Un b�tr�n centenar s-a stins la poale de Ceahl�u
• Pantelimon Dumitresei, veteran din comuna Ceahl�u, a decedat zilele trecute • �mplinise 100 de ani �n iulie • nu se �mp�ca deloc cu unele st�ri de lucruri actuale, printre ele si politica • „M� uit la televizor si c�nd �i v�d cum se ciorov�iesc, care s� prind� puterea, nu-mi place deloc. S� �nainte de r�zboi se luptau pentru putere, da�' parc� erau mai cuminti ca acum“, spunea b�tr�nul • Pantelimon Dumitresei, un b�tr�n din comuna Ceahl�u, s-a stins din viat� zilele trecute. Ar putea fi �nceputul unei stiri banale, dar nu e asa. Pantelimon Dumitresei era unul dintre putinii locuitori ai localit�tii de la poalele muntelui care atinsese v�rsta de 100 de ani, �n iulie acest an, si era vetereran de r�zboi. �n periplurile gazet�resti pe Valea Muntelui ni s-a povestit despre el si l-am c�utat acum vreo lun�. R�m�ne regretul c� b�tr�nul n-a mai apucat s� citeasc� ce am scris din dialogul purtat si am considerat c� merit� s� relat�m c�te ceva. F�r� anii de armat�, a celor patru ani si patru luni de front si a c�torva tr�iti ca salariat la Raionul Piatra Neamt, �ntreaga viat� a tr�it-o �n Ceahl�u, ca unul dintre vrednicii gospodari ai locului. Acas�, de toti, au fost opt frati, din care mai tr�iesc patru. La r�ndu-i, a avut sase copii, dintre care mai tr�iesc patru. Nepoti, nu le mai stia num�rul, �ns� se bucura de vizitele lor, mai cu seam� la anivers�rile sale, c�nd bunicul mai adauga c�te un an la venerabila v�rst�.
Era multumit de c�t i-a fost dat s� tr�iasc�
C�t priveste vremurile prin care a trecut, centenarul considera c� n-au fost tocmai bune, iar cele de ast�zi, nici at�t si asta pentru c�-s prea multe partide, care se m�n�nc� �ntre ele, care s� ajung� c�t mai sus. �n perioada interbelic� simpatizase cu t�r�nistii, iar sub comunisti a disecat de-a fir-a p�r doctrina lui Lenin, care, spune omul, n-ar fi fost rea, dar „de aplicat se aplica cea a lui Stalin, care nu mergea la noi“. La cei 100 de ani de viat�, bun�, rea, Pantelimon Dumitresei spera c� va fi c�ndva si pentru Rom�nia mai bine. Nu �ntelegea de ce nu-s bani si locuri de munc� pentru ca tineretul s� nu mai fie nevoit s� lucreze pe la altii. Despre anii petrecuti pe frontul de est, mos Dumitresei ne-a spus c� poate pleca spre alte t�r�muri �mp�cat cu sine, c� n-a tras �n cineva anume, ci pe directia dusmanului, c�t s� se apere. Legat de s�n�tate, nu suferea de vreo boal� anume, doar c� trebuia s� pun� capul jos, pe pern�, de mai multe ori pe zi. „De tr�it, �'oi tr�i c�t o vrea Dumnezeu... Oricum, �s multumit de c�te zile mi-o fost date, fiind cel mai v�rstnic om din comuna Ceahl�u“, ne-a povestit Pantelimon Dumitresei la �nt�lnirea pe care am avut-o, asa cum am mai spus, acum vreo lun�, c�nd omul p�sise �n cel de-al doilea veac al existentei sale. �l aflasem acas�, odihnindu-si trupul, p�zit la us� de un c�ine adormit nu de preaplinul vreunui osp�t, ci de multii ani de viat�, dup� cum avea s� ne spun� st�p�nul: „Este b�tr�n ca si mine. Abia de se mai ridic� de jos. Dar �l las �n grija lui Dumnezeu, s� tr�iasc� c�t o putea“. Nea Pantelemon Dumitresei, un om micut de statur�, afl�nd care ni-i rostul �n gospod�ria sa, ne-a invitat �n cas�. �n camera „de curat“.
Ne-a relatat c� i-a pl�cut cartea, a reusit s� fac� sapte clase, lucru care i-a prins bine �n viat�. Asa a reusit s� treac� mai usor prin lume, fiind pe r�nd lucr�tor la p�dure, functionar la raion, achizitor si merceolog. De peste 30 de ani omul era pensionar si avea o indemnizatie de 600 de lei, si 400 de lei de la veterani.
