Cruzimea istoriei

- interviu cu Vartan Arachelian (II)

Vartan Arachelian, ziarist, scriitor, realizator de programe de radio si televiziune, este unul dintre cei mai cunoscuti oameni de pres� din Rom�nia postrevolutionar�. M�ndru de originea sa armean�, integrat corect si responsabil �n viata social� si cultural� a Rom�niei, ca orice om constient, realizeaz� contorsion�rile contemporane si le racordeaz� la �ntreaga istorie tr�it� de el �nsusi, pe care o priveste cu luciditate, si de multe ori critic, f�r� ipocrizie si false retract�ri. Cu pl�cerea pe care ne-o ofer� discutia cu un interlocutor cultivat, �ndatoritor si plin de bun simt, pornim �n cea de a doua parte a interviului de la conditia gazetarului aflat brusc �n fata portilor deschise ale g�ndirii si libert�tii de exprimare. Cel putin asa se �ntrez�reau lucrurile acum dou�zeci si doi de ani.

Cu fata la R�s�rit

Reporter: Am r�mas la ziaristii de dinainte de revolutie care, multi dintre ei cinstiti, au �ncercat s� fac� posibil� supravietuirea unei bresle �n conditii deloc prielnice.
Vartan Arachelian: Ei au �ncercat s� promoveze niste valori veritabile; valori morale si valori culturale, �n perioada aceea. Sigur c�, �n momentul �n care s-a petrecut fuga lui Ceausescu, am fost primul, probabil, care a mers acas� si a spus c� a terminat-o cu presa. �n momentul �n care Iliescu iese pe post la o or� - dou� dup� fuga lui Ceausescu si spune c� acesta doar a �ntinat idealurile comunismului, evident c� a trebuit s� m� �ntorc �n pres�. Si stiti prea bine - si stiu si inamicii mei - ce pres� am continuat s� fac dup� aceea.
Rep.: Era acea sete dup� libertatea de exprimare, pe care ati avut-o imediat dup� revolutie. Si, cu toate acestea, s�nteti satisf�cut de doza de libertate pe care ati obtinut-o?
V.A.: O, sigur c� da. Am avut sansa nemaipomenit� de a m� exprima asa cum vreau eu. C� lucrurile nu au mers �n directia pe care as fi vrut-o si oamenii al�turi de care am fost la Alianta civic� din anii aceia, de la Asociatia Ziaristilor �n conducerea c�reia am fost �n perioada aceea, este o alt� chestiune. Chiar �mi pare foarte r�u c� un conational de-al meu spunea zilele trecute, chiar scria pe blogul lui, c� regret� faptul c� �n prima decad� de dup� revolutie, noi, cei care ne-am b�tut, am pierdut un deceniu de istorie rom�neasc�. �n loc s� ne moderniz�m ne-am b�tut cu comunismul. P�i este o foarte mare greseal�. Cine putea s� modernizeze Rom�nia dac� nu exista aceast� opozitie teribil� la FSN? Nu vreau s� fac politic� aici si acum. Dar �n cartea asta pe care am f�cut-o, cred c� e un capitol cu care si �ncep: vinovatul principal este FSN-ul si Ion Iliescu, pentru c� drumul pe care l-a luat Rom�nia - cel putin �n primii ani, care au fost esentiali - a fost foarte confuz. Iliescu nu stia care e centrul de putere la Moscova. Nici nu se uita spre Occident; era cu privirea spre r�s�rit. Cine era acolo? Gorbaciov care...

