuia sďż˝ plece cu serviciul ďż˝n altďż˝ parte) unei familii mai sďż˝race sďż˝ locuiascďż˝ ďż˝n casa noastrďż˝ bďż˝trďż˝neascďż˝, cu rugďż˝mintea doar sďż˝ aibďż˝ grijďż˝ de ea si de acareturile ei. Ei bine, omul s-a dovedit de o calitate jalnicďż˝, ďż˝ncďż˝t, ďż˝ncet-ďż˝ncet, a pus casa pe foc. N-avea lemne peste iarnďż˝. A-nceput cu magaziile, a continuat cu grajdul, cu dependintele, cu gardul. ďż˝n cďż˝teva ierni le-a pus pe toate pe foc. Casa - o fostďż˝ casďż˝ de gospodar - a rďż˝mas, astfel ďż˝n bďż˝taia vďż˝ntului si a sortii. Dar sďż˝ nu credeti cďż˝ s-a oprit aici. A vďż˝zut el cďż˝ prispa avea prea multi stďż˝lpi de sustinere; pe trei din cinci i-a pus pe foc. „Na fďż˝, lemne, i-a zis nevesti-si. Dar sďż˝ nu mai ceri, cďż˝ nu mai am de unde tďż˝ia“. „Ba ar mai fi, i-a rďż˝spuns femeia. Iarna viitoare ďż˝ncepem cu acoperisul, cu dranita, cďż˝ asta arde bine“. Si asa a fďż˝cut. ďż˝ncďż˝t, din casa copilďż˝riei noastre rďż˝mďż˝sese ceva de-ti venea sďż˝ plďż˝ngi. Eu am aflat toate astea tďż˝rziu. Fusesem plecat si eu o vreme. La ďż˝ntoarcere, ďż˝nsďż˝, n-am mai putut face nimic. Vremea, vremurile, oamenii pustiiserďż˝ locul. Povestea prietenului meu m-a impresionat. Dar, ce-i mai trist, multe astfel de foste gospodďż˝rii au ajuns asa. Un cďż˝ine flďż˝mďż˝nd, uitat de stďż˝pďż˝ni ďż˝n legďż˝toare urlďż˝ a pustiu. Si, din ce ďż˝n ce mai des, bat clopotele de la biserica satului. S-a mai dus unul.