Cruzimea istoriei

- interviu cu Vartan Arachelian (I)

Vartan Arachelian, ziarist, scriitor, realizator de programe de radio si televiziune, este unul dintre cei mai cunoscuti oameni de pres� din Rom�nia postrevolutionar�. M�ndru de originea sa armean�, integrat corect si responsabil �n viata social� si cultural� a Rom�niei, ca orice om constient, realizeaz� contorsion�rile contemporane si le racordeaz� la �ntreaga istorie tr�it� de el �nsusi, pe care o priveste cu luciditate, si de multe ori critic, f�r� ipocrizie si false retract�ri.

Meandre

Reporter: Stimate domnule Vartan Arachelian, dup� ce v-am auzit conferentiind cu at�ta acribie si simt al detaliilor despre comunitatea armean� din Rom�nia sub ocupatia sovietic�, m� bucur c� ati acceptat s� discut�m, f�r� tabu-uri, despre dumneavoastr� �nsiv�. Acum, �ntr-o perioad� pe care toti o identific� cu fenomenul de criz�. Credeti c� si cultura rom�n� este �n criz�?
Vartan Arachelian: Cultura rom�n� a fost mereu �n criz�; ca si societatea rom�neasc�, de altfel. Eu cred c� �ntr-o situatie conflictual� dezvoltarea este mult mai rapid�, mai acentuat�.
Rep.: Despre viat�, despre identitate, despre personalitate, despre devenire si despre meandrele istoriei. Ati parcurs �ntr-o viat�, o perioad� istoric� extrem de agitat�: de la cel de-al doilea conflict mondial la instaurarea comunismului, de la traseul controversat al acestuia la revolutia din �'89...
V.A.: Am deschis ochii ďż˝ntr-o Constantďż˝ care era, pur si simplu, sub asediu, desi rďż˝zboiul se terminase. Era pe vremea ocupatiei sovietice. Se intra si se iesea din oras doar cu o stampilďż˝ care certifica faptul cďż˝ esti locuitor al orasului. Situatia a devenit si mai apďż˝sďż˝toare ďż˝n timpul rebeliunii maghiare din Ungaria. Dupďż˝ cďż˝tiva ani situatia s-a mai calmat. Eram pe vremea aceea redactor la „Dobrogea nouďż˝“. N-am putut sďż˝ fac imediat facultatea. Fďż˝cusem o scoalďż˝ care se numea Canalul Dunďż˝rea - Marea Neagrďż˝...
Rep.: �n prima editie.
V.A.: Da, evident. ďż˝n perioada de productie am cunoscut lagďż˝rele de muncďż˝ de acolo, detinutii politici. Eram ďż˝ntr-o dezorientare totalďż˝ vďż˝zďż˝nd pe oamenii aceia care lucrau cu lopata sau tďż˝rnacopul adresďż˝ndu-se unul altuia cu „Domnule ministru“ sau „Domnule general“. Nu puteam crede cďż˝ oamenii acestia reprezentau elita romďż˝neascďż˝ bďż˝gatďż˝ la muncďż˝ la canal. ďż˝n ďż˝'58, cďż˝nd rusii au pďż˝rďż˝sit si Constanta si Romďż˝nia, am fďż˝cut un reportaj la garďż˝, unde am observat o bucurie teribilďż˝. Era acea bucurie pe care ti-o dďż˝ iesirea de sub o anumitďż˝ apďż˝sare. Prin intermediul redactorului sef de la „Dobrogea nouďż˝“, un fost docher - de altfel, asa si semna, Ion Docheru - am cunoscut bine zona peninsularďż˝ a Constantei unde fuseserďż˝ marile locuri de petrecere, cafenelele din perioada de dinainte de rďż˝zboi. Totul era acum ďż˝ncuiat, cu obloanele trase sau scďż˝nduri ďż˝n geamuri. Comparabil cu ceea ce este si acum zona peninsularďż˝ care, sub actualul primar, se aflďż˝ ďż˝n ruinďż˝. Peretii sďż˝nt cďż˝zuti, ďż˝ngenunchiati. Am plecat de acolo marcat de acea teamďż˝ care ne coplesise. Apartin unei familii care a avut de suferit nu numai pentru cďż˝ era armeanďż˝. Sovinismul, dupďż˝ cum prea bine se stie, se accentueazďż˝ ďż˝n perioadele de crizďż˝.

Spectrul foamei

Rep.: Tin�nd cont de faptul c� �n mai multe r�nduri ati pomenit de acest lucru, se pare c� spectrul foamei v-a cam b�ntuit.
V.A.: Asa este. Lucrul acesta m-a marcat teribil. Foamea a fost un lucru cumplit pentru �ntreaga suflare rom�neasc�. Pe timpul foametei de dup� r�zboi, foarte multi moldoveni au venit �n Constanta c�t�rati pe acoperisul vagoanelor si cozile erau peste tot pe tot parcursul noptii. Nu numai seceta era de vin� ci si faptul c� recoltele noastre luaser� drumul c�tre �nving�tori.
Rep.: S�nteti cunoscut ca un ziarist de mare substant�. Noi �nsine am putut constata lucrul acesta �n nenum�rate r�nduri de-a lungul multor ani, �n special dup� Revolutie, c�nd ati avut posibilitatea de a v� exprima mai deschis. Cu toate acestea, uni �ncearc� - asa cum se obisnuieste �n zilele noastre - s� caute urme sau pete �n trecutul dumneavoastr�. Cum se face c�, �n ciuda faptului c� ati avut at�tea de p�timit �n tinerete, �ntr-un sistem care, printre altele, v-a r�pit si p�rintele...
V.A.: Asa este. A murit la 45 de ani, tocmai c�nd trebuia s� merg la facultate.

