DE PE ALTE MELEAGURI
• interviu cu dr. Virgil R�zesu, membru al Academiei Oamenilor de Stiint� • Rep.: Stimate academician Virgil R�zesu, v-am numit asa pentru a introduce cititorii nostri �n atmosfera potrivit� ….
Virgil R�zesu : … stimat� doamn�, dac� �ncepem cu titlurile acestea pompoase … riscati s� pierdeti audienta. Oamenii s�nt foarte sensibili la asemenea abord�ri si pot socoti c� e vorba de ceva … reclam�. Poate c� e bine s� le l�s�m pe mai t�rziu …
Rep.: De acord. Dup� ce, la mijlocul lunii ati avut propria reuniune aici la Piatra Neamt, ati participat la sf�rsitul s�pt�m�nii trecute la Arad, la Sesiunea de Toamn� a Academiei Oamenilor de Stiint�. Cu ce impresii v-ati �ntors de acolo ?
V.R.: Este foarte adev�rat c� agenda de toamn� a fost foarte �nc�rcat� dar, sincer vorbind despre �nt�lnirea de la Arad, cel mai pregnant sentiment tr�it este degradarea sentimentului patriotic - alt�dat� foarte manifest - �n partea noastr� de tar�, �n comparatie cu ceea ce se petrece �n zona aceea, unde patriotismul nu a devenit o notiune perimat� si este cu mult mai viu si mai la vedere. Este suficient s� spun c� deschiderea oficial� a Sesiunii a avut loc dup� ce, participanti si oficialit�ti, ne-am aflat �n centrul orasului, la statuia lui Vasile Goldis, unde fanfara militar� a intonat imnul t�rii si impresionantul imn „Pres�rati pe-a lor morminte“ si s-au depus coroane de flori. Sesiunea de toamn� a AOS, a avut un caracter cu totul special, �nscriindu-se �n aria unor evenimente notabile : aniversarea a 150 de ani de la nasterea lui Vasile Goldis, marele patriot si om politic care, adres�ndu-se „M�ritei Adun�ri Nationale“ de la Alba Iulia, �n uralele a peste 100.000 de reprezentanti din toate tinuturile locuite de rom�ni, a rostit Rezolutia Adun�rii de Unire cu Rom�nia, pecetluind actul de formare a Rom�niei Mari. Evenimentul s-a �nscris printre festivit�tile dedicate „Anului culturii ar�dene“ si a fost patronat de Universitatea de Vest, care poart� numele marelui b�rbat, c�ruia Academia Oamenilor de Stiint� din Rom�nia i-a acordat titlul de Membru de Onoare (p.m.). �mi face pl�cere s� amintesc c�, �n deschiderea festivit�tii, Drei Susana Geangal�u, membr� a Filialei Neamt i s-a decernat Diploma de Onoare si Medalia de Aur a AOS, pentru �ntreaga activitate. Pentru mine, prezenta la Arad a �nsemnat re�nt�lnirea cu tineretea, fiindc� la Arad mi-am f�cut, timp de trei ani, ucenicia �n chirurgie, si aici s-a n�scut fiul meu, Vlad.
Rep.: Ce tematic� a avut sesiunea ?
V.R.: Sesiunea de toamn� s-a desf�surat sub emblema „Stiinta si filosofia vietii“, a avut un program dens si, �n cadrul unor sedinte plenare si a trei sectiuni, a trecut �n revist� o tematic� ampl� si interesant� abordare a lumii actuale. Ne-am bucurat de niste gazde foarte primitoare, am v�zut o institutie de �nv�t�m�nt superior �n plin� dezvoltare si afirmare, cu un drum foarte bine trasat pentru viitor, ancorat� �n structurile universitare europene si mondiale, am v�zut un Institut de Cercetare Stiintific�, din c�te stiu unicat �n aria stiintific� si universitar�, foarte bine dotat si care nu r�m�ne o simpl� mentiune �n spatele unei firme. Senzatia c� oamenii s�nt mai entuziasti si fac mai mult pentru localitatea, zona lor si pentru societate este foarte evident�, �n raport cu ceea ce se petrece la noi care, �nc� ne mai leg�n�m �n reveriile a ceea ce am fost c�ndva si … cam at�t.
Rep.: Nu m� �ndoiesc c� ati avut, si Dvs. si ceilalti membri ai filialei nemtene comunic�ri.
V.R.: Desigur, �n decursul anilor ne-am obisnuit s� nu fim doar participanti pasivi, ci contribuitori la programele sesiunilor. Si de data asta membrii filialei noastre au prezentat cinci lucr�ri din domeniile cunoscute.
