Personalit�ti nemtene - contributii la realizarea Marii Uniri de la 1918

Marea Unire este fructul normal si necesar al ďż˝ntregii deveniri istorice ďż˝n spatiul carpato-danubiano-pontic, al tuturor luptelor duse cu mintea si cu bratele de locuitorii statornici ai acestui pďż˝mďż˝nt miraculos. Marea si Sfďż˝nta Unire s-a sďż˝vďż˝rsit ca un proces eroic, ďż˝n 1918, ďż˝n trei etape: Unirea Basarabiei, la 9 aprilie; Unirea Bucovinei, la 28 noiembrie, Unirea Transilvaniei, a Banatului si a Tďż˝rii Maramuresului, la 1 decembrie 1918. Toate aceste etape s-au ďż˝mplinit cu vointa plebiscitarďż˝ a locuitorilor acelor regiuni istorice, ďż˝ntďż˝ritďż˝ de sprijinul romďż˝nilor aflďż˝tori ďż˝n Vechiul Regat, fie ďż˝n America, Australia, sau ďż˝n alte zďż˝ri. Totodatďż˝, unitatea romďż˝neascďż˝ s-a mentinut si a ďż˝nflorit ďż˝n sufletele romďż˝nilor, datoritďż˝ unei nobile forte interioare, dar a fost mereu potentatďż˝ de marile personalitďż˝ti create si ele de geniul romďż˝nesc, inclusiv cele nďż˝scute pe meleagurile dintre Bistrita, Moldova si Siret. Astfel, rezistenta spiritualďż˝ a romďż˝nilor basarabeni a fost sustinutďż˝ si de episcopul Melchisedec Stefďż˝nescu (1823-1892), nďż˝scut la Gďż˝rcina, care a devenit episcop al Dunďż˝rii de Jos, cu sediul la Ismail (astďż˝zi, ďż˝n Ucraina), cuprinzďż˝nd si cele trei judete din sudul Basarabiei: Bolgrad, Cahul si Ismail, care ďż˝ntre 1856-1878, reveniserďż˝ la patria mamďż˝. Este de remarcat faptul cďż˝, ďż˝n 1918, Nicodim Munteanu, nďż˝scut la Pipirig, viitor patriarh al Romďż˝niei ďż˝ntre 1939 si 1948, a devenit episcop al Basarabiei, atunci unite, pďż˝storind pďż˝nďż˝ ďż˝n 1920. Acesta va prevedea urmďż˝toarele ďż˝n ziua ďż˝nďż˝ltďż˝rii Domnului Isus Hristos - hramul Mďż˝nďż˝stirii Neamt - 1914, ca episcop de Husi si participant la sďż˝rbďż˝toarea religioasďż˝. „De sute de ani veniti la aceastďż˝ mďż˝nďż˝stire ca sďż˝ ďż˝ntďż˝riti ďż˝n credinta crestin ortodoxďż˝ si ďż˝n dragostea de neam.
