Nea Costicďż˝, postasul, nu mai sunďż˝ la usďż˝!

• Constantin Floristeanu a ajuns la pensie, dupďż˝ 41 de ani de muncďż˝ de postas • neobisnuit cu statul, proaspďż˝tul pensionar sperďż˝ sďż˝ mai lucreze o vreme, la o firmďż˝ privatďż˝ • de-a lungul carierei nu a dus lipsďż˝ de aventuri • a umblat si cu 600 de milioane ďż˝n geantďż˝ si era sďż˝ fie jefuit de cďż˝teva ori • cďż˝nd au auzit cďż˝ se pensioneazďż˝, oamenii nu mai contenesc cu telefoanele de multumire si felicitďż˝ri •

O viatďż˝ de poveste, cu bune si cu rele, cu muncďż˝ multďż˝, responsabilitďż˝ti, cu bucurii, temeri si satisfactii - asa a petrecut 41 de ani din cei 65 cďż˝ti are ďż˝n total, Constantin Floristeanu. Este unul dintre cei mai proaspeti pensionari din judet, pentru cďż˝ vinerea trecutďż˝, nea Costicďż˝ a lucrat pentru ultima datďż˝ ďż˝n viata sa, a dus la destinatie ultima scrisoare, a ďż˝mpďż˝rtit ultima pensie, a dus ultimul ziar... Ieri a fost oarecum pensionar... Oarecum pentru cďż˝ ďż˝ncďż˝ mai avea costumatia cu sigla Postei Romďż˝ne, ďż˝ncďż˝ mai purta geanta de postas pe diagonalďż˝ si ďż˝ncďż˝ mai avea porniri de om ďż˝n timpul serviciului. Azi va da o petrecere, avďż˝nd ca invitati cam o sutďż˝ de colegi cu care zeci de ani a ďż˝mpďż˝rtit aceeasi pďż˝ine, a avut zile bune si zile mai grele. Costicďż˝ Floristeanu a ajuns la vďż˝rsta de pensionare. A umblat la viata sa cďż˝t putini ďż˝si pot ďż˝nchipui. Cam cďż˝t o masinďż˝ cu motorul bun si a cďż˝rat zilnic cďż˝t una cu portbagajul mare. „ďż˝nainte de Revolutie aveam de ďż˝mpďż˝rtit trei saci de ziare pe zi, plus scrisori. Nu reuseam sďż˝ duc totul o datďż˝, asa cďż˝ fďż˝ceam traseul si dimineata, si seara. Dacďż˝ ďż˝n prima parte a zilei ďż˝mpďż˝rteam scrisorile si ziarele din oras, dupďż˝-amiaza reveneam cu presa centralďż˝ - cu Scďż˝nteia si Scďż˝nteia Tineretului. Trei saci de ziare pe zi. Plecam cu toate o datďż˝. Umpleam geanta - avea cam 30 de kilograme, si douďż˝ sacose! Apoi, lucrurile s-au mai schimbat. Dupďż˝ revolutie n-am mai lucrat sapte zile pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ si nici nu mai era cazul sďż˝ fac acelasi traseu de douďż˝ ori pe zi. A scďż˝zut mult volumul. Am ajuns acum sďż˝ am plicuri ďż˝n tot sectorul cďż˝t aveam atunci ďż˝ntr-un singur bloc. Nu se mai poartďż˝ felicitďż˝rile, scrisorile, vederile... Pe vremea lui Ceausescu, ďż˝mpďż˝rteam felicitďż˝ri de sďż˝rbďż˝tori timp de trei zile! Si oamenii nu mai fac abonamente ca pe vremea lui Ceausescu. Atunci trebuia sďż˝ le fac eu abonamente si sďż˝ ďż˝i conving pe oameni... Dar nu era foarte complicat, pentru cďż˝ ei, sďż˝racii, aveau de arďż˝tat la fabricďż˝ dovada abonamentului, se duceau cu chitanta! Ce vremuri...“, a spus nea Costicďż˝, pďż˝truns de regretul vremurilor de altďż˝datďż˝, cďż˝nd nu era neapďż˝rat mai bine, dar era total diferit de ceea ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ acum.

