Iarna pe la Neamt - scoli �nchise si localit�ti izolate
• 1.375 de elevi au sc�pat ieri de ore, dasc�lii neajung�nd la scoli • Scoala Poiana Teiului a r�mas f�r� curent electric si c�ldur� • �n noaptea de duminic� spre luni s-au �nregistrat patru accidente cauzate de neadaptarea vitezei la conditiile de trafic • z�porul se lungeste de la o zi la alta • autosanitarele au r�zbit cu greu prin n�meti • „Din fericire, nu au fost cazuri foarte grave“, a spus doctorita Damoc • z�pada a cauzat probleme si �n zona Roman •
Nou� unit�ti de �nv�t�m�nt din Neamt au stat ieri z�vor�te, din cauza
z�pezii care a blocat drumurile c�tre ele. Scolile au r�mas �nchise
pentru c� profesorii nu au avut mijloace de transport cu care s�
ajung� la ore. Conform preciz�rilor f�cute de inspectorul scolar
Maria Ghinit�, nu s-au tinut cursuri la Scoala V�leni, unde s�nt
�nscrisi 179 de elevi, la Scoala Oniceni (220 de elevi), la Liceul
Tehnologic Valea Ursului (373 de elevi), la Scoala Ion Creang�,
structura Recea (45 de elevi la clasele primare si la structura
Averesti - 130 de elevi �n clasele I-VIII), Scoala B�lusesti - structura
Icusesti (135 de elevi), Scoala M�rgineni - structura Itrinesti (27 de
elevi), Scoala Poiana Teiului (238 de elevi) si Scoala Farcasa -
structura Frumosu (28 de elevi clasele I-IV). „La cele mai multe
dintre unit�tile de �nv�t�m�nt colegii nostri nu au putut ajunge pentru
c� nu au circulat mijloacele de transport, pentru c� erau
inacesibile c�ile de acces. La Poiana Teiului scoala a r�mas
f�r� energie electric� si f�r� c�ldur�. Fiecare dintre directorii acestor
unit�ti de �nv�t�m�nt are obligatia de a ne anunta care este
programul de recuperare a orelor care nu s-au desf�surat luni, 10
decembrie. �n functie de evolutia fenomenelor meteorologice,
unit�tile de �nv�t�m�nt vor r�m�ne �nchise sau �si vor relua cursurile“, a declarat inspectorul Maria Ghinit�. Dincolo de aceste probleme, iarna se simte �n toate colturile judetului. Desi se circul� pe toate traseele, drumurile judetene erau acoperite �n mare parte cu un strat de z�pad� tratat� si fr�m�ntat� de c�tiva centimetri. Mai bun� era situatia pe drumurile nationale. Pe fondul neadapt�rii vitezei la conditiile de trafic, �n noaptea de duminic� spre luni s-au �nregistrat 4 accidente rutiere, soldate cu pagube materiale. „Nu s-au �nregistrat probleme deosebite. S-a actionat pe toate drumurile din judet, astfel c� la aceast� or� (n.r., 14) carosabilul pe drumurile nationale este negru-umed. �n seara de duminic�, �n jurul orelor 22-23, a fost o mic� problem� pe DJ Valea Neagr� - V�leni, �ns� s-a intervenit rapid cu dou� autospecializate, iar situatia s-a remediat. Nu s-au �nregistrat accidente rutiere cu victime, ci doar 4 evenimente soldate cu pagube materiale“, a declarat comisarul sef Cezar Asandei, seful Politiei Rutiere Neamt. Drupo si Sectia Neamt a Companiei Drumuri Nationale actionau �n cursul zilei de luni, 10 decembrie, pentru desz�pezire si �mpr�stierea de material antiderapant pe toate traseele importante din judet. Drupo, societate care administreaz� drumurile judetene, actiona ieri cu 21 de utilaje si 36 de lucr�tori pe 41 drumuri, c�tre zone precum Tosorog, Dur�u, Tazl�u, Costisa, Almas, G�rcina, M�gineni, Hanu Ancutei, spre m�n�stirile P�ng�rati, Bistrita, Neamt, Sih�stria, spre B�rg�oani, S�b�oani, Valea Ursului, Bahna, Secuieni si Doljesti. Cei de la Sectia Neamt a Companiei Drumuri Nationale interveneau ieri pe 8 trasee cu 16 utilaje si 16 lucr�tori. Pe r�ul Bistrita, �n amonte de acumularea Izvorul Muntelui, fenomenul de z�por se manifesta la �nceputul s�pt�m�nii pe o lungime total� de 5,4 km. De la baraj Topoliceni, p�n� �n amonte la un km de podul S�vinesti (Poiana Teiului), pe o lungime de 4,6 km, r�ul Bistrita prezint� aglomer�ri de gheturi av�nd grosimi de la 20 la 70 de centimetri. Tronsonul prezint� ochiuri si canal dezghetat cu l�timi de la 1 la 3 metri, pe circa 25 - 30% din lungime. �n aval de canalul de fug� al P�r�ului P�ntei, �n Borca, pe o lungime de 35 de metri, r�ul prezint� aglomer�ri de gheturi av�nd grosimi de mai bine de jum�tate de metru. Din amonte curge zai pe circa 40% din suprafata apei. Temperatura aerului la Statia Hidrometric� Frumosu, la ora 5 luni dimineat� era de minus 6,5 grade. Pentru zilele urm�toare gerul se va aspri, astfel �nc�t blocurile de gheat� de pe luciul apei vor creste simtitor.
