LIMBAJUL NASPA
ACCENT
Cool, proful, profa, misto, haios, haioas�, naspa, dirigul, diriga, arzoi, bujbei, bariu, puriu, basoald�, bijboc, sanchi, sanchi-balamaua, chichirez-g�lceava, cocalar, piranda, pitipoanc�, gabor, mare smen, �f�ciri (a se citi afaceri), ora doi, f�t�u, b�iat de b�iat, fat� de fat�, fat� de mas�, maxim, parnusi, bun�ciune etc, samd, scl. S�nt numai c�teva cuvinte si expresii adunate din m�lul gros al comunic�rii (de margine), mai noi, sau mai vechi. O ploaie acid�, o ploaie de buruieni, multe din ele otr�vitoare, n�p�deste mereu curata noastr� limb� rom�n�, p�t�nd gr�ul nostru cel auriu si curat, cu neghina amar� adus� de v�nturi str�ine. S�nt v�nturi din toate p�rtile, din cele suburbane, analfabete, unde nu se respect� nimic din ce-i curat. Ba, ce e curat, imaculat, pur, st�rneste, adesea, �n oameni de proast� calitate, o dusm�nie, o agresiune f�r� motiv, care-i fac s� calce �n picioare, s� �ntineze frumusetea mostenit� �n timp a unei limbi „ca un fagure de miere“. Ne n�p�desc, mai ales, nenum�ratele tig�nisme, care, ca si manelele, vin cu otr�vuri �n limba si c�ntecul nostru popular. Asta e una, si, zic eu, poate cea mai grav�, cea mai periculoas� form� a ur�tului. Este, �ns�, si o alta, care vine din comoditate de g�ndire, dintr-o form� de simplificare a vorbelor , nu pentru a concentra comunicarea dintre oameni, ci din puturosenie. Treceti cu vederea cuvinte ca proful, profa, dirigul, diriga, mate si altele de acest fel - aproape asimilate �n limb�, mai ales prin scolari - dar luati �n calcul, de pild�, o expresie precum „ceva de genul“ (nu se spune care gen, au hot�r�t c� nu mai e nevoie, se �ntelege si asa). Sau o �ntrebare foarte desteapt� , „care-ti este p.d.v.-ul?“ (adic� punctul t�u de vedere) si altele, si altele. Partea cea mai proast�, cea mai periculoas�, �ns�, e c� aceste vorbe, �mpr�stiindu-se �n populatie fac asa cum fac ciupercile otr�vitoare, care le corcesc si pe cele stiute de toat� lumea ca adev�rate, comestibile. Si asa, �ncet-�ncet, filologii de meserie pot fi obligati s� constate statistic extinderea acestor aberatii la un nivel majoritar, si - conform unor reguli ale meseriei lor - s� le �nscrie chiar si �n dictionare. Iar dac� se ajunge p�n� aici, teoria mea despre pericolele care p�ndesc limba rom�n� devine cam naspa. Ptiu, duc�-se-pe-pustii, c� m-am contaminat si eu (sau o fi io, cum se zice mai nou)!...
|