C�te ceva despre compromisuri

Rep.: Da, prin urmare, cum se face c� �n ciuda at�tor vicisitudini, ati f�cut, totusi, oarecare compromisuri? Cel putin asa se afirm�.
V.A.: E absolut adev�rat. Asa este.
Rep.: Invocati instinctul de supravietuire, de autoconservare, de adaptare la o realitate?
V.A.: Este si asta. De altfel, lucrul acesta ďż˝ncerc sďż˝-l explic si ďż˝n cartea mea „Numele si umbra“, care nu este numai o carte despre oameni pe care i-am cunoscut ci este si propria mea autobiografie. Comunismul ďż˝sta trebuie judecat foarte nuantat. A existat un comunism sub ocupatie militarďż˝ sovieticďż˝ si apoi un comunism sub ocupatie ideologicďż˝. Culmea este cďż˝ de acolo de unde vine nenorocirea, vine pďż˝nďż˝ la urmďż˝ si bucuria. Dupďż˝ ce am terminat scoala hidrotehnicďż˝ de la canal, tatďż˝l meu a murit si eu a trebuit sďż˝ muncesc. ďż˝ntďż˝i pe santier, apoi colaborator la „Dobrogea nouďż˝“. N-am fost angajat pentru cďż˝ nu aveam o origine sďż˝nďż˝toasďż˝, tata fusese negustor, ďż˝n sfďż˝rsit. ďż˝n ďż˝'58 am intrat la facultatea de filosofie, unde era sectia de presďż˝, dar dupďż˝ trei luni am plecat la Constanta si nu m-am mai ďż˝ntors la facultate fiindcďż˝ riscam sďż˝ fiu dat pe mďż˝na procuraturii pentru fals ďż˝n acte publice.
Rep.: ?!
V.A.: Nu declarasem cďż˝ tatďż˝l meu a fost negustor. Am revenit peste doi ani, ďż˝n ďż˝'60, tot la filosofie. Numai cďż˝ decanul facultďż˝tii, ginerele lui Lucian Blaga, m-a chemat la el si mi-a spus cďż˝ mi-a transferat dosarul la filologie. Am avut sansa de a intra la facultate poate si gratie celor petrecute la Budapesta ďż˝n ďż˝'56 si ďż˝n urma represiunii studentilor de la noi doi ani mai tďż˝rziu. Astfel, conditiile din mediul studentesc au devenit cu totul altele decďż˝t pďż˝nďż˝ atunci. Un cďż˝min mai bun, burse mai bune si, culmea, o anumitďż˝ deschidere ďż˝n bibliotecile de atunci. Ca student am avut acces la fondurile secrete ale Bibliotecii Academiei si la cďż˝rtile fundamentale de acolo. De aceea, cďż˝nd am ajuns la terminarea facultďż˝tii, ďż˝n 1970, sďż˝ ďż˝ncep sďż˝ lucrez la „Scďż˝nteia tineretului“ - ďż˝sta era un vis pe care-l aveam, pentru cďż˝ acolo erau cďż˝tiva tineri scriitori extraordinari, iar ziarul era unul foarte deschis fatďż˝ de restul presei de pe atunci - am avut sansa sďż˝ fac o campanie de presďż˝ unionistďż˝ ďż˝mpreunďż˝ cu un coleg C. Stďż˝nescu. E adevďż˝rat, cu voie de la politie, dar era pentru prima oarďż˝ cďż˝nd se sďż˝rbďż˝torea 24 Ianuarie. Era un fenomen nemaipomenit. Mďż˝ aflam ďż˝n fata unei adevďż˝rate sanse de a vorbi fďż˝rďż˝ restrictii despre un mare adevďż˝r al istoriei nationale. Cei cinci ani petrecuti la „Scďż˝nteia tineretului“ - pďż˝nďż˝ cďż˝nd am fost nevoit sďż˝ pďż˝rďż˝sesc redactia ďż˝n urma unui scandal extraprofesional si sďż˝ merg la televiziune - au fost cei mai frumosi ani ai mei. Sigur cďż˝ da; compromisuri au fost fďż˝cute; mai ales ďż˝n perioada aceea. Erau ďż˝nceputurile cultului personalitďż˝tii, cďż˝nd ni se spunea, si pďż˝nďż˝ la un punct chiar credeam, cďż˝ acest cult al personalitďż˝tii e fďż˝cut pentru cďż˝ tovarďż˝sul reprezintďż˝ independenta Romďż˝niei, cďż˝ rusii vor sďż˝-l disloce din functia de conducďż˝tor al Romďż˝niei pentru cďż˝ este un foarte bun patriot. Lucrul ďż˝sta a mers atunci, dar ulterior s-a dovedit a fi fost o minciunďż˝ cumplitďż˝.
Rep.: C�nd l-ati sesizat?
V.A.: �n anii optzeci, ca toat� lumea. Pe de alt� parte, eu nu cred c� rom�nii erau at�t de prosti �nc�t s� ia de bune toate gogosile acelea. Stiti foarte bine ce bancuri circulau despre Elena Ceausescu, savant de renume mondial, �n epoc�. Si aceast� pojghit� de conformism, care era prezent� peste tot �n materialele de pres�, altfel nu mai ap�reau, s� fie luat� de bun�, c� vezi Doamne, asa au fost �ndobitociti oamenii, mi se pare exagerat. Sigur c� au existat si compromisuri grave, dar astea nu privesc pe cei care si-au f�cut datoria de gazetari onesti, pe c�t era posibil.