Cresterea caprelor poate fi o afacere prosper�
• capra, considerat� nu demult un animal crescut doar de s�racii satelor, a �nceput s� revin� �n prim plan si s� fie tot mai des �n atentia fermierilor • un gospodar din Ion Creang� are o mic� turm� cu peste 100 de capre si se g�ndeste s� se extind� •
Considerat� mult timp, �n trecut, un animal crescut de oamenii mai s�raci, care nu-si permiteau s� tin� o vac� sau oi, capra „face cu ochiul“ la tot mai multi mici fermieri. Este si cazul unui localnic din Ion Creang� care a �nteles c� din cresterea caprelor se poate c�stiga bine, totul depinz�nd �ns� de o piat� de livrare a iezilor, laptelui sau a br�nzei. �n consecint�, a reusit s�-si �nchege o mic� turm�, cu peste 100 de capete, iar profitul se va vedea abia �n anii urm�tori, dup� ce se va mai m�ri num�rul de exemplare si va �ncheia contracte pentru produse. „Cresterea caprelor este un domeniu la �nceput de drum pentru fermierii nemteni. Desi produsele din lapte de capr� s�nt mai scumpe, pretul compenseaz� prin faptul c� s�nt mult mai s�n�toase. Br�nza de capr� este foarte bun�, la fel ca si laptele care are si efect curativ �n unele boli. Cred c� este o afacere de viitor. Eu am acum o turm� de peste 100 de capete, pe care o voi m�ri �n perioada urm�toare. Fiind ocupat �n timpul zilei cu alte activit�ti, de capre are grij� un om din localitate, care este pl�tit lunar. �ntr-adev�r, caprele s�nt foarte greu de crescut, dar, dac� te tii de ele, ai si satisfactii. Anul viitor o s� fac contracte pentru livrarea laptelui si a br�nzei. Nu mai pun la socoteal� c� iezii au mare c�utare mai ales pentru masa de Paste“, a declarat proprietarul caprelor, care a tinut s� r�m�n� anonim. Apoi, �n tov�r�sia gospodarului, am luat-o pe colinele satului Ion Creang�, spre c�tunul Muncel. �ntr-un t�rziu, pe o miriste, l-am g�sit pe b�dia Vasile sprijinit �n b�t�, supraveghind atent caprele, dar mai ales tapii �n c�lduri. „Am lucrat �n constructii si de c�nd am iesit la pensie, de vreo 5 ani, m� ocup de cresterea animalelor. Am avut si eu peste 80 de oi, acum am mai putine c� le-am dat copiilor. Acum am grij� de caprele cons�teanului meu. S�nt cam greu de supravegheat �ns� m� descurc, nu-mi trebuie c�ini de �ntors, acestia ap�r� st�na. Voi �nceta s� le pasc doar atunci c�nd va da �nghetul si atunci le voi b�ga la iernat, la st�n�.
„S�nt cam greu de supravegheat �ns� m� descurc“
Caprele nu prea s�nt agreate de cresc�torii de animale, ne-a mai spus ciobanul, pentru c� s�nt neast�mp�rate, curioase si nu prea stau adunate �n turm� la p�sunat, „lu�nd-o la s�n�toasa din senin“. Avantajul e c� nu s�nt pretentioase, m�nc�nd tot ce le cade �n cale, inclusiv frunze de copaci. Si, ca un f�cut, c�nd d�deam s� plec�m am v�zut c� s�teanul tocmai iutise pasul ca s� adune niste capre „sc�pate“ c�t am stat de vorb� pe un teren cu vegetatie forestier� pitic�. �n treac�t am z�rit si 2 tapi impun�tori, care n-aveau stare printre capre si c�rlance. De la capr� se poate valorifica totul. Laptele, numit de Hippocrate „lichid miraculos si esenta vindec�toare”, are nenum�rate beneficii si o compozitie asem�n�toare laptelui matern. Este cunoscut ca fiind un leac lent, dar sigur pentru multe suferinte, cum ar fi cele pulmonare. Consumarea laptelui, preventiv sau curativ, creste imunitatea organismului, �nl�tur� oboseala, mentine nivelul tensiunii �n limite normale, previne �mb�tr�nirea. Capra produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare dec�t propria sa greutate. C�nd s�nt �ngrijite corespunz�tor, la o singur� f�tare se pot obtine 2-3 iezi. La v�rsta de 11-12 luni, poate atinge greutatea optim� pentru reproductie (30 - 35 kg). O capr� produce, �n medie, de vreo dou� ori mai mult lapte dec�t o oaie, consum�nd aceeasi cantitate de hran�; au o bun� capacitate de adaptare; fiind animale poligastrice, rumeg�toare, consum� furajele grosiere valorific�nd eficient acest tip de nutreturi pe care alte animale nu le consum� etc. Trebuie spus c� un litru de lapte de capr� se vinde cam cu 5 lei, br�nza cu 30 de lei, iar kg de ied ajunge �n perioada Pastelui la 20 de lei. Produsele din lapte de capr� s�nt foarte apreciate �n Uniunea European�, �n special �n Franta, dar pentru export trebuie �ndeplinite conditii extrem de stricte, care nu-s la �ndem�na micilor cresc�tori. �n Neamt, �n evidentele Directiei Agricole figurau la sf�rsitul lunii octombrie 24.500 de capre si 800 de tapi. Pe l�ng� acestea, existau si 7.000 de iezi, efectivele totale de caprine ale judetului fiind de peste 32.000 de capete.
|