„S� �nainte de r�zboi se luptau pentru putere, da�' parc� erau mai cuminti ca acum“
Ne-am tras sufletul si dup� c�teva momente de studiu reciproc am pornit la discutii. Noi mai mult cu �ntreb�rile si interlocutorul nostru, cu r�spunsurile. Avea s� ne spun� c� nu-i lucru usor deloc s� s� tr�iesti 100 de ani. A trecut prin prea multe. „Toat� viata mi-am dus-o �n Ceahl�u. Aici am f�cut ochi, aici am copil�rit, am �nv�tat carte si aici m-am �nsurat. Pe urm� au venit copiii, sase la num�r, pe care i-am f�cut oameni si aici am �mb�tr�nit. Am lucrat la p�dure, am f�cut r�zboiul, ajung�nd p�n� la Stalingrad, iar dup� r�zboi, am lucrat la raion, la Piatra Neamt, ca achizitor si �n Ceahl�u, ca merceolog“, �si �ncepuse omul dest�inuirile, continu�nd: „Eu cred c� am ajuns suta si pentru c� n-am f�cut abuzuri. N-am b�ut, de fumat am fumat numa�' vreo patru ani si m-am lasat, iar de m�ncat, am m�ncat de toate celea, da�' carne nu mult�. Mi-o pl�cut br�nza, laptele, ou�le si borsurile. Da�' n-am fost moftoros la m�ncare niciodat�“. Ca bun gospodar ce-a fost, nu i-a lipsit din grajd animalele de pe urma c�rora si-a hr�nit familia. Era contrariat c� oamenii au uitat de meseriile traditionale, c� nu se mai cresc animale, c� nu mai au respect pentru munc�. „Poate s-or �ndrepta lucrurile. Eu cred c� va fi mai bine si la noi“, afirma ceahl�uanul. Cu politica de azi nu se prea �mp�ca: „M� uit la televizor si c�nd �i v�d cum se ciorov�iesc, care s� prind� puterea, nu-mi place deloc. S� �nainte de r�zboi se luptau pentru putere, da�' parc� erau mai cuminti ca acum. Mai bine s-ar g�ndi cum s� �ndrepte lucrurile si s� poat� toat� lumea tr�i aici, nu prin lume. Eu nu stiu de ce nu mai s�nt bani, ca s� poat� omu�' tr�i f�r� grij�. De asta pleac� tinerii �n Italia, c� n-au cu ce s� tr�iasc�. �i mare rusine!“. C�t priveste r�zboiul, amintirile-i erau �nc� vii. „Am f�cut armata la 10 Infanterie Focsani. Cu r�zboiul am ajuns p�n� la Stalingrad si de-acolo p�n� la Cotu�' Donului, unde am tr�it fuga din Egipt. Am venit acas� pe jos. C�nd s-o �ntors frontu�', am fost �n spital si dup� aceea �n vest n-am mai fost. Era greu. Eu am fost caporal, da�' nu conta, trebuia s� lupti p�n� la moarte. M� rugam la Dumnezeu s� mor repede, dec�t s� m� chinui ca alti camarazi. M-o p�zit Dumnezeu. �n jurul meu, numa�' morti. Vai de capu�' lor. Dumnezeu s�-i ierte!“, ne-a povestit b�tr�nul sc�p�nd o lacrim�.
„�n toat� viata am prins multi primari. De fiecare dat� am crezut c� ultimul este cel mai bun“
�n viata sa a trecut prin toate fr�m�nt�rile politice ale ultimului secol. Cel mai mult l-au chinuit �nv�t�turile lui Lenin pe care le-a citit si studiat din scoart�-n scoart�. Dar nu prea i-au folosit. „Dac� ne-am fi luat dup� �nv�t�turile lui Lenin poate ar fi fost mai binisor, da�' noi ne-am luat dup� cele ale lu�' Stalin, Gheorghiu-Dej si a lu�' Ceausescu. S� n-o fost bine! Mi-aduc aminte c� �ntr-o sedint� mare, la raion, am luat cuv�ntul si le-am spus tot ce credeam eu c� ar fi fost bine din Lenin. Am crezut c� m� vor pedepsi, dar a doua zi m-o trimis la scoala de partid, ca s� m� fac� �ndrum�tor. Nu mi-o pl�cut. Asa era pe-atunci regimul“, a rememorat mos Pantelimon, amuz�ndu-se. �si amintea cu drag de �nv�t�torul s�u, Vlad Grigorit�, cel care i-a pus creionul �n m�n� si de preotul Costic� B�rsan. Desi avea biserica l�ng� cas�, �n ultima vreme nu mai putea merge la slujb�. �l cam dureau picioarele, ne-a spus, dar c� se ruga la Dumnezeu acas� si credea „c� m� ascult�, altfel nu prindeam suta“. Referitor la niscai sfaturi pentru cei tineri, mos Pantelimon Dumitresei a fost rezervat. Totusi, le-a recomandat s� fie echilibrati si s� se p�zeasc� de rele. I-am cerut p�rerea despre primarul comunei, pentru c� aflasem c� de ziua sa, la cei 100 de ani, �l vizitase si-i acordase o diplom� de recunostint�. „�i nepot de-a generalului Coroam�. Familie renumit� aici, la noi. Cred c�-i b�iat bun. Mi-o adus de ziua mea o diplom�. M-am bucurat!. �n toat� viata am prins multi primari. De fiecare dat� am crezut c� ultimul este cel mai bun. De asta-l si alegeam. Acum, cred c� �sta-i cel mai bun. S�-l ajute Dumnezeu, s� fac� treab� mult� si bun�“, si-a dat b�tr�nul cu p�rerea spre finalul discutiei. Credem c� ne-ar fi putut spune mai multe, c� nu-i de ici, de colo s� povestesti toate cele tr�ite �ntr-un secol de viat�. L-am l�sat �ns� cu g�ndurile sale, pentru a nu-l obosi prea mult. La plecare, ne-a multumit frumos, f�c�ndu-ne s� �ntelegem c� de-om mai avea prilejul s� nu-l ocolim. Dar n-a mai fost s� fie. Pentru c� „de tr�it, �'oi tr�i c�t o vrea Dumnezeu... Oricum, �s multumit de c�te zile mi-o fost date“, dup� cum ne spusese mos Pantelimon Dumitresei.
|