R�zbunarea lui N�stase
Adrian N�stase �i-a dat demisia din func�ia de pre�edinte al Camerei Deputa�ilor. Ce nu a reu�it Alian�a PNL-PD din ianuarie 2005 p�n� acum, a reu�it PSD �ntr-o singur� sear�.
Demisia de la conducerea Camerei era precedat� de cea din func�ia de pre�edinte executiv al PSD, din care N�stase abia se autosuspendase, cu dou� luni �n urm�, �i de retragerea sprijinului politic la limita excluderii, realizat� de Organiza�ia Sectorului 1 Bucure�ti. C�derea drastic� �n sondaje a PSD, �n ultima perioad�, a fost pus� �n c�rca lui N�stase, secondat de Dan Ioan Popescu, care nu reu�e�te s�-l eclipseze pe pre�edintele Camerei Deputa�ilor, la cap�tul sanc�iunii. Din partea Uniunii Europene a venit indica�ia de a se declan�a, �n Rom�nia, sezonul de prindere a "pe�tilor mari". Patriciu, D.I. Popescu, Mitrea, Copos s�nt considera�i de pres� pe�ti mari, dar N�stase este trofeul care trebuie prins cu orice pre�. Rom�nia nu duce lips� de "pe�ti mari", crima organizat� �i corup�ia fiind o balt� unde se poate pescui �n voie, dar scenari�tii Alian�ei �i-au propus ca pescuitul s� se realizeze �n zona politicului, �mpu�c�ndu-se, astfel, doi iepuri dintr-un foc.
Astfel, Alian�a se descotorose�te de liderii puternici ai Opozi�iei, dar satisface �i cererile U.E. privind dezlegarea la pe�te.
Recent, ministrul justi�iei, Monica Macovei, nu a venit la Parlament ca s� sus�in� necesitatea perchezi�iei la casele lui N�stase cu argumente juridice, ci ca s� sus�in� solu�ia politic� a �ndep�rt�rii unui lider, pe criterii mascate sub ditirambe cu iz de campanie electoral�.
Nu m-au convins, �n egal� m�sur�, nici N�stase, nici Macovei, �i am l�sat solu�ia de rezolvare s� depind� exclusiv de Parchet, care trebuie s�-�i fac� datoria, departe de politic�, de interese de grup, de fabric�ri de dosare �i de regl�ri de conturi.
S� nu-�i �nchipuie cineva c� �n dezbaterea cazului "perchezi�ie la N�stase", grupul parlamentar al deputa�ilor PSD nu a evaluat consecin�ele respingerii cererii Parchetului Camerei Deputa�ilor.
To�i deputa�ii social-democra�i au fost convin�i c� PSD va primi, astfel, o por�ie suplimentar� de bile negre din partea electoratului, pentru faptul c� partidul nu face nici un efort de a se deta�a de scandalurile de corup�ie, �n care s�nt implica�i liderii s�i.
Votul Camerei Deputa�ilor a fost interpretat ca m�sur� de obstruc�ionare a justi�iei, �n opera sa de combatere a corup�iei, dar nu s-a �inut cont c� aceast� oper� trebuie realizat� �n deplin respect fa�� de lege, �i nu �n dispre�ul ei.
Nici acum nu este suficient de clar dac� perchezi�ia solicitat� a fost o procedur� juridic� sau un proiect politic. Faptul c� Alian�a a vrut capul lui N�stase, cu mult �naintea perchezi�iei, dovede�te c� s�ntem �n prezen�a unui proiect politic.
S�pt�m�na trecut�, s-a mediatizat intens un sondaj de opinie, �n care PSD trecuse sub pragul de 20%, ceea ce a echivalat cu un cutremur �n toate structurile partidului, cu posibile efecte devastatoare.
Se tot vorbe�te despre decizia PSD, transmis� �n regim de urgen�� lui N�stase, de a demisiona din func�ii, dar o astfel de decizie nu a existat.
Luni, c��iva lideri, �n frunte cu Geoan�, s-au �nt�lnit �i au convenit s�-l sf�tuiasc� pe N�stase c� ar fi mai bine s� demisioneze.
Convins c� acesta este punctul de vedere al liderilor conducerii centrale, Adrian N�stase a solicitat, �n contrapondere, punctul de vedere al organiza�iilor din teritoriu.
Mircea Geoan� a deturnat sensul votului
Mar�i seara, aflat �ntre reprezentan�ii centrului �i cei din teritoriu, aduna�i la un Confort de dou� stele, N�stase a solicitat un vot de �ncredere din partea organiza�iilor jude�ene, sesiz�nd, din dezbateri �i contacte, c� are suficiente �anse de c�tig.
Acest vot de �ncredere solicitat trebuia s� rezolve trei probleme, �n caz c� era favorabil lui N�stase.
