Pamflet: DIRECďż˝IA SILVICďż˝ NEAMďż˝ ORGANIZEAZďż˝ LUNA Pďż˝DURII DE „ARGINďż˝I“

Cu ocazia evenimentelor petrecute anul ďż˝sta, ďż˝n cadrul acďż˝iunii „Gaterul“, s-a dovedit ce e aia „Luna pďż˝durii de arginďż˝i“, e o sďż˝rbďż˝toare mare de tot, pentru cďż˝, ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝, ďż˝ia fďż˝rďż˝ cherestea fac pďż˝durea „lunďż˝“. O drujbďż˝resc de la un cap la altul, fďż˝cďż˝nd mormane de rumeguďż˝ ďż˝i dolari. Vorba aceea, hoďż˝ia ca-n codru e frate cu romďż˝nul, care s-a nďż˝scut poet ďż˝i culcďż˝ pďż˝durea la pďż˝mďż˝nt recitďż˝nd din Eminescu „o rďż˝mďż˝i, rďż˝mďż˝i la mine“.
Pe vremea lui Ceaďż˝cďż˝, neputďż˝nd fura ca acum, haiducii-pďż˝durari se plictiseau ďż˝i organizau concursuri tematice: „Sďż˝ ne cunoaďż˝tem pďż˝durea“, „Haiducia, br��arďż˝ de aur“ sau „Sďż˝ haiducim cu tot elanul, poate facem ďż˝i noi planul“.
Acum pďż˝durarii sďż˝nt la fel de poetici, dacďż˝ nu le dai dreptul, ��i recitďż˝ poemul „Frate, frate, dar sďż˝ vezi... eu ce te-oi bate“. Cďż˝ vorba aia „fiind bďż˝iet, pďż˝duri cutreieram“, dar ni le-au luat comuniďż˝tii, dupďż˝ care „seara pe deal buciumul“ suna cu jale la Canal ďż˝n vale, unde m-au bďż˝gat „niďż˝te rďż˝i ďż˝i niďż˝te fameni“. Dar acum, se dau pďż˝durile-napoi pe bazďż˝ de acďż˝iuni judecďż˝toreďż˝ti sďż˝vďż˝rďż˝ite de „somnoroase pďż˝sďż˝rele“, de asta e ceea ce vedeďż˝i ďż˝n pďż˝dure „ce mai freamďż˝t, ce mai zbucium“. Sďż˝nt sďż˝ltaďż˝i o groazďż˝ de „juni corupďż˝i“ ďż˝i luaďż˝i la ďż˝ntrebďż˝ri la Bucureďż˝ti: „ce te legeni?“ sau „ce ďż˝opteďż˝ti aďż˝a de tainic“? Regiile silvice nu ďż˝tiu nimic, mii de hectare de codru s-au dat fďż˝rďż˝ ďż˝tirea lor, pďż˝durarii nu vor sďż˝ spunďż˝ „povestea codrului“, susďż˝inďż˝nd ca ďż˝i magistraďż˝ii, cďż˝ au cďż˝zut degeaba „la mijloc de codru des“.
Falďż˝ii proprietari, eminescieni ďż˝i ei, bagďż˝ normal ďż˝n versuri de jale: „Codrule, codruďż˝ule, Cďż˝nd te tai drďż˝guďż˝ule? Cďż˝ de cďż˝nd nu te-am vďż˝zut, crengile tare-au crescut. ďż˝i de cďż˝nd eu te-am lďż˝sat, toatďż˝ lumea te-a furat“.
Curios este faptul cďż˝, din toate animalele care-au sďż˝rit ďż˝n ajutorul pďż˝durii, ca sďż˝ opreascďż˝ fďż˝rďż˝delegea, tocmai LUPU s-a gďż˝sit paznic la oi: „La legea care-a rďż˝sďż˝rit, e-o cale atďż˝t de lungďż˝, cďż˝ zece ani i-au trebuit lui Lupu ca s-o ajungďż˝. / Pďż˝durea toatďż˝ s-a tďż˝iat, legea-i bďż˝tutďż˝-n cuie, era pe cďż˝nd nu s-a votat, azi s-a votat... ďż˝i nu e“. Continuďż˝ „panorama deďż˝ertďż˝ciunilor“, nimeni nu e vinovat de nimic, totul e o ďż˝nscenare politicďż˝, cioatele care ďż˝mpodobesc munďż˝ii pleďż˝uvi ��i dau, ďż˝nsďż˝, rďż˝spunsul la ďż˝ntrebarea ce s-a ďż˝ntďż˝mplat... „mortua est“! Nimeni nu mai dďż˝ bani de pomanďż˝, ca sďż˝ petreacďż˝ o vacan�� la munte, degeaba se ďż˝ntreabďż˝ investitorii ďż˝n turism „de ce nu-mi vii“? Maďż˝ini ďż˝ncďż˝rcate cu butuci se pot vedea pe toate drumurile satului sau oraďż˝ului, pďż˝durea coboarďż˝ la vale, miroase a brad proaspďż˝t, a cetinďż˝, rďż˝ina se topeďż˝te ďż˝i curge pe spartele noastre ďż˝osele, copacii plďż˝ng.
Averi uriaďż˝e se fac peste noapte pe spinarea pďż˝durii, care tace, sďż˝raca, ďż˝i rabdďż˝ schingiuirea ei continuďż˝, schingiuire pusďż˝ la cale cu ajutorul oamenilor cu carte, cei cďż˝rora li s-ar putea reproďż˝a timpul pierdut... „ďż˝n zadar ďż˝n colbul ďż˝colii“.

