 DOVADA C� AU FOST INTERCEPT�RI
• anul trecut, Tribunalul Neamt a autorizat intercept�ri �n 136 de dosare • num�rul solicit�rilor a fost mai mare dec�t �n anul anterior • cele mai „spumoase“ conversatii au fost �n dosarul mafiei lemnului de la Grinties: „P�i ei acolo taie �n nestire c� nu mai au ce t�ia si mai are pe cineva prieten acolo... a fost si i-a t�iat vreo c�tiva brazi ceala lui �sta ... �sta a s�rit la el si apoi a �nceput povestea“. „P�i de la asta �ncepe... se f... prostii �ntre ei si vin controalele“ • Interceptarea convorbirilor telefonice a devenit o fobie prin Rom�nia postdecembrist�. Unii cred c�-i acult� „serviciile“ c� asa trebuie, altii consider� c� li se trage de la dusmani sau vecini, altii pur si simplu cred c� discutiile pe care le poart� la telefon pot fi interesante doar pentru c� s�nt „cineva“. De cele mai multe ori aceste temeri nu s�nt reale, dar s�nt si cazuri �n care discutiile dintre diverse persoane s�nt de interes pentru buna desf�surare a unei anchete. Este vorba nu de simple presupuneri ci de anchete penale, unde deja cei ale c�ror discutii ori �nt�lniri ar trebui monitorizate au deja alt statut, au calitatea de �nvinuit sau chiar de inculpat. �n aceste situatii anchetatorii nu pot trece pur si simplu la intercep�t�ri, ci au nevoie ca aceste operatiuni s� capete girul judec�torilor. Procurorii formuleaz� solicit�ri c�tre instantele de judecat�, iar dup� prezentarea probelor, magistratii stabilesc dac� autorizeaz� ca discutiile dintre �nvinuiti, de exemplu, s� fie interceptate. �n cazul �n care judec�torii consider� c� s�nt indicii temeinice c� persoanele vizate de anchet� au s�v�rsit faptele reclamate de anchetatori, dau und� verde acestora s� stea cu ochii si timpanul pe cei pe care-i au �n vizor. Rezultatele constituie probe �n procesul penal si, �n functie de continut, pot duce la dovedirea activit�tii infractionale si implicit la inculparea suspectilor, sau dimpotriv�, pot duce la exonerarea de r�spundere penal�. Asa st�nd lucrurile trebuie spus c� anul trecut Tribunalul Neamt a autorizat destul de multe intercept�ri, chiar mai multe dec�t �n anul anterior, indicatorul fiind �n crestere. „�n ceea ce priveste cererile av�nd ca obiect autorizarea intercept�rilor convorbirilor sau comunic�rilor audio sau video s-a constatat o crestere de la 133 �n anul 2011, la 136 �n anul 2012“, dup� cum se specific� �n bilantul activit�tii Tribunalului Neamt pentru anul trecut. Chiar dac� cifra �n sine nu pare at�t de mare, dac� facem o comparatie cu num�rul de zile dintr-un an calendaristic, rezult� �n medie o solicitare de intercept�ri la circa dou� zile si jum�tate. Asta �n conditiile �n care nu s-au sc�zut zilele nelucr�toare, deoarece at�t anchetatorii c�t si judec�torii au desemnate echipe de permanent�.
Pe intercept�ri au c�zut inculpatii din dosarul „Jaf �n p�duri“
De cele mai multe ori astfel de autoriz�ri s�nt acordate pe indicii temeinice si �n cele din urm� se ajunge la inculpare. De departe cele mai spectaculoase discutii dintre inculpati, care nu au avut nici un fel de temere c� �i poate asculta cineva, au fost cele din dosarul mafiei lemnului de la Grinties, numit de pres� „Jaf �n p�duri“. Este vorba de 18 persoane inculpate, din care cinci arestate. Pentru altii cauza a fost disjuns� si cercet�rile continu�. S�nt dup� gratii afaceristii Benone Morosanu si Dumitru Galanton, politistii Valentin Todiric� si Stefan M�c�rescu, precum si p�durarul Paul Caraze. �n diverse forme de participatie acestia au exploatat nemilos p�durile din zon� si �n discutii se mirau c�t au putut t�ia de nu a mai r�mas nici un copac din p�dure. Relevant� �n acest caz este discutia unuia dintre inclpati cu o persoan� pe care anchetatorii �nc� nu au reusit s� o identifice. Cel�lalt este Petrea Gavril, zis „Truc�“, de 38 de ani, din P�r�ul P�ntei, comuna Borca. Acesta a fost inculpat pentru acuzatiile de aderare la o asociere infractional�, complicitate la evaziune fiscal� si uz de fals. B. (persoan� necunoscut�):
P�i da, cu acte, naspete dintr-astea.
Gavril Petrea: P�i ei acolo taie �n nestire c� nu mai au ce t�ia si mai are pe cineva prieten acolo... a fost si i-a t�iat vreo c�tiva brazi ceala lui �sta ... �sta a s�rit la el si apoi a �nceput povestea.
B: P�i de la asta �ncepe... se f... prostii �ntre ei si vin controalele.
G.P: Dar e gata cu lemnele, pe Grinties nu mai ai ce t�ia.
B: B�i b�iete...
G.P: Dar tu nu stii cum e... merg la t�iat cu rasu... am v�zut cu ochii mei... Mai este niste fag si c�te un brad pe aici, pe colo, restul nimic.
B: Si ce dracu facem, m�?
G.P: Acolo e gata, aici la noi mai e c�tusi de c�t ... mai scoate c�te o partid� la licitatie, dar dincolo a luat Sturza... pe Grinties dac� s-a terminat cu particularii e gata. (discutie din 1 iunie 2012).
�n alt� discutie, de pe 9 mai 2012, lemnul f�r� acte era camuflat si denumit �n discutii „fursecuri“.
Valentin Todiric�: Alo? Unde te duci?
Benone Morosanu: M� duc oleac� la mare.
V.T: Ai plecat la Constanta?
B.M: Da
V.T: Dar cu ce?
B.M: Cu fursecuri din astea.
V.T: Fag?
B.M: Nu, r�sinoase.
V.T: Cum a mers cu �la, m�?
B.M: A mers bine, numai c� �mi trebuie acte, dac� g�sim acte... si la sarf d� pret bun.
V.T: C�t �ti d�?
B.M: D� 5.
V.T: �i bine, trebuie g�site niste acte de fag.
B.M: Trebuie g�site acte de fag c� merge una asa, si una asa.
V.T: Bine, hai c� discut�m c�nd ne-am g�si.
|
Autentificare