Un soi de nostalgie

Rep.: Dac� ne g�ndim bine, nu credeti c� era un reflex firesc?
V.A.: Da, �ntr-adev�r, era un reflex firesc al unui comunism p�n� �n v�rful unghiilor. El nu si-a dat seam� c� perioada comunist� a luat sf�rsit. De altfel, nici acum nu este constient de acest fapt. Tot timpul are puseuri din astea �n care se �ntoarce tot la o ideologie din asta, colectivist�. Chiar dac� nu se cheam� chiar comunism. Atunci el nu stia dac� e Elt�n, dac� e Gorbaciov, dac� e KGB-ul. A fost o �ndoial� nemaipomenit�. Atunci noi eram chiar pe punctul de a pierde contactul cu Occidentul. Nu v� spun ce s-a �nt�mplat cu mineriada aia. Este ceva incredibil. Dup� ce c�stigi alegerile cu optzeci la sut� s� pui la cale o asemenea lovitur� �mpotriva societ�tii civile care abia se �nfiripa... Uite c� �ncep s� devin iar�si pasional. Nu-mi place teritoriul acesta.
Rep.: Atunci v� propun un subiect care, cunosc�nd temperamentul dumneavoastr�, s-ar putea s� devin� la r�ndu-i pasional. Ati negat �ntotdeauna dou� lucruri.
V.A.: Ia sďż˝ vedem?
Rep.: Ati negat cďż˝ ati fost director al televiziunii.
V.A.: Am fost dup� �'90, dar nu �nainte.
Rep.: Deci �n anii �'70...
V.A.: N-am fost director. Si nu stiu de unde a apďż˝rut chestia asta, pentru cďż˝ nu e pentru prima datďż˝ cďż˝nd o aud. Mi-ar fi plďż˝cut sďż˝ fiu director acolo, dar nu am fost. Dimpotrivďż˝, s-a pus problema, ďż˝nainte de a pleca de la „Scďż˝nteia tineretului“, cu vreun an de zile ďż˝nainte, sďż˝ fiu redactor sef adjunct. Sigur cďż˝ mi-a pďż˝rut rďż˝u, pentru cďż˝ munceam acolo si cred cďż˝ eram bun. Sďż˝nt lucruri de care mi-e jenďż˝, mi-e rusine, dar sďż˝nt si lucruri cu care mďż˝ mďż˝ndresc cďż˝ le-am fďż˝cut ďż˝n perioada aceea. Si vreau sďż˝ vďż˝ mai spun ceva, ce am si scris de altfel: peste cincizeci la sutďż˝ din populatia Romďż˝niei regretďż˝ traiul din comunist. Eu nu-mi asum nici un fel de merit pentru trecutul comunist al acestui popor. Realmente, mie mi se pare cďż˝ este o mare gresealďż˝ si vinovati sďż˝nt cei care conduc astďż˝zi Romďż˝nia, dacďż˝ poporul romďż˝n, jumďż˝tate din acest popor se ďż˝ntoarce cu privirea spre trecut.

Monarhia ca prejudecatďż˝

Rep. Si al doilea lucru pe care �l negati este acela c� ati fi monarhist.
V.A.: Da, �l neg pentru c� lucrurile s-au complicat. �ntr-adev�r, si s�nt sincer cu dumneavoastr�, atunci c�nd am f�cut interviul cu Regele Mihai, motivul a fost acela c� un mare personaj al istoriei noastre trebuia s� reintre �n circuit. Iar apoi am continuat pe linia asta pentru c� �n Rom�nia exist� o opozitie extrem de slab� si reinstaurarea monarhiei atunci era o alternativ�, �ntr-adev�r. Pentru c� am fost foarte aproape de cercurile acestea promonarhiste, mai t�rziu am observat cum usor-usor, SRI-ul, prin domnul M�gureanu se infiltreaz� �n aceast� chestiune. Nu vreau s� merg mai departe cu g�ndul, lucrurile acestea le-am spus foarte clar �n cartea mea. Am fost foarte amuzat c�nd o doamn� care era �n preajma regelui Mihai era purt�torul de cuv�nt chiar al Casei Regale pe vremea aceea �n Rom�nia, mi-a spus confidential c� Emil Constantinescu a promis c� dup� ce vine la Cotroceni �l reinstaureaz� pe regele Mihai. Am r�s �n hohote, pentru c� mi se p�rea absurd. Se stie c� cineva care pune m�na pe putere nu pleac� de acolo. Asa s-a si �nt�mplat. Polemica mea cu Emil Constantinescu este un capitol substantial privitor la relatia cu monarhia. Mai frumos s-a purtat �n al treilea mandat Ion Iliescu cu Regele Mihai dec�t s-a purtat Emil Constantinescu.
Rep.: Acum, privind retrospectiv, vi se pare a fi fost posibilďż˝ la vremea aceea o reinstaurare a monarhiei?
V.A.: Nu, din punct de vedere politic evident c� nu se putea, pentru c� poporul �sta stia cu totul altceva despre monarhie. Patruzeci, cincizeci de ani de comunism l-au �nv�tat cu totul altceva. Si acum apar niste c�rti de care te �ngrozesti. C�nd stii c�ti moguli locali s�nt �n Rom�nia de ast�zi si vorbesti despre coruptia din timpul lui Carol al II-lea, mi se pare extrem de exagerat. Omul acesta care a fost printul culturii... �n perioada lui, Rom�nia a avut o ascensiune economic� nemaipomenit� si o deschidere a culturii scrise cum nu am avut niciodat� �n istoria noastr� si nu avem nici ast�zi.