Interviu imaginar cu Directorul
Reporter: Domnule Director, vďż˝ invidiazďż˝ toate celelalte sectoare de activitate economice, dupďż˝ 1989 silvicultura a generat cea mai mare cantitate de miliardari. ďż˝i nu mďż˝ refer la marii bogďż˝tani „de lemn“, sďż˝nt uimit pďż˝nďż˝ ďż˝i de mďż˝runďż˝eii pďż˝durari. Deďż˝i au doar vreo 4 milioane retribuďż˝ie, soďż˝iile lor nu au serviciu, stďż˝pďż˝nesc acareturi, maďż˝ini ďż˝i gospodďż˝rii de miliarde de lei...
Director: Banul rom�nului se duce �n general pe m�ncare, se �tie, ori p�durarii no�tri reu�esc s� economiseasc� parale, pentru c� ciugulesc ba o zmeur�, ba un hrib, ba o urzic� �i nu dau bani pe haleal� ca noi ceilal�i.
Rep.: Totu�i, p�durea dispare, se duce v�z�nd cu ochii.
Director: To�i ne ducem, domnule reporter! A�i v�zut c� s-a dus �i N�stase. P�duricea trebuie recoltat� conform indica�iilor de partid �i ea, altfel putreze�te de poman� �i e p�cat, c� nu iese un ban de pe urma ei.
Rep.: To�i acuz� c� drumurile s�nt sufocate de ma�ini pline cu butuci, cherestea, material lemnos de tot felul.
Director: Adev�rul este c� avem �i ni�te drumuri de cacao �i bie�ii �oferi se chinuie, se r�sucesc, se �nv�rt de zece ori p�n� g�sesc drumul cel bun, de aia se tot f���ie prin fa�a noastr�. Plus c� s�nt �i unii care de-al dracului se f���ie cu ma�inile pe sub nasul concet��enilor, ca s� se dea mari c� s�nt bengo�i, al�ii pur �i simplu nu au bani de usc�toare �i plimb� lemnul �n mare vitez�, p�n� iese apa din el �i pot face cherestea.
Rep.: Domnule Director, s�nte�i neam� de origine?
Director: De unde a�i scos-o?
Rep.: Dupďż˝ alegeri s-a auzit prin Romsilva sloganul „NEAMďż˝UL L-A ALUNGAT PE RUSU“!
Director: Eu n-am alungat pe nimeni, am spus numai „DA“!
Rep.: Probleme prin p�duri?
Director: Cu componenta cinegetic� �i braconajul.
Rep.: Explica�i-mi, v� rog!
Director: Domnule redactor, noi am realizat un lucru extraordinar �n silvicultura nem�ean�. Am sc�pat de braconaj.
Rep.: Cum?
Director: Logic, dac� nu mai avem v�nat, nu mai s�nt nici braconieri! Au ras tot ce e viu prin codru �i nu mai au obiectul muncii.
Rep.: Totu�i, lumea mai are arme de v�n�toare, pl�te�te ni�te taxe.
Director: Asta era problema, de aceea, ca s� nu ajungem s� tragem �n �epci ca fran�uzul Tartarin din Tarascon, conform indica�iilor de partid, am hot�r�t s� deschidem sezonul la pe�te.
Rep.: Se pl�ng �i pescarii c� nici amenaj�rile dumneavoastr� piscicole nu s�nt prea bogate, pe�tele e aproape inexistent prin b�l�ile silvicului.
Director: S� fim serio�i, are balta pe�te! Conform indica�iilor de partid, �n perspectiva ader�rii la UE, am prins pe�tii cei mari �i i-am tras �n �eap� pe la protocoluri, dar chiticii au r�mas berechet pentru popula�ie. De Bunavestire, punem la dispozi�ia consumatorului 45 t de boi�tean �i grindic�.