300 de nemteni au avut nevoie de Ambulant�
Suferintele nemtenilor nu au tinut cont de vremea c�inoas� din weekend, c�nd drumurile judetului au fost acoperite de z�pad�, iar masinile au circulat cu mare greutate. Drept dovad�, peste 300 de persoane au sunat la Ambulant� �ncep�nd de s�mb�t� dimineat� si p�n� luni dimineat� la prima or�, cadrele medicale fiind puse la grea �ncercare. S-a circulat foarte greu, mai ales �ncep�nd de s�mb�t� seara, dar s-a ajuns la toate solicit�rile. Cei mai multi care au avut nevoie de ajutorul cadrelor medicale au acuzat st�ri febrile, st�ri generale alterate sau lesinuri de moment. Au fost 54 de astfel de solicit�ri si mare parte dintre ele au venit de la oameni aflati �n sate �ndep�rtate. Sindroamele dureroase abdominale, colicile biliare, crizele de apendicit� etc., au fost si ele �n topul solicit�rilor f�cute c�tre Salvare, 51 de persoane chem�nd doctorii �n ajutor. Venirea primei z�pezi a cauzat si primele c�deri pe gheat�, 31 de persoane av�nd nevoie de cadrele medicale de la Salvare dup� ce au alunecat pe z�pad� si au suferit tot felul de traumatisme. Deja sectiile de Ortopedie ale spitalelor �ncep s� fie tot mai c�utate de nemteni si dac� iarna va continua cum a �nceput, cu sigurant� c� va fi mare b�taie pe un pat �n aceste sectii. Cardiacii au avut si ei de suferit la finele s�pt�m�nii trecute, peste 60 de persoane au chemat Salvarea, dup� ce s-au pl�ns de dureri �n piept, insuficient� respiratorie de origine cardiac�, crize de angin� pectoral� sau chiar infarct miocardic. Din p�cate, 5 nemteni au f�cut stopuri cardiace, iar pentru ei, ajutorul medicilor a venit prea t�rziu, toti fiind deja decedati �n momentul �n care a ajuns ambulanta. Si 32 de femei care erau gravide sau aveau tot felul de suferinte din sfera ginecologic� au sunat la 112, toate cazurile fiind aduse �n sigurant� la spitale. „Din fericire, prima b�t�lie cu n�metii am trecut-o cu bine, neav�nd cazuri la care s� nu ajungem, chiar dac� la foarte multe au existat �nt�rzieri din cauza drumurilor acoperite cu z�pad�. Partea bun� este c� nu am avut cazuri foarte grave“, a precizat medicul Letitia Damoc, sefa Serviciului de Ambulant� Neamt.
Iarn� grea �n zona Roman
Satele din zona Romanului au fost la un pas de a fi izolate de lume dar au reusit, unele mai usor, altele mai greu, s� p�streze pentru ziua de duminic�, ziua alegerilor parlamentare, m�car c�te o band� de drum liber� iar de luni, 10 decembrie, s-a actionat �n fort� pentru ca drumurile comunale si cele s�testi s� fie redate circulatiei pe ambele sensuri. Duminic� la pr�nz drumul spre comunele din partea de sud-est a Romanului era greu de str�b�tut. Cei mai afectati de potopul alb au fost s�tenii din V�leni care au fost izolati de restul judetului dup� ce noianele de z�pad� au blocat drumul de leg�tur� Dulcesti - V�leni. Z�pada a continuat s� cad� si �n noaptea de duminic� spre luni, iar luni, la pr�nz, leg�tura oamenilor din V�leni cu drumul judetean Roman - Piatra Neamt a fost din nou blocat de n�meti. Ionel Stoleru, primarul comunei, a apelat din nou la ajutorul celor de la Prefectur� deoarece �n cursul zilei de marti trebuie s� soseasc� �n sat pentru a fi condus pe ultimul drum un s�tean de 75 de ani ce a decedat la Bac�u, acas� la fiul s�u. �n St�nita primarul, Bebi Laurentiu Todireanu nu a ezitat si s-a suit pe unul dintre utilajele de desz�pezit si a pornit actiunea de degajare a drumurilor din comun�. La sectia de vot din satul Poiana Humei, comuna Oniceni, din cauza stratului gros de z�pad� nu s-a ajuns dec�t cu ajutorul c�rutelor si a unui tractor pus la dispozitie de c�tre autorit�tile locale. Primarul comunei Boghicea, Eugen Mihai, a intervenit cu utilajele din dotare nu numai pe teritoriul comunei, dar a ajuns cu eliberarea soselei p�n� la B�ra, la vecini. Luni la pr�nz �n Roman actionau utilajele pe arterele principale, iar gospodarii privati �si cur�taser� deja z�pada din fata magazinelor.
|