35 de ani a str�b�tut acelasi sector, pe Aleea Plaiului

Constantin Floristeanu este mai presus fatďż˝ de multi dintre semeni pentru cďż˝ a ajuns la performanta de a cunoaste o zonďż˝ din oras mai bine ca pe propriile buzunare. Nu vorbim despre o scarďż˝ de bloc, o curte, o cďż˝rare. Vorbim despre o stradďż˝ lungďż˝, cu zeci de blocuri, pe care a pďż˝sit zilnic, timp de 35 de ani, indiferent de vreme. Si mereu s-a oprit la fiecare bloc, la fiecare cutie postalďż˝, si a pus ceva acolo - un plic, o facturďż˝, o ďż˝nstiintare, un ziar. A ďż˝mpďż˝rtit oamenilor din sector mii si mii de pensii. „ďż˝i stiu pe toti. Pe absolut toti. Am avut 870 de familii ďż˝n sector. Stiu adresa fiecďż˝reia, stiu sotii, sotiile, am prins vremea cďż˝nd nu aveau copii, apoi cďż˝nd au ajuns sďż˝ fie socri, bunici... Am ďż˝mpďż˝rtit atďż˝tia ani si bune si rele! ďż˝mi va fi foarte greu fďż˝rďż˝ ei si mai ales ďż˝mi va fi foarte greu fďż˝rďż˝ colegii de serviciu. Dar nu mai pot face fatďż˝ solicitďż˝rilor. De sase-sapte ani, de cďż˝nd am diabet, mďż˝ descurc mai greu. Dar ďż˝n ultimul an am simtit cďż˝ mďż˝ lasďż˝ puterile... efectiv nu mai aveam vlagďż˝. M-am temut de multe ori cďż˝ nu am sďż˝ ajung sďż˝ mďż˝ vďż˝d la pensie. Bďż˝butele din sector, cďż˝nd au auzit cďż˝ mďż˝ pensionez, au ďż˝nceput sďż˝ insiste sďż˝ mai stau doi-trei ani. Dar nu se mai poate! Sďż˝ vinďż˝ cineva mai tďż˝nďż˝r, mai ďż˝n fortďż˝! Eu sďż˝nt bďż˝trďż˝n de-acum!“, ne-a mai povestit interlocutorul nostru. De 35 de ani, de cďż˝nd a ďż˝nceput sďż˝ ďż˝mpartďż˝ corespondenta pe Aleea Plaiului, traseul zilnic ďż˝nsemna cam cinci kilometri. Cariera si-a ďż˝nceput-o ďż˝mpďż˝rtind corespondenta pe strďż˝zile Dacia si pe Chimiei, ďż˝n perioada 71-74. Urmďż˝torii doi a muncit tot ďż˝n Piatra Neamt, pe 1 Decembrie, unde fďż˝cea zilnic cam de patru ori mai mult ca pe ultimul sector.