„Datoritďż˝ mutaďż˝iilor genetice provocate de efectul Cernobďż˝l, a apďż˝rut copacul cu douďż˝ rďż˝dďż˝cini“

Rep.: Acďż˝iunea „Gaterul“ a stďż˝rnit numeroase controverse, se acuzďż˝ faptul cďż˝ echipa de control a ocolit cu bunďż˝ ďż˝tiin�� marile firme ďż˝i s-a mulďż˝umit cu „mďż˝runďż˝iďż˝uri“...
Director: Nu-i adev�rat! A fost gre�eala celor veni�i �n control, n-au venit cu �oferii lor din capital�. A�a c� i-au folosit pe ai no�tri, care �tiau �i ei anumite trasee, nu pe toate.
Rep.: Domnule Director, orice a�i spune, se fur� ca-n codru! Cum explica�i, altfel, c� pe acte figureaz� 100 de arbori dobor��i, �i pe teren g�se�ti 200 de cioate?
Director: Foarte simplu, datorit� muta�iilor genetice provocate de efectul Cernob�l, a ap�rut copacul cu dou� r�d�cini, din care rezult�, logic, dou� cioate.
Rep.: Cum explica�i atunci c� unii liciteaz� 1,3 milioane lei /mc / picior, dac� la banii �tia po�i lua metrul cub de lemn gata recoltat �i adus pe marginea dumului, gata de �nc�rcat? Nu e clar c� se vrea doar c�tigarea licita�iei, ca apoi s� tai c�t �i ce dore�ti, ca s�-�i sco�i banii arunca�i aiurea la licita�ie?
Director: Indicaďż˝ia de partid este „sďż˝ trďż˝iďż˝i bine“! Noi trďż˝im bine cďż˝ le vindem lemnul scump, ei trďż˝iesc bine cďż˝ se ďż˝mbog��esc peste noapte, care e problema?
Rep.: Problema e c� p�durea o ia la vale �i dealul r�m�ne chelbos.
Director: Dac� mai face�i aluzii la pre�edin�ie, nu mai dau nici un interviu!
Rep.: Totu�i, nu crede�i c�, brusc, o groaz� de ingineri silvici, �efi de ocoale mai ales, au devenit �efi de filiale de partid �i poten�iali candida�i politici? Nu cumva p�durea a devenit capital electoral?
Director: Limba de lemn este un specific politic p�n� la urm�, apoi nu v� �ntreba�i ce o s� lucreze oamenii �tia... c�nd r�m�nem f�r� p�duri?
Rep.: S� revenim la problema lemnului. Se aude c� da�i �napoi p�durile regelui, ale lui Sturza, plus o groaz� de p�dure la popi. E adev�rat?
Director: Domnul a dat, Domnul a luat, Partidul fie l�udat! Cu Tovar�ul mai era cum era, dar cu Domnul nu te pui...
Rep.: �i cu popula�ia cum r�m�ne?
Director: Conform indica�iilor de partid, pentru popula�ie vom retroceda mai mult p�durile t�iate deja.
Rep.: E „LUNA Pďż˝DURII“, altďż˝datďż˝ era o mare sďż˝rbďż˝toare, se plantau pomi, silvicultorii ieďż˝eau la raport cu realizďż˝rile lor...
Director: Conform indica�iilor de partid, am renun�at la vechile obiceiuri, ce rost are s� cheltuim bani cu plantatul �n Neam�, c�nd, de Cr�ciun, to�i br�du�ii �tia putrezesc prin pie�ele capitalei?
Rep.: Dar, �n felul �sta se vor reduce drastic zonele �mp�durite, s� nu-mi spune�i c� �i astea s�nt tot indica�iile partidului.
Director: Ba da! Lumea o duce tot mai nasol �i o groaz� au amenin�at c� iau drumul codrului, c� se fac haiduci, ca pe timpuri. Nu putem accepta a�a ceva, asta ar contraveni normelor europene �i ar periclita aderarea.
Rep.: Domnule Director, ce implica�ii silvice va avea o eventual� expansiune a gripei aviare?
Director: Nu vor fi probleme deosebite, p�s�retul din p�durile noastre nu are mare importan�� ornitologic�. Vom avea o singur� grij� �n acest mandat, conform indica�iilor de partid, va trebui s� lu�m toate m�surile pentru a proteja o specie valoroas� de p�s�ri.
Rep.: Care anume?
Director: Este vorba despre „ciocďż˝nitoarea cu ciocul mic, noi sďż˝ntem la guvernare“!

Toďż˝i cititorii care au sugestii privind modul ďż˝n care poate fi administratďż˝ mai eficient pďż˝durea pot trimite mail-uri pe adresele Direcďż˝iei Silvice: [email protected]; [email protected]