Care-i st�nga, care-i dreapta?

Rep.: Iar fenomenul de modernizare a Rom�niei a fost �ntemeiat �n anii de instaurare a regalit�tii, �ncep�nd cu mijlocul secolului al XIX-lea.
V.A.: Evident, modernizarea si europenizarea Rom�niei s-a f�cut sub acesti regi, ce s� mai vorbim. Am avut o mare sans� istoric�. Ca s� rezum ceea ce am discutat mai decreme, este adev�rat c� �n primii ani am crezut c� monarhia poate fi o alternativ�. �n bun� m�sur�, eu zic c� a jucat un rol acest, hai s� zicem, pericol pentru FSN. Aceea de a se �ntrez�ri si o solutie monarhic�. Asa cum cred c� a fost o sans� istoric� a revolutiei bolsevice, pentru a �mbl�nzi capitalismul s�lbatic. Capitalisti au fost speriati de perspectivele unei revolutii bolsevice mondiale. Si atunci au �nceput s� fie mai puternice sindicatele, drepturile muncitoresti s� fie mai multe... Nu s�nt un om de st�nga, dar trebuie s� recunoastem acest lucru. Exist� acest conflict permanent �ntre bine si r�u. De multe ori r�ul poate influenta binele si invers.
Rep.: Tocmai ati afirmat c� nu s�nteti un om de st�nga. S� nu v� sup�rati dac� am s� comit o impolitete aduc�ndu-v� aminte c� intelectualii autentici s�nt de st�nga.
V.A.: Depinde de unde sďż˝nt intelectualii acestia autentici. Da, ďż˝ntr-adevďż˝r, cei de la Hollywood sďż˝nt oameni care pariazďż˝ pe democrati. Eu pe care stďż˝ngďż˝ sďż˝ pariez? Avem o stďż˝ngďż˝ veritabilďż˝, europeanďż˝? Mai sďż˝nt liberalii, de pildďż˝, de centru dreapta, cum ar trebui sďż˝ fie? Poate nu stiti, dar o sďż˝ aflati din cďż˝rtile mele cďż˝ sďż˝nt cel care i-am adus pe liberali ďż˝n comunitatea armeanďż˝, cďż˝ nu aveau un sediu. La douďż˝ zile dupďż˝ plecarea lui Ceausescu m-am dus la editura Cartea Romďż˝neascďż˝, unde aveam un roman, „Noaptea bastarzilor“, care pe atunci avea un alt titlu, „Editie specialďż˝“, si am ďż˝ntďż˝lnit pe domnul Ion Sďż˝ndulescu, a fost si ministru la externe, care si el avea un roman cenzurat ce stďż˝tea ďż˝n manuscris. Si cďż˝nd am aflat cďż˝ liberalii nu au sediu, am vorbit la Comunitatea armeanďż˝, cu episcopul, si douďż˝ luni sau trei luni de zile liberalii au avut sediul acolo. Acolo s-au reďż˝nfiintat. Cďż˝nd a venit Radu Cďż˝mpeanu ďż˝n Romďż˝nia, pe 6 ianuarie 1990, ďż˝mpreunďż˝ cu Dinu Patriciu si Tďż˝riceanu l-am adus direct ďż˝n studioul televiziunii si am fďż˝cut o emisiune. Visam, pariam cďż˝ liberalii au sansa istoricďż˝ de a face democratia si tranzitia. Dar dupďż˝ aceea au fďż˝cut tot felul de compromisuri, inclusiv acelea la care asistďż˝m acum.

