Utilajele Drupo au turat motoarele 450 de ore
• pentru c�t a desz�pezit �n aceast� iarn�, firma Drupo are de �ncasat de la Consiliul Judetean 1.308.131 de lei • Mai greu, mai usor, judetul Neamt a iesit din n�meti p�n� la aceast� or�. Desi n-a fost o iarn� usoar�, av�nd �n vedere c�t� z�pad� a c�zut, utilajele de la sectia Drumuri Nationale si SC Drupo Neamt au actionat cu toti caii putere si au deblocat c�ile de circulatie. Acum, reprezentantii celor dou� unit�ti, coordonati de prefect �n calitate de presedinte al Comitetului pentru Situatii de Urgent�, se preg�tesc de noul val de ninsori care e anuntat s� apar� de vineri-s�mb�t�. P�n� atunci, cei de la Drupo au pus pe h�rtie toate cheltuielile si stiu c�t au de cerut de la Consiliul Judetean pentru activitatea de desz�pezire. Judetul este str�b�tut de 726 de kilometri de drumuri judetene, care au fost desz�pezite cu 41 de utilaje - 18 de la Drupo si 23 �nchiriate. Conform preciz�rilor f�cute de Ovidiu Mitrea, directorul acestei societ�ti, utilajele au functionat 450 de ore de pe 4 decembrie si p�n� de cur�nd. „Costurile desz�pezirii de p�n� acum s�nt de 1.308.131 de lei, ceea ce �nseamn� 1.816 lei pe kilometru. Am ref�cut stocurile de material antiderapant si s�ntem preg�titi de noile interventii, care se preconizeaz� din zilele urm�toare“, a declarat directorul Ovidiu Mitrea. Tot pentru mentinerea traseelor practicabile au actionat si cei de la Sectia Drumuri Nationale, care au o lungime de 406 kilometri �n Neamt. Directorul Stej�rel Spiridonescu a precizat c� desi peste Neamt a b�tut acelasi viscol care a fost si �n Botosani, Vaslui si Bac�u si care a blocat aceste judete, la noi iarna a putut fi st�p�nit�. A fost mai greu �ns� dec�t �n iarna trecut�, pentru c� ninsorile au ap�rut de aceast� dat� de la �nceputul lui decembrie, c�t� vreme �n sezonul rece anterior a �nceput s� ning� de pe la finele lui ianuarie 2012. Pe drumurile nationale s-au �mpr�stiat pe cei 406 kilometri, 6.900 de tone de material antiderapant. Prefectul Ilie Mitea a dat de �nteles c� oric�t de eficient s-ar interveni, cheltuielile r�m�n foarte mari si c� important este s� se schimbe ceva �n toat� aceast� situatie, singura sc�pare fiind �nfiintarea perdelelor forestiere care s� protejeze at�t c�ile de acces c�t si localit�tile. „Nu e nomal s� faci cheltuieli de miliarde de lei ca s� desz�pezesti un drum pe care pot circula trei Dacii si s� vezi c� oamenii nu �si m�tur� z�pada din fata curtilor, iar prin oras se circul� pe dou� benzi, desi s�nt patru, dar dou� s�nt acoperite de z�pad�“, a spus prefectul.
|