Aventuri si temeri

„Scďż˝pat“ de grija serviciului, nea Costicďż˝ ďż˝si freacďż˝ obrajii cu podul palmelor si vorbeste despre stresul de postas. „Nu e usor deloc sďż˝ faci aceastďż˝ meserie. E vorba si de munca fizicďż˝, pentru cďż˝ mereu cari ďż˝n spate greutďż˝ti, e vorba si de alergďż˝turďż˝... Eu preferam sďż˝ am de ďż˝mpďż˝rtit corespondenta pe o stradďż˝ decďż˝t ďż˝ntr-un bloc, pentru cďż˝ una este sďż˝ mergi din poartďż˝-n poartďż˝ si alta e sďż˝ urci patru etaje cu geanta grea cďż˝t un sac. ďż˝nainte de Revolutie nici nu existau cutii postale. Mergeai pentru fiecare plic, ziar, pďż˝nďż˝ la ultimul etaj. Acum e mai usor pentru cďż˝ te poti opri la parter pentru corepondentďż˝, dar ai de urcat cu pensiile, cu ďż˝ncasarea facturilor si eventual cu vreo recomandatďż˝ pe care ďż˝ti trebuie semnďż˝turďż˝. Cea mai mare pensie pe care am ďż˝mpďż˝rtit-o e de vreo 37 de milioane. Eu sper sďż˝ primesc cam nouďż˝, dar ďż˝ncďż˝ nu am primit cuponul. Dacďż˝ dďż˝ Dumnezeu, aflu ďż˝n vreo douďż˝ - trei luni. Astept cu mare bucurie sďż˝ vinďż˝ un coleg de-al meu si sďż˝-mi dea pensia. Cďż˝ multe am mai ďż˝mpďż˝rtit si eu la viata mea! Si mergeam asa cu o fricďż˝ pe stradďż˝, stiind cďż˝ plec la drum cu 600 de milioane si uneori mďż˝ prindea noaptea cu bani ďż˝n geantďż˝! Dar a dat Dumnezeu si nu am avut nenorociri de astea, ci doar niste tentative de jaf. Uneori ďż˝mi lďż˝sau oamenii doi, trei lei cďż˝nd le dďż˝deam pensia, dar uneori, dacďż˝ vedeam cďż˝ pensia e vai de ea, nu acceptam vreun bďż˝nut. La plecare, ďż˝mi zicea omul «bogdaproste» si mďż˝ ďż˝ntrebam de ce fďż˝cea asta! Probabil nu-i ajungeau banii pentru nevoile lui si atunci cei doi lei la care se gďż˝ndea sďż˝ mi-i dea mie, ďż˝i transforma ďż˝ntr-o pďż˝ine si o considera o pomanďż˝ din partea mea“, am mai aflat de la nea Costicďż˝. Dacďż˝ de la unele case pleca ďż˝nduiosat, a avut si aventuri care l-au fďż˝cut sďż˝ se amuze ani la rďż˝nd. „M-am dus ďż˝ntr-o duminicďż˝, pe Dacia, sďż˝ ďż˝ncasez factura la TV de la o doamnďż˝. Am sunat si ea mi-a deschis usa... Venise dintre bucďż˝tďż˝rie unde avea oale pe foc si era ďż˝mbrďż˝catďż˝ doar cu chilotei. Ea a zis «Vai!», eu am zis «Vďż˝leu!», am dat ďż˝napoi, am asteptat sďż˝ ďż˝si punďż˝ ceva pe ea si s-a scuzat cďż˝ ďż˝si astepta sotul... Am luat banii conform chitantei si dus am fost!“. Si ďż˝n timp ce ne povestea despre picanteriile vietii de postas, oameni pe care zeci de ani i-a servit cu scrisori si ziare ďż˝l tot sunau de zor sďż˝ ďż˝i multumeascďż˝ pentru ceea ce a fďż˝cut cďż˝t le-a fost postas si sďż˝ ďż˝i ureze ani multi de pensie.

A aflat de patru ori c� este tat�, �n timp ce era cu geanta-n g�t

Constantin Floristeanu s-a nďż˝scut la Gosmani - Valea Ursului si s-a angajat postas pe vremea cďż˝nd era fecior. Ca sďż˝ devinďż˝ sot i-au trebuit doar douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni de cďż˝nd a pus ochii pe o tďż˝nďż˝rďż˝ din Dobreni si pďż˝nďż˝ a ajuns la altar. Apoi a trecut prin bucuria de a deveni tatďż˝ de patru ori, a luptat pentru ca familiei sale sďż˝ nu-i lipseascďż˝ cele necesare si acum, ajuns bunic de cinci ori, are de dat sfaturi bune. Tot de dragul familiei vrea ca la pensie sďż˝ nu rďż˝mďż˝nďż˝ „la vatrďż˝“, ci ďż˝si va gďż˝si un alt serviciu, care sďż˝ ďż˝i suplimenteze veniturile.