Dar, ca sďż˝ pďż˝trundem pďż˝nďż˝ aici, acei din provinciile subjugate, ati trebuit sďż˝ treceti granitele cu multďż˝ fricďż˝ si cu mari greutďż˝ti. Tineti minte un lucru. Nu mult va trece si aceste blďż˝stďż˝mate hotare care ne frďż˝ng ďż˝n patru trupul nostru national, vor cďż˝dea - si hotďż˝rďż˝t vor cďż˝dea - si atunci vom alcďż˝tui o apďż˝ si un pďż˝mďż˝nt de la Tisa la Nistru si din Carpati la Dunďż˝re si Marea Neagrďż˝. Bucurati-vďż˝ si dati laudďż˝ lui Dumnezeu, cďż˝ si ziua aceasta mare nu este departe. Fiti ďż˝nsďż˝ gata si pregďż˝titi-vďż˝ pentru ea, asa cum vďż˝ pregďż˝titi pentru Sfďż˝nta ďż˝nviere a lui Hristos. Duceti vestea aceasta ďż˝n pďż˝rtile voastre si vestiti tuturor cďż˝ se apropie ziua mďż˝ntuirii si unirii ďż˝ntregului nostru neam“ (din cuvďż˝ntarea rostitďż˝ de ziua ďż˝nďż˝ltďż˝rii la mďż˝nďż˝stirea amintitďż˝, unde au participat, conform informatiilor documentare, peste 60.000 de pelerini - n.n.). Visul acestuia de cel al „unirii ďż˝ntregului nostru neam“ se va ďż˝mplini la 1 decembrie 1918. Se remarcďż˝ ďż˝n aceeasi directie personalitatea lui V. A. Urechia (1834-1901, nďż˝scut la Piatra-Neamt). De numele acestui savant patriot din Neamt, istoric, pedagog, literat, etnolog, om politic, se leagďż˝ introducerea alfabetului latin ďż˝n locul celui slavon (1860), Legea ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului (1864), ďż˝nfiintarea Politehnicii din Bucuresti (1881), a Ateneului Romďż˝n (1860) la Iasi si (1865) la Bucuresti, a Academiei Romďż˝ne (1867), precum si a multor altor institutii moderne, a unor asociatii si societďż˝ti culturale, toate menite sďż˝ contribuie la unirea tuturor romďż˝nilor. Cea mai de seamďż˝ creatie a lui, ďż˝n aceastďż˝ directie, cu filiale ďż˝n toatďż˝ tara si ďż˝n multe localitďż˝ti ale Europei. Pe teritoriul judetului Neamt de astďż˝zi, au fost create filiale la Piatra-Neamt (protagonist Ion Negre) si la Roman (Costin Brďż˝iescu). Au mai existat sectii ale Ligii Culturale la Tďż˝rgu-Neamt, Roznov, Tazlďż˝u, Hangu si Cďż˝lugďż˝reni. ďż˝n perioada Memorandumului (1892-1895), ofiterii din Garnizoana Roman au contribuit lunar cu o cotďż˝ parte din salariu lor pentru ajutorarea familiilor memorandistilor ďż˝nchisi. Actiuni ferme si eficiente a ďż˝ntreprins si savantul medic si chimist C. I. Istrate (1850 -1919), nďż˝scut la Roman si mort la Paris, unde se dusese sďż˝ influenteze oamenii politici ai marilor puteri, ďż˝ntruniti ďż˝n Congresul de Pace, sďż˝ nu nedreptďż˝teascďż˝ pe romďż˝ni. De asemenea, Vasile Pďż˝rvan (1882-1897), savantul istoric, cel care a inaugurat Universitatea Romďż˝neascďż˝ de la Cluj, la 3 noiembrie 1919, ai cďż˝rui bunici materni erau din Dobreni - ca si actorul Petre Liciu (1871-1912) ai cďż˝rui pďż˝rinti erau din Dusesti, toti sunt protagonisti ai luptei pentru Marea Unire. Cďż˝nd spre sfďż˝rsitul anului 1917, s-a declansat asaltul final pentru Unirea Basarabiei, ďż˝nvďż˝tďż˝tori nemteni ca Leon Mrejeriu, Simion T. Kirileanu, Petru Gheorgheasa etc au plecat ďż˝n Basarabia, unde, ďż˝mpreunďż˝ cu altii, sub conducerea marelui pedagog ardelean Onisifor Ghibu, au pregďż˝tit ďż˝nvďż˝tďż˝tori ca sďż˝ predea ďż˝n limba romďż˝nďż˝, au tipďż˝rit manuale, cďż˝rti, reviste si ziare cu alfabet latin. Conditia, nu cauza, ďż˝nfďż˝ptuirii Marii Uniri romďż˝nesti a constituit-o eroismul si jertfele din timpul Primului Rďż˝zboi Mondial.