�n primul r�nd, se dovedea liderilor conducerii centrale c� ace�tia nu mai au sus�inere din partea organiza�iilor teritoriale, ceea ce ar fi �nsemnat, pe cale de consecin��, c� to�i ace�ti lideri trebuiau s� demisioneze, �n bloc, din func�ii. Acest scenariu s-a dovedit a fi real, unii din liderii respectivi av�nd cererile de demisie deja preg�tite pentru varianta respectiv�.
�n al doilea r�nd, ruptura dintre centru �i teritoriu �n cadrul partidului impunea convocarea urgent� a unui Congres extraordinar, ocazie cu care N�stase preconiza s� se aleag� o nou� conducere a PSD, cu lideri noi.
Iar, �n al treilea r�nd, votul favorabil ar fi dovedit c� solicitarea demisiei sale nu are sus�inerea organiza�iilor �i, �n consecin��, N�stase nu va mai demisiona, beneficiind, �n continuare, de sprijinul majorit��ii membrilor PSD.
Mircea Geoan�, intuind aceast� capcan� �i bine consiliat, a deturnat sensul votului, solicit�nd celor convoca�i s� exprime, prin vot, acordul sau dezacordul fa�� de solicitarea demisiei lui Adrian N�stase, suger�nd, totodat�, c� un vot negativ ar impune demisia conducerii PSD �n bloc, deci decapitarea partidului.
Solicitarea lui Geoan� a fost tran�ant�, liderii organiza�iilor convoca�i trebuind s� opteze �ntre conducerea central� �i N�stase, mai explicit �ntre Geoan� �i N�stase.
�n aceast� perspectiv�, majoritatea liderilor locali, sesiz�nd riscul decapit�rii partidului �n unul din cele mai proaste momente ale sale, au votat pentru stabilitate, Adrian N�stase trebuind s�-�i etaleze fair-play-ul �i s� anun�e c� va demisiona din fruntea Camerei Deputa�ilor, ceea ce a f�cut ca Geoan� �i ceilal�i s� se declare satisf�cu�i �n leg�tur� cu aceast� finalizare.
Promi��nd c� �i va depune, �n ziua urm�toare, demisia, spre u�urarea tuturor, nici Geoan�, nici ceilal�i nu au dat semne c� au realizat c� Adrian N�stase nu p�r�se�te scena politic� f�r� s�-�i ia revan�a.
Votul negativ ob�inut de N�stase, �n traducere liber� �nsemn�nd retragerea sprijinului politic, putea avea ca finalitate revocarea sa de c�tre Grupul parlamentar PSD, din func�ia de pre�edinte a Camerei Deputa�ilor.
�n acest context, conform Regulamentului Camerei Deputa�ilor �i Deciziei Cur�ii Constitu�ionale, func�ia de pre�edinte trebuia s� revin� tot PSD-ului, acesta fiind obligat doar s�-�i nominalizeze alt candidat.
Dar unul din oamenii lui N�stase colectase, deja, o list� cu semn�turile deputa�ilor PSD, �n sensul sus�inerii lui pe mai departe, �n func�ia de pre�edinte al Camerei.
Posibilitatea revoc�rii de c�tre deputa�i fiind, astfel, anihilat� (cine ar fi mizat c� deputa�ii, peste dou� zile, vor semna invers), Adrian N�stase a anun�at, imediat dup� vot, c� demisioneaz�, ceea ce a �i f�cut �n ziua urm�toare.
Ast�zi, Adrian N�stase nu este dec�t un simplu membru de partid, renegat �i de propria Organiza�ie a Sectorului 1 Bucure�ti.
Plec�nd prin demisie, N�stase a plecat cu tot cu func�ie, nel�s�nd PSD-ului dec�t o �ans� iluzorie de a o rec�tiga ceea ce practic nu mai este posibil �n actuala conjuctur� politic� a Camerei Deputa�ilor.
Astfel, Alian�a prime�te, ca un cadou nesperat �i gratuit, func�ia de pre�edinte al Camerei Deputa�ilor, func�ie pentru care at�t PNL c�t �i PD au pornit un r�zboi fraticid, avans�nd candidaturile unor ilu�tri anonimi, pe care nimic nu-i recomand� pentru cea de a treia func�ie �n stat. Este de necrezut faptul c� PSD a renun�at cu at�ta u�urin�� la func�ia de pre�edinte a Camerei Deputa�ilor, ceea ce dovede�te c� a f�cut-o fie din neglijen�� cras� condamnabil�, fie din ra�iunile ascunse ale unora, care nu trebuie sesizate, ceea ce este la fel de condamnabil.
Din via�a politic�, Adrian N�stase a ie�it tr�ntind u�a �n nasul actualei conduceri a PSD, c�reia �i revine de gestionat consecin�ele pierderii conducerii Camerei Deputa�ilor.
|