Bagatela de cinci parale

(4)
ďż˝n ultimul numďż˝r - 3 (27), serie nouďż˝, al revistei „Flori de munte“ a liceenilor de la Colegiul Naďż˝ional „Petru Rareďż˝“ din Piatra, descoperim cu plďż˝cere, cu ďż˝ngďż˝duin�� ďż˝i cu un zďż˝mbet uneori trist, cugetďż˝ri ale adolescenďż˝ilor ďż˝i tinerilor aflaďż˝i ďż˝n pragul marilor descoperiri ale existenďż˝ei lor. ďż˝tiind cďż˝t de dornici sďż˝nt de originalitate, la vďż˝rsta aceasta, teribilismele unora nu mďż˝ mirďż˝ ďż˝i nu mďż˝ sperie. Dacďż˝ ar fi avut habar cďż˝ alďż˝ii, ďż˝naintea lor, au formulat aceleaďż˝i idei, uneori mult mai violent exprimate, ar fi fďż˝cut precum zic persanii: cuvďż˝ntul are trei praguri de trecut, unul ďż˝n inimďż˝, al doilea ďż˝n cap, al treilea pe buze; ďż˝i nu ar mai fi fost sinceri, ďż˝n paguba textelor interesante pe care le-au scris.
Totuďż˝i violenďż˝a unuia, care se adreseazďż˝ pďż˝rinďż˝ilor ďż˝i bunicilor (sďż˝i?), mďż˝ sperie. „Nu ne place de voi ďż˝i de societatea murdarďż˝ pe care ne-o lďż˝saďż˝i moďż˝tenire! Vďż˝ dispreďż˝uim pentru cďż˝, ďż˝nainte de a ne fi pďż˝rinďż˝i ďż˝i bunici, aďż˝i fost oameni de afaceri ďż˝i hoďż˝i, aďż˝i fost politicieni ďż˝i corupďż˝i!“
A fost un tďż˝nďż˝r oarecare, Eugen Ionescu, rebel prin anii '30 ai veacului trecut. El nu-ďż˝i ďż˝njura pďż˝rinďż˝ii; declara numai cďż˝ nu are nici o vinďż˝ cďż˝ s-a nďż˝scut romďż˝n ďż˝i dďż˝dea de pďż˝mďż˝nt cu tot ce ďż˝nsemna valoare romďż˝neascďż˝ de dinainte de generaďż˝ia sa. Cel mai cunoscut manifest al sďż˝u, intitulat „Nu!“, te face sďż˝ crezi cďż˝ ai ďż˝n fa�� un demolator demonic. ďż˝i peste ani, domnul Eugene Ionesco ďż˝mbrďż˝ca uniforma (numitďż˝ de tineri „livrea“) de Academician al Franďż˝ei, devenind un clasic al literaturii universale, intelectual respectabil ďż˝i cuminte, promotor al teatrului absurd ďż˝n literatura francezďż˝.
Aďż˝a cďż˝, dacďż˝ tďż˝nďż˝rul din „Flori de munte“ ďż˝i ďż˝njurďż˝ ďż˝n public pďż˝rinďż˝ii ďż˝i bunicii, cu sfďż˝ntďż˝ mďż˝nie proletarďż˝, e treaba lui. Chestie de educaďż˝ie. Dar poate cďż˝ iese de aici un nou Eugene Ionesco. Mai ďż˝tii?

(5)
O similitudine, dou� similitudini - substantiv comun, de genul feminin, de origine latin�, descins �n limba rom�n� pe cal fran�uzesc. Frumos cuv�nt. Tocmai bun pentru un joc sonor precum acesta: similaresoldofa, fadosolrelemisi. Cine �tie - s� tr�iasc�, cine nu - s� b�nuiasc�!
Vras�zic� pluralul: dou� similitudini.
Prima: similitudinea Frattini. ďż˝i domnul Berlusconi, ca ďż˝i domnul Tďż˝riceanu, ďż˝efi de guverne ďż˝n ��rile lor, au niscai probleme cu justiďż˝ia. Deosebire: ďż˝n timp ce domnul Copos nu dďż˝ lecďż˝ii de onestitate italienilor, signor Frattini se unge profesor de „antimafia“ pe lďż˝ngďż˝ parlamentul Romďż˝niei. Hďż˝! hďż˝!, precum bine cuvďż˝nteazďż˝ excelenďż˝a sa domnul preďż˝edinte Bďż˝sescu.
A doua: similitudinea Geoanďż˝. Pe cďż˝nd era ambasador ďż˝n SUA, domnia sa a condus un an UNICEF-ul, ca preďż˝edinte al consiliului de administraďż˝ie, avďż˝nd-o subalternďż˝ pe eterna Carol Bellamy, director general, universal etc. Cel mai de seamďż˝ rezultat: lichidarea brutalďż˝ a Comitetului Romďż˝n pentru UNICEF, pentru cďż˝ dusesem (fďż˝ceam ďż˝i eu parte din conducerea acestei organizaďż˝ii) ajutoare pentru copiii din toatďż˝ Jugoslavia, neocolind Serbia, ďż˝n timpul rďż˝zboiului ruďż˝inos din Balcani. Ajuns preďż˝edinte al PSD, dumnealui a condus acest partid pe o pantďż˝ interesantďż˝: de la circa 38% ďż˝n noiembrie 2004, la 20% ďż˝n martie 2006, cu perspectiva toboganului de tip UNICEF. Similitudine. Propun, ďż˝n consecin��, ďż˝n locul postului de preďż˝edinte executiv al PSD, temporar ocupat de domnul Adrian Nďż˝stase, sďż˝ ia fiin�� cel de lichidator executiv. Dacďż˝ „lichidator“ vine de la „lichid“, ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ ceva curge. Precum zicea filosoful Heraclit: „Ta panta rhei!“ Dacďż˝ nu, nu!

(6)
ďż˝ntr-un oraďż˝ din Hindustan, un sďż˝rďż˝ntoc pe nume Stan, membru - cum inima ďż˝i cere - ďż˝ntr-un partid de la putere, mergďż˝nd grďż˝bit spre piaďż˝a nouďż˝, purta pe cap un coďż˝ cu ouďż˝. „De le pun astďż˝zi la clocit, gata! norocul m-a pďż˝lit, cďż˝ peste-o lunďż˝ voi avea gďż˝ini, o sutďż˝ ďż˝i ceva. Care (gďż˝ini) se vor oua, neamul se va perpetua ďż˝i, ďż˝n trei ani, din dar ďż˝n dar, ajung peste oraďż˝ primar. ďż˝i peste alďż˝i ani, ďż˝nainte, m-aleg ďż˝n ďż˝arďż˝ preďż˝edinte!“
Dar cum c�lca f�r� habar cu pa�ii iu�i pe trotuar, privind �n sus, f�r� busol�, la fata din telegondol�, a nimerit �ntr-o h�rtoap� ad�nc� �i plin� de ap�. C�zut pe br�nci, v�zu c� plou� �n jurul s�u cu zeci de ou� �i-a �n�eles imediat c� visul i s-a destr�mat.
�i-atunci lu� pozi�ie: trecu �n opozi�ie!