Sanse si reticente

Rep.: Dup� c�te stiu, aveti dou� interviuri care v� s�nt, cum se spune, la inim�. Unul este cel cu regele Mihai, iar cel�lalt cel cu Petre Tutea.
V.A.: Da, ďż˝ntr-adevďż˝r, a fost sansa mea, si tot viata mi-a dat sansa sďż˝ fac singurul interviu, la prima si singura venire ďż˝n tarďż˝ a lui Mircea Lambrino. Asta s-a ďż˝ntďż˝mplat acum cďż˝tiva ani, s-a supďż˝rat Casa regalďż˝ pe mine pentru aceastďż˝ treabďż˝, dar eu ďż˝mi fac meseria de gazetar. Scriu chiar acum o carte „ďż˝n cďż˝utarea regelui“, ďż˝n care este si povestea celor douďż˝ progenituri ale lui Carol al II-lea.
Rep: �n leg�tur� cu interviul cu Petre Tutea, m�rturiseati c� ati fost oarecum reprimat.
V.A.: Da, al doilea episod a fost efectiv cenzurat si a ap�rut mult mai t�rziu. Mi s-a spus c� Tutea a fost legionar, c�... ceea ce era o minciun� urias�. Dar reactia pe care a avut-o publicul v�z�nd pe acest g�nditor at�t de interesant si plin de geniul oralit�tii...
Rep.: Cu toate c� nu era �n perioada cea mai bun�.
V.A.: Da, era terminat. Eu am avut emotii. Eram �n Elvetia si ideea m� speria. Pentru c� stiam c� era �ntr-o stare, m� rog... ani de pusc�rie, v�rsta care �l devastase fizic, nu? Era foarte coerent, �i mergea mintea brici, dar m� g�ndeam c� oamenii nostri s�nt obisnuiti cu oameni frumosi, s�n�tosi, pl�cuti; era calapodul televiziunii. Cu toate acestea, a fost un soc teribil pentru rom�ni, iar temerile mele s-au dovedit a fi ne�ntemeiate. Da, tin foarte mult la interviul acela ca si la interviul cu regele Mihai, �n ciuda faptului c� mi-a adus foarte multe necazuri. Inclusiv darea mea afar� a doua oar� din televiziune. Foarte putini stiu c� �n �'83 am fost dat afar� din televiziune si dac� nu intervenea P�unescu probabil c� trebuia s� m� apuc de alt� meserie.
Rep.: Poate mi se pare, dar �n ultima vreme ati avut o reticent� �n a v� exprima �n leg�tur� cu fenomenul politic rom�nesc.
V.A.: Nu, dar nu am avut ocazia sďż˝ mďż˝ exprim public.

Foamea si frigul

Rep.: Atunci v� ofer eu aceast� ocazie. Cum vedeti dumneavoastr� toat� perioada str�b�tut� de Rom�nia postrevolutionar�?
V.A.: Trebuie s� fim cinstiti. Din punct de vedere al libert�tilor noastre, inclusiv cea de exprimare, este un c�stig enorm. Din p�cate, promisiunile f�cute la revolutie, c� poporul acesta nu o s� mai sufere niciodat� de foame si de frig, nu s-au �ndeplinit. Se fur� foarte mult �n Rom�nia, din p�cate, avem o clas� politic� care este corupt�, foarte vinovat� fat� de multime, care face promisiuni f�r� s� aib� nici un fel de responsabilitate asupra lor; de aceea a ap�rut acest fenomen cu Dan Diaconescu, care este o caricatur� a portretului colectiv al clasei politice. Toti promit, inclusiv care s�nt acum la putere si care spun c� minunea se va �nt�mpla dup� alegeri, c�nd ei vor fi patru ani la guvernare, pentru c� vor veni cu o majoritate foarte mare. Continu� s� cread� c� poporul acesta este unul de prost�naci, cu oameni care nu �nteleg despre ce este vorba, c� am�narea aceasta sine die tine de faptul c� nu se �ntrev�d posibilit�ti reale ca promisiunile s� poat� fi �ndeplinite si se pare c�, �ntr-adev�r, ne afl�m �ntr-o fund�tur�. Democratia rom�neasc�, asa cum este ea la ora aceasta, este o caricatur� a democratiei la care visam cu totii odat�. E adev�rat c� a venit si criza care a accentuat foarte grav totul. Dac� ar fi fost prosperitatea de acum vreo cinci ani, probabil c� s-ar fi furat, dar ar fi r�mas c�te ceva si pentru cei multi. Continu� s� se fure, oamenii de afaceri prosper� doar �n afacerile cu statul, nimeni nu se apuc� s� fac� investitii, s� creeze locuri de munc� si s�ntem �ntr-un mare impas. De aceea, c�nd vine cineva si m�reste ritmul promisiunilor i se pare c� are sanse s� c�stige teren. Dar nu cred c� lucrurile vor mai merge foarte mult �n aceast� directie. Oric�nd se pot petrece niste acte de revolt� colectiv�. Grecia sau Spania s�nt doar niste exemple.
Rep.: Cum vedeti relatia actualďż˝ cu Occidentul?
V.A.: Uniunea European� constituie marea noastr� sans� de a ne moderniza. Totdeauna c�nd ne-am orientat spre Occident a fost benefic pentru noi. Chiar si �n perioada ceausist�, c�nd Ceausescu �nc� mai putea p�c�li Occidentul, Rom�nia a beneficiat de foarte multe credite preferentiale. Dar, din p�cate, toate avantajele politicii externe a lui Ceausescu nu s-au reflectat �n traiul poporului rom�n.