Rep.: Ce ati comunicat Dvs. ?
V.R.: Prin forta �mprejur�rilor, nu-mi mai permit s� abordez teme de ordin medical, �nc�t domeniile pe care le abordez au un caracter mai general. Lucrarea mea este, de fapt, o conferint� de mai mare amploare, intitulat� „Omul lumii moderne, �ntre progres si disperare“.
Rep.: Un titlu incitant si pe c�t de interesant, pe at�t de riscant. Sigur c� multi se pot �ntreba ce are pruna cu …, pardon, ce relatie poate fi �ntre progres si �ntre disperare? Este evident c� acolo unde exist� progres, disperarea nu are loc sau, m� rog, motivele de disperare ar trebui s� fie mai putine.
V.R.: Este drept ce spuneti, dar realitatea ne arat� c� lucrurile nu stau chiar asa. Desi progresele omenirii nu pot fi contestate - lista lor este inepuizabil� - problemele lumii moderne s�nt si r�m�n la fel de grave si serioase. Ele exist�, nu pot fi ignorate ori escamotate, si asta pentru c� �nc�t omul de ast�zi cu greu mai poate g�si un loc unde s� se simt� bine, �n largul s�u, detasat de problemele din jur si �n sigurant�. Si ceea ce este mai important este c� nici viitorul nu ne d� sperante prea mari.
Rep.: Dac� doriti s� dezvoltati putin …
V.R.: As vrea s� v� spun c� lucrarea noastr� dep�seste limitele unei simple comunic�ri, reclam� un timp mai �ndelungat de expunere si, �n egal� m�sur�, de discutii, comentarii sau dezbateri. Profit de ocazie s� anunt cititorii Dvs. c� luni 29 octombrie, la ora 17 la Hotelul „Central Plaza“, Asociatia Cultural� „Era“, patronat� de pictorul Ciprian Istrate si prof. Niculina Mircea, prilejuieste audierea conferintei noastre, �n cadrul unei expuneri-dezbateri. Apel�m chiar la Dvs. pentru publicitatea acestei actiuni. Conferinta noastr� pune �n antitez�, pe de o parte, elementele de progres de care ne bucur�m (sau ar trebui s� ne bucur�m) si, pe de alta, motivele de �ngrijorare si disperare. Nu intru �n am�nunte, pentru a nu devoala continutul conferintei, dar s�nt lucruri care s�nt demne de retinut si, mai ales, la care s�ntem obligati s� g�ndim si, pe c�t posibil, s� action�m. Desi la Arad am fost nevoit s� limitez expunerea ori s� trec cu rapiditate asupra unor aspecte, ea a suscitat comentarii si dispute interesante.
Rep.: C�ti membri ai Filialei Neamt au fost prezenti ?
V.R.: Din cei zece membri, sapte au fost acolo (Susana Geangal�u, Elena Ionescu, Domnica Ciobanu, Carmen Tebrencu, Gogu Gheorghit�, Nicolae Antohe si subsemnatul). Ne-am bucurat de contactul cu colegii nostri si, mai ales, de at�tea lucruri noi si interesante pe care le-am aflat, de modul �n care g�ndesc, ce fac si cum actioneaz� altii, �n raport cu ceea ce faci. Beneficiile spirituale nu pot fi ignorate si �ncerc�m s� facem, parte dreapt� si cititorilor nostri.
Rep.: Revenind la ceea ce am l�sat pentru final, Dvs. s�nteti, totusi, aureolat cu mai multe titluri : membru al Academiei Oamenilor de Stiint�, al Academiei de Medicin�, membru de onoare al multor societ�ti, cel mai titrat dintre toti medicii zonei.
V.R.: Stimat� Doamn�, nu vreau s� m� acuzati de fals� modestie, chiar dac� titlurile enuntate nu mi-au fost acordate pe ochi frumosi sau la un pahar de vin, aproape c� nu mai au, asa �n momentul de fat�, o important�. Cred, mai degrab�, c� ele cap�t� valoare pentru lumea medical� si chiar pentru comunitatea orasului sau a judetului. Si ceea ce mi-as dori s� �nsemne este semnificatia datoriei �mplinite fat� de semeni si un imbold, un stimulent pentru ceilalti si, mai ales, pentru tinerii nostri care au de �nfruntat viitorul.
Rep.: Domnule Dr. Virgil R�zesu, v� multumesc pentru timpul acordat si promitem s� fim si noi prezenti la conferinta Dvs. din 29 octombrie.
A consemnat Magda VASILACHE
|