CINE ERA „POPA DUHU“

Se stie cďż˝ ďż˝n clasa I, ďż˝n anul 1853, la Scoala Domneascďż˝ din Tďż˝rgu Neamt, Ion Creangďż˝ si colegul sďż˝u din Ghindďż˝oani, viitorul filozof Vasile Conta, l-au avut profesor pe Isaia Teodorescu, rďż˝mas ďż˝n memoria contemporanilor si cu numele de „Popa Duhu“. Nďż˝scut ďż˝n judetul Iasi, satul Cogeasca-Veche, „mica mea pďż˝trioarďż˝“, cum obisnuia sďż˝-i spunďż˝ asezďż˝rii natale, Isaia Teodorescu a fost numit ďż˝n 1853, pentru cďż˝tiva ani, profesor si conducďż˝tor al scolii din orasul de pe malul Ozanei, acum 180 de ani.
Fire energicďż˝, luptďż˝tor consecvent pentru progresul scolii romďż˝nesti, pentru ďż˝nvďż˝tďż˝tura „junimei“, a insuflat elevilor sďż˝i setea de ďż˝nvďż˝tďż˝turďż˝, de cunoastere. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, marele povestitor humulestean, ďż˝n minunatul portret ce l-a fďż˝cut profesorului sďż˝u, va spune cďż˝ „duh din duhul sďż˝u a dat scolarilor sďż˝i o bucatďż˝ de vreme“. Si ďż˝ncďż˝ ceva. Creangďż˝ a asistat la perseverenta dascďż˝lului sďż˝u din clasa I (din toamna anului 1854 - clasa II - Ion Creangďż˝ pleacďż˝ la scoala catiheticďż˝ din Fďż˝lticeni, n.n.) pentru organizarea scolilor primare rurale mai ales, asa numitele „scolite“, deoarece, spunea el, „clasele colegiale nu merg tocmai cu bun succes din cauzďż˝ cďż˝ pregďż˝tirea elevilor ďż˝n clasele primare nu este solidďż˝“. Accentul ďż˝l pune pe clasa I primarďż˝, care pentru dďż˝nsul era „cheia si lďż˝cata, ba si belciugele ďż˝ntregului ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt“. Vom observa ďż˝n rapoartele lui Creangďż˝, ca institutor, expresii luate de la profesorul sďż˝u. Nu o datďż˝ va ďż˝ntrebuinta cuvďż˝ntul „scolite“, sau „clasa I primarďż˝ este cheia si lďż˝cata ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului“. Cel ce parcurge slovele cuprinse ďż˝n nenumďż˝ratele rapoarte trimise de Isaia Teodorescu „mai marilor vremii“ ďż˝si dďż˝ seama cďż˝ nu era mester la caligrafie si nu degeaba ďż˝si bďż˝tea degetele cu piatra ďż˝n seminar, ca sďż˝ scrie mai bine, dar nu credem sďż˝-l fi ďż˝ntrecut cineva ďż˝n tďż˝ria expresiilor si a formei de redactare a rapoartelor sale. Fiind ďż˝ntrebat de comitetul scolar al unei „scolite“ de un raport, el rďż˝spunde scurt cďż˝ „a fost dat ďż˝n mďż˝na domnului Maiorescu, pentru care i-a zis mersi“. Era ďż˝mpotriva ďż˝nvďż˝tďż˝turii pe de rost. ďż˝n 1864 scria: „Din naturďż˝ am fost si sďż˝nt caracterizat contra ďż˝nvďż˝tďż˝turii de rost prin scoale, a ďż˝nvďż˝tďż˝turii de rost fďż˝rďż˝ de folos“. Creangďż˝ va scrie si el mai tďż˝rziu: „ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul pe de rost e fďż˝rďż˝ rost“. ďż˝n vizita fďż˝cutďż˝ ďż˝ntr-o scoalďż˝ din Iasi aratďż˝ cďż˝ „mďż˝ mir cum de nu ďż˝nnebunesc tinerii din aceastďż˝ scoalďż˝ de atďż˝ta ďż˝nvďż˝tare de rost“.
„Mare de inimďż˝, iar de gurďż˝ si mai mare - scrie Creangďż˝ -, duh neastďż˝mpďż˝rat si cutezďż˝tor, ďż˝n predicile sale ďż˝ntepďż˝nd ca viespea“, reusea prin aceasta sďż˝-si facďż˝ multi dusmani. Protesteazďż˝ vehement ďż˝mpotriva manualelor netipďż˝rite care circulau sub formďż˝ de manuscris, elevii fiind obligati sďż˝ le copieze ďż˝n timpul liber. „Unul dintre cele mai mari obstacole la progresul luminďż˝rii prin institutele de ďż˝nvďż˝tďż˝turďż˝ - scria Isaia - este lipsa de manuale tipďż˝rite; aicea ďż˝n scoli se ďż˝ntrebuinteazďż˝ manuscripte spre nimicirea timpului, este un ce regretabil, este un ce dureros si un ce de doliu, cďż˝ci se omoarďż˝ timpul cel pretios al junetei, o pierdere de timp si de trecerea vďż˝rstei de aur a tinerilor fďż˝rďż˝ folos“. Autoritďż˝tile timpului, asa cum afirmam, n-au ďż˝ndrďż˝znit ďż˝n a lovi. Din 1866, rďż˝mďż˝ne pe drumuri. A ajuns sďż˝ umble „gol, descult si flďż˝mďż˝nd“ sďż˝ cerseascďż˝ pe la scolari, care - dupďż˝ propria-i mďż˝rturisire - „cu recunostintďż˝ m-au ajutat si am putut sďż˝ mďż˝ incipiez“.
Si, ďż˝ntr-adevďż˝r de la scolarii lui dragi, dascďż˝lul Teodorescu a avut milďż˝ si recunostintďż˝. De la scolarii ridicati de pe bďż˝ncile „scolitelor“ din Tďż˝rgu Neamt sau Cogeasca Veche, „profesorul rďż˝zvrďż˝tit“ a avut mďż˝ngďż˝iere. Si Creangďż˝, care a sorbit cu nesat din izvorul acesta nesecat de inteligentďż˝, care a luat duh din duhul profesorului sďż˝u, a fost printre aceia. Si pďż˝truns de ďż˝ntelepciunea profesorului sďż˝u, ďż˝ntelegďż˝nd rostul pe care ďż˝l are scoala primarďż˝ si, mai ales, pentru copii satelor noastre, ajuns institutor, va pune ďż˝n aplicare cele vďż˝zute si ďż˝nvďż˝tate. Dragoste mare avea Creangďż˝ pentru „scolite“ si va ďż˝ntelege mai mult ca oricine pe vremea aceea cďż˝ scoala primarďż˝, si mai ales clasa I, este „cheia si lďż˝cata, ba si belciugele ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului“, asa cum le spunea profesorul Isaia Teodorescu. Iar drept mare recunostintďż˝ l-a imortalizat ďż˝n „